Într-un spital de urgență, tehnologia modernă nu este doar o chestiune de dotare. Uneori, înseamnă minute câștigate, un diagnostic stabilit mai repede, o intervenție chirurgicală mai puțin invazivă sau posibilitatea de a monitoriza mai bine un pacient aflat între viață și moarte. Din această perspectivă, cele mai recente achiziții la Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila reprezintă mai mult decât o actualizare a inventarului medical.

Ele fac parte dintr-o direcție de dezvoltare pe care managerul unității, dr. Dorel Bratu, și-a asumat-o încă de la preluarea funcției, în noiembrie 2025. Am stat de vorbă cu medicul specialist în ortopedie și traumatologie despre echipamentele care au intrat recent în dotarea spitalului, despre schimbările pe care acestea le pot aduce în activitatea medicilor și, mai ales, despre planurile care urmează.

Discuția a pornit de la aparatele deja achiziționate și a ajuns firesc la întrebarea care îi interesează, în cele din urmă, pe toți pacienții: ce se schimbă concret pentru omul care ajunge în spital? Răspunsurile managerului au în comun aceeași idee: investițiile trebuie să aibă o finalitate clară, aceea de a îmbunătăți îngrijirea medicală.

Un RMN care ajunge la patul pacientului

Este prezentat de reprezentanții spitalului drept al doilea echipament de acest tip din România. Spre deosebire de un aparat RMN convențional, care presupune deplasarea pacientului către laboratorul de imagistică, noul echipament poate fi transportat direct în salon, la Terapie Intensivă sau în alte spații în care este necesară efectuarea investigației, în condițiile permise de utilizarea sa clinică. Diferența este deosebit de importantă pentru pacienții aflați în stare critică, pentru care orice transfer poate presupune dificultăți și riscuri suplimentare.

”Este un echipament de ultimă generație, mai compact, autonom și mult mai ușor de manevrat. Are roți motorizate, astfel că nu trebuie împins, ci doar ghidat. În plus, vine cu îmbunătățiri de software și posibilități de interpretare asistată de inteligența artificială”, ne-a explicat dr. Dorel Bratu.

Managerul a subliniat și diferențele față de generațiile anterioare ale acestui tip de aparat, inclusiv în ceea ce privește întreținerea. ”Un avantaj important este că nu mai depindem de heliu și de problemele de mentenanță specifice unor sisteme convenționale. Este un echipament modern, gândit astfel încât utilizarea și întreținerea să fie mai simple”, a precizat acesta.

Aparatul este destinat investigațiilor cerebrale și poate fi utilizat pentru pacienții care au nevoie de evaluare neurologică sau neurochirurgicală, în funcție de indicația medicală. La momentul discuției noastre, echipamentul urma să intre în etapa de instruire a personalului pentru utilizarea sa clinică. Pentru manager, avantajul nu ține doar de performanțele tehnice ale aparatului, ci și de schimbarea pe care o poate aduce în organizarea îngrijirii medicale.

Atunci când un pacient nu mai trebuie transportat către laboratorul de imagistică pentru o anumită investigație, echipa medicală poate evita o parte dintre dificultățile asociate transferului și își poate concentra mai bine eforturile asupra îngrijirii acestuia. Este un exemplu concret al modului în care tehnologia poate fi pusă în slujba pacientului.

Artroscopul de ultimă generație, pregătit pentru intervenții chirurgicale

Pentru dr. Dorel Bratu, medic de specialitate ortopedie și traumatologie, această investiție are și o semnificație profesională aparte.

Artroscopia permite explorarea și tratarea anumitor afecțiuni articulare prin incizii mici, cu ajutorul unei camere video și al instrumentelor chirurgicale dedicate. Noul sistem este echipat cu tehnologie video 4K, care oferă o imagine de înaltă rezoluție și permite vizualizarea detaliată a structurilor articulare. ”Artroscopul are un sistem de vizualizare 4K, cu o imagine mult îmbunătățită. Pentru chirurg, calitatea imaginii contează foarte mult, pentru că trebuie să vadă cât mai clar structurile asupra cărora intervine”, a explicat managerul.

Echipamentul este destinat intervențiilor la nivelul genunchiului, umărului, gleznei sau cotului, în funcție de indicația medicală și de complexitatea cazului. Printre procedurile care pot fi realizate prin artroscopie se numără anumite intervenții asupra meniscului, reconstrucțiile ligamentare, tratamentul unor leziuni ale tendoanelor și abordarea anumitor afecțiuni articulare.

Pentru pacienți, chirurgia minim invazivă poate însemna incizii mai mici, durere postoperatorie redusă, spitalizare mai scurtă și recuperare mai rapidă, în funcție de intervenția efectuată și de particularitățile fiecărui caz. Achiziția a fost însoțită și de dotări complementare: o masă de operație modernă și două seturi de motoare chirurgicale pentru ortopedie.

Potrivit managerului, echipamentele au fost pregătite pentru utilizare, iar programările pentru primele intervenții erau deja în curs. ”Sunt deja programări la operații. Este important să nu ne oprim la momentul achiziției. Aparatul trebuie pus în funcțiune, personalul trebuie să știe să-l folosească, iar pacientul trebuie să poată beneficia efectiv de această investiție”, a punctat dr. Dorel Bratu.

Pentru un pacient cu o afecțiune articulară, posibilitatea de a fi tratat în Brăila, fără a fi nevoit să caute soluții în alt oraș, poate însemna mai puține drumuri, costuri mai mici și acces mai facil la îngrijire. Desigur, fiecare caz trebuie evaluat individual, iar disponibilitatea unei tehnologii moderne nu înlocuiește experiența echipei medicale. Împreună, însă, aparatura performantă și pregătirea specialiștilor pot extinde posibilitățile de tratament oferite de spital.

Zece ventilatoare noi pentru secțiile ATI

Dacă RMN-ul portabil aduce imagistica mai aproape de pacient, iar artroscopul deschide noi posibilități în chirurgia ortopedică, o altă investiție recentă vizează unul dintre cele mai sensibile sectoare ale spitalului: Anestezia și Terapia Intensivă. Zece ventilatoare de ultimă generație, marca Hamilton, au intrat în dotarea secțiilor ATI.

În Terapie Intensivă, aparatura este utilizată intens, uneori ore întregi, pentru susținerea funcțiilor respiratorii ale pacienților aflați în stare critică. Fiabilitatea echipamentelor și posibilitatea de a urmări cu precizie parametrii pacientului sunt esențiale pentru activitatea personalului medical. Managerul spitalului, Dr. Dorel Bratu ne-a vorbit deschis despre necesitatea acestei achiziții.

”La noi, aparatura din ATI este folosită la maximum. Vorbim despre echipamente care au acumulat zeci de mii de ore de funcționare. În timp, apar costuri de mentenanță, iar acestea trebuie analizate cu atenție. Uneori, dacă aduni cheltuielile repetate pentru întreținerea aparatelor vechi, constați că ai putea investi în echipamente noi”, a explicat managerul.

Dincolo de aspectul financiar, noile ventilatoare aduc avantaje în ceea ce privește monitorizarea și organizarea activității medicale. ”Parametrii sunt urmăriți mai ușor, iar monitorizarea este mult mai accesibilă. Un avantaj important este posibilitatea de a supraveghea mai multe aparate de la un punct central. Pot vedea dacă apare o anomalie la unul dintre pacienți fără să fiu nevoit să mă aflu chiar lângă ventilatorul respectiv”, a detaliat acesta.

O astfel de organizare îi poate ajuta pe membrii echipei ATI să identifice mai rapid situațiile care necesită atenție și să gestioneze mai eficient supravegherea pacienților. Într-o secție în care starea bolnavului se poate modifica rapid, accesul la informații clare și la sisteme moderne de alarmare poate face diferența în activitatea de zi cu zi. Cele zece ventilatoare reprezintă, astfel, o investiție în capacitatea de monitorizare și susținere a pacienților critici, dar și în condițiile de lucru ale personalului medical.

Investiții de aproximativ 10 milioane de lei

Potrivit informațiilor prezentate în cadrul discuției, valoarea totală a celor trei achiziții majore — RMN-ul cerebral portabil, artroscopul și cele zece ventilatoare — este de aproximativ 10 milioane de lei. Finanțarea a fost asigurată prin Ministerul Sănătății, cu o contribuție de cofinanțare în procent de 10% din partea Consiliului Județean Brăila.

Investițiile se înscriu într-un efort mai amplu de modernizare a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, în care dotarea cu echipamente medicale trebuie corelată cu modernizarea infrastructurii, pregătirea personalului și reorganizarea serviciilor.

Pentru managerul spitalului, achizițiile recente nu reprezintă un punct final, ci o etapă dintr-un plan care trebuie continuat.

Un proiect mai amplu decât achiziția de aparatură

Dr. Dorel Bratu a preluat conducerea Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila în noiembrie 2025, cu obiectivul declarat de a contribui la transformarea unității într-un centru medical de referință regională. Proiectul său de management are patru direcții principale: modernizarea infrastructurii, optimizarea managementului resurselor umane, creșterea siguranței și satisfacției pacienților și prevenirea și controlul infecțiilor asociate asistenței medicale.

În spatele acestor obiective se află provocări pe care un spital județean le resimte zilnic: presiunea asupra Unității de Primire Urgențe și a secțiilor ATI, deficitul de personal în anumite specialități, nevoia de modernizare a clădirilor și necesitatea integrării sistemelor informatice.

L-am întrebat pe manager dacă achizițiile recente reprezintă începutul unei noi etape sau dacă fac parte dintr-o strategie pe care intenționează să o continue. Răspunsul său a fost ferm: planurile sunt mai ample, iar investițiile trebuie să continue.

”Planul nostru este amplu. Trebuie să modernizăm spitalul, să îmbunătățim condițiile în care lucrează personalul și, în același timp, să le oferim pacienților acces la servicii medicale cât mai bune. Nu este suficient să avem un aparat performant. Trebuie să avem oameni pregătiți să-l folosească și să organizăm activitatea astfel încât pacientul să beneficieze de el”, a subliniat dr. Dorel Bratu.

Este o abordare care mută accentul de la simpla achiziție a tehnologiei către ceea ce se întâmplă după instalarea acesteia: instruirea personalului, integrarea echipamentelor în activitatea medicală și utilizarea lor în beneficiul pacienților. În același timp, modernizarea infrastructurii rămâne o componentă importantă a planului managerial.

Lucrările aflate în desfășurare la nivelul unor etaje ale spitalului sunt aproape de finalizare, potrivit informațiilor oferite în cadrul interviului. După încheierea lucrărilor, vor fi necesare pregătirea spațiilor, curățenia și operațiunile specifice înainte ca acestea să poată fi utilizate în condiții corespunzătoare.

Repartizarea finală a spațiilor și destinația acestora trebuie corelate cu nevoile medicale și cu organizarea activității spitalului. Toate aceste etape sunt mai puțin vizibile decât sosirea unui echipament nou, dar sunt esențiale pentru funcționarea unei unități medicale moderne.

Punctul de pe ordinea de zi, asistența medicală în școli, a fost susținut de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, Direcția de Sănătate Publică Brăila și Casa de Asigurări de Sănătate Brăila, fiecare instituție prezentând datele disponibile și dificultățile identificate în propria arie de responsabilitate.

Informările au evidențiat o realitate diferită de la o localitate la alta: în timp ce unele școli beneficiază de cabinete medicale și personal specializat, în alte comunități accesul la servicii medicale depinde de medicii de familie din localitățile învecinate sau este asigurat doar parțial.

Școli fără cabinete medicale și servicii asigurate cu dificultate

Potrivit datelor prezentate de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, situația asistenței medicale școlare pentru anul de învățământ 2026–2027 diferă în funcție de existența cabinetelor medicale, disponibilitatea personalului de specialitate și posibilitatea colaborării cu furnizorii de servicii medicale. În unitățile de învățământ în care funcționează cabinete medicale școlare, serviciile sunt, în general, asigurate.

Probleme apar însă atunci când programul personalului medical nu acoperă integral programul școlii sau când lipsa personalului nu permite asigurarea continuității serviciilor.

În mediul rural, unde numeroase unități de învățământ nu dispun de cabinete medicale proprii, asistența este asigurată, în funcție de situație, prin intermediul medicilor de familie sau al altor structuri medicale.

ISJ Brăila a semnalat și cazuri în care serviciile medicale lipsesc sau sunt asigurate numai parțial. Printre localitățile menționate în informare se numără Bordei Verde, Galbenu, Gemenele, Mircea cel Bătrân, Salcia Tudor, Surdila-Găiseanca și Viziru.

O altă dificultate vizează colaborarea dintre unitățile de învățământ și medicii de familie. Potrivit informării prezentate, unele școli au întâmpinat probleme în stabilirea unor forme de colaborare pentru efectuarea triajului epidemiologic și pentru asigurarea serviciilor medicale necesare elevilor.

Inspectoratul Școlar Județean a subliniat că rezolvarea acestor situații presupune implicarea mai multor instituții, întrucât organizarea, finanțarea și funcționarea serviciilor medicale școlare intră în responsabilitatea autorităților competente, potrivit legii.

Brăila are nevoie de încă 19 medici de familie

Datele prezentate de Casa de Asigurări de Sănătate Brăila au evidențiat o problemă mai amplă, care influențează și accesul elevilor la servicii medicale: deficitul de medici de familie la nivelul județului. Potrivit CAS Brăila, necesarul estimat pentru acoperirea deficitului este de 19 medici de familie, dintre care opt pentru municipiul Brăila și 11 pentru celelalte localități ale județului.

În prezent, două localități, Roșiori și Surdila-Găiseanca, nu beneficiază de asistență medicală primară printr-un cabinet cu medic titular sau printr-un punct de lucru funcțional. Reprezentanții CAS au precizat că primăriile celor două localități fac demersuri pentru înființarea unor puncte de lucru.

Există și alte comunități în care nu funcționează un cabinet cu medic de familie titular, însă locuitorii beneficiază de servicii prin puncte de lucru ale unor cabinete din localitățile învecinate. Este cazul localităților Cireșu, Galbenu, Salcia Tudor, Stăncuța, Cuza Vodă, Vișani, Racovița, Surdila Greci, Ulmu și Tudor Vladimirescu.

În ceea ce privește elevii, CAS Brăila a precizat că aceștia sunt înscriși pe listele medicilor de familie din localitățile în care locuiesc sau de care aparțin, iar medicii de familie din mediul rural asigură serviciile medicale necesare, inclusiv vaccinările prevăzute în programele de sănătate publică.

Soluții propuse pentru asistența medicală școlară

În contextul solicitărilor venite din partea autorităților locale privind deficitul teritorial de medici de familie și asigurarea serviciilor medicale în școli, CAS Brăila a transmis solicitări către medicii de familie din județ și către Asociația Profesională a Medicilor de Familie Brăila, pentru identificarea nevoilor comunicate de unitățile administrativ-teritoriale.

Un aspect important semnalat de instituție este că activitatea medicilor de familie în unitățile de învățământ ar necesita o formă de remunerare din partea administrațiilor locale. Subiectul a fost analizat și în cadrul ședinței Consiliului de Administrație al CAS Brăila din 23 septembrie 2026, unde au fost formulate mai multe propuneri pentru îmbunătățirea accesului elevilor la servicii medicale.

Printre variantele discutate se numără posibilitatea ca un medic de familie să deservească mai multe școli din diferite unități administrativ-teritoriale, aflate pe o rază de maximum 50 de kilometri, cu un program de una-două ore pe săptămână în fiecare unitate.

O altă propunere vizează angajarea permanentă a câte unui asistent medical în fiecare școală, astfel încât elevii să poată beneficia de sprijin medical de bază în timpul programului școlar. De asemenea, a fost avansată ideea angajării în cabinetele medicale școlare a unor medici care nu au parcurs un program de rezidențiat. Aplicarea acestei variante ar presupune însă modificări legislative la nivelul Ministerului Sănătății.

Pentru atragerea medicilor în zonele deficitare, CAS Brăila a precizat că organizează sesiuni de contractare ori de câte ori este necesar și acordă furnizorilor noi din mediul rural sporuri de zonă de până la 100%, în condițiile prevăzute de Contractul-cadru.

DSP Brăila: 77 de locații școlare fără autorizație sanitară de funcționare

O altă perspectivă asupra situației a fost oferită de Direcția de Sănătate Publică Brăila, care a prezentat date referitoare atât la organizarea asistenței medicale, cât și la autorizarea sanitară a unităților de învățământ.

Potrivit informării DSP, în județ există 90 de unități de învățământ cu personalitate juridică, care au arondate alte 139 de unități, rezultând un total de 229 de locații. Dintre acestea, 152 de locații dețin autorizație sanitară de funcționare. Prin urmare, 77 de locații nu figurează în situația prezentată ca având această autorizație.

Pentru comparație, în anul școlar 2025–2026, județul avea 91 de unități de învățământ cu personalitate juridică și 140 de unități arondate, în total 231 de locații. La acel moment, 149 de unități de învățământ dețineau autorizație sanitară de funcționare. Datele arată o creștere a numărului de locații autorizate, de la 149 la 152, în condițiile în care numărul total al locațiilor a scăzut de la 231 la 229.

Cu toate acestea, o parte importantă a spațiilor de învățământ nu figurează încă în categoria celor autorizate sanitar. DSP Brăila a precizat că, pentru obținerea autorizației sanitare de funcționare, reprezentanții legali ai unităților de învățământ trebuie să depună cereri și documentația necesară, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

În municipiul Brăila, mai multe posturi medicale sunt încă neocupate

Situația personalului din cabinetele medicale școlare din municipiul Brăila arată că existența infrastructurii nu înseamnă automat că toate serviciile pot fi asigurate la capacitate deplină. Conform datelor prezentate de DSP Brăila, în unitățile de învățământ din municipiu funcționează 69 de cabinete medicale și patru cabinete stomatologice.

Pentru acestea sunt aprobate 21 de posturi de medici școlari, dintre care numai 13 sunt ocupate. În cazul medicilor stomatologi, din cinci posturi aprobate sunt ocupate patru. Nici în rândul asistenților medicali schema de personal nu este completă. Din cele 82 de posturi aprobate, 69 sunt ocupate.

Cabinete care au nevoie de modernizare și dotări

Informarea ISJ Brăila a mai evidențiat necesitatea amenajării sau modernizării unor spații destinate cabinetelor medicale, precum și a dotării acestora cu mobilier, echipamente medicale, materiale sanitare și consumabile.

Au fost semnalate și nevoi privind asigurarea condițiilor pentru păstrarea documentelor medicale și pentru desfășurarea activității personalului de specialitate. Potrivit legislației în vigoare, organizarea și finanțarea cabinetelor medicale școlare presupun implicarea autorităților administrației publice locale și a celorlalte instituții competente, în funcție de atribuțiile stabilite prin lege. Totodată, serviciile de medicină școlară au un rol important în prevenirea îmbolnăvirilor, efectuarea triajului epidemiologic, acordarea primului ajutor și monitorizarea stării de sănătate a elevilor. Acestea contribuie și la desfășurarea în condiții de siguranță a activităților de educație fizică și sport.

Mai multă colaborare între instituții, pentru ca elevii să aibă acces la servicii medicale

Concluziile prezentate în cadrul Colegiului Prefectural conturează necesitatea unei abordări comune din partea instituțiilor cu responsabilități în domeniul educației și sănătății. Inspectoratul Școlar Județean Brăila a arătat că va continua să monitorizeze situația din unitățile de învățământ și să sesizeze instituțiile competente în cazurile care nu pot fi soluționate la nivelul școlilor.

În același timp, este necesară implicarea autorităților locale în identificarea soluțiilor pentru înființarea și funcționarea cabinetelor medicale școlare, asigurarea personalului de specialitate și îmbunătățirea condițiilor materiale.

Cooperarea cu Direcția de Sănătate Publică Brăila și Casa de Asigurări de Sănătate Brăila este esențială pentru clarificarea situațiilor în care serviciile medicale lipsesc sau sunt asigurate doar parțial, dar și pentru identificarea unor formule de colaborare adaptate nevoilor fiecărei comunități.

Datele prezentate în cadrul ședinței arată că există structuri medicale funcționale și soluții aflate în analiză, dar și probleme care necesită intervenții concrete, de la ocuparea posturilor vacante până la extinderea rețelei de cabinete și îmbunătățirea condițiilor sanitare.