Economie
Amenzi uriașe pentru muncă la negru
• în perioada 2-22 iunie 2026, inspectorii ITM au verificat mai mulți angajatori care își desfășoară activitatea prin intermediul platformelor digitale – transporturi pe bază de comandă, comerț prin internet, activități poștale și de curierat • la patru angajatori au fost identificate prestând muncă nedeclarată 39 de persoane, valoarea totală a amenzilor aplicate pentru aceste fapte fiind de 1.520.000 lei
Timp de 20 de zile, în perioada 2-22 iunie 2026, la Brăila, inspectorii ITM au desfășurat Campania Naţională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate la angajatorii care desfăşoară activitate prin intermediul platformelor digitale, în următoarele domenii: Transporturi terestre de pasageri cu vehicule cu șofer, pe bază de comandă (Cod CAEN 4933), Comerț cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin Internet (pentru vânzarea de bunuri fizice proprii) – Cod CAEN 4791, Activități poștale și de curierat (Cod CAEN 5320). Campania a avut drept obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă; dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților constatate în timpul controalelor la angajatori și aplicarea de sancțiuni contravenționale potrivit reglementărilor legale; verificarea modului în care au fost îndeplinite măsurile dispuse cu ocazia controalelor anterioare.
„În cadrul campaniei, inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila au efectuat 29 de controale, fiind aplicate 12 sancțiuni contravenționale, dintre care cinci amenzi în valoare totală de 1.521.500 lei. La patru angajatori sancționați, au fost identificate prestând muncă nedeclarată 39 de persoane, valoarea totală a amenzilor aplicate pentru aceste fapte fiind de 1.520.000 lei”, ne-au declarat surse din cadrul Compartimentul Comunicare și Indicatori Statistici al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila.
Principalele neconformități constatate în timpul controalelor ITM au fost: primirea la muncă a unor persoane fără încheierea contractului individual de muncă, conform art. 16 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată; primirea la muncă a unor persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul general de evidență a salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; neevidențierea orelor de muncă prestate de fiecare salariat; nerespectarea prevederilor legale privind munca suplimentară.
„Pentru neconformitățile constatate, au fost dispuse măsuri obligatorii, cu termene precise de îndeplinire. Neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenție și se sancționează cu amendă cuprinsă între 5.000 și 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr. 108/1999, republicată și actualizată”, a mai precizat sursa citată.
Economie
Schimbări importante pentru românii care au panouri fotovoltaice
Românii care și-au instalat panouri fotovoltaice și livrează energie electrică în rețea vor beneficia de reguli noi privind compensarea energiei, plata surplusului și utilizarea banilor obținuți din energia produsă. Modificările au fost aprobate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și aduc câteva avantaje importante pentru prosumatori, inclusiv posibilitatea de a folosi valoarea energiei livrate pentru achitarea facturilor aferente altor locuințe.
Noua metodologie, aprobată prin Ordinul ANRE nr. 67/2026 și publicată în Monitorul Oficial pe 13 noiembrie, înlocuiește vechile reguli și pune în aplicare prevederile Legii nr. 160/2026. Schimbările sunt importante într-un moment în care numărul românilor care produc energie electrică pentru propriul consum a crescut considerabil.
Potrivit datelor prezentate de ANRE, la sfârșitul lunii august 2026, România avea aproape 386.000 de prosumatori, cu o putere instalată de peste 4.280 MW.
Compensarea energiei se va face lunar
Una dintre cele mai importante modificări privește modul în care furnizorii calculează energia produsă și livrată în rețea de proprietarii de panouri fotovoltaice.
Începând cu energia livrată din 26 iulie 2026, compensarea se realizează lunar, prin compararea cantității de energie injectate în rețea cu cea consumată din rețea în aceeași lună, la același loc de consum.
Practic, furnizorul va compara cele două cantități și va compensa energia livrată în rețea în limita energiei consumate. Dacă un prosumator a injectat mai multă energie decât a preluat din rețea, diferența reprezintă surplusul care va fi valorificat conform noilor reguli.
Mecanismul se aplică și contractelor aflate deja în derulare, astfel că modificările nu îi vizează doar pe cei care devin prosumatori de acum înainte.
Surplusul de energie poate fi folosit pentru alte locuințe
O altă noutate importantă este introducerea mecanismului de alocare valorică între mai multe locuri de consum.
Astfel, un român care are panouri fotovoltaice instalate la o casă și produce mai multă energie decât consumă poate utiliza valoarea surplusului pentru plata facturilor de electricitate aferente altor locuințe pe care le deține.
Există însă o condiție importantă: locurile de consum trebuie să aparțină aceluiași prosumator și să se afle în portofoliul aceluiași furnizor de energie electrică.
De exemplu, o persoană care locuiește într-o casă dotată cu panouri fotovoltaice, dar deține și un apartament în altă localitate, va putea folosi valoarea energiei livrate în rețea pentru a reduce factura de electricitate a apartamentului, dacă ambele contracte sunt încheiate cu același furnizor.
Noua metodologie permite și rezervarea sumelor disponibile pentru plata unor facturi deja emise, dar care nu au ajuns încă la scadență.
Facturile la gaze naturale pot fi achitate din surplusul de energie
Pentru anumite categorii de prosumatori, modificările aduc și o facilitate suplimentară.
Persoanele fizice care au instalații de producere a energiei regenerabile cu o putere instalată de cel mult 27 kW la locul de consum pot opta pentru utilizarea valorii disponibile fie pentru plata facturilor de electricitate, fie pentru plata facturilor la gaze naturale, în condițiile prevăzute de metodologie.
Cele două destinații sunt alternative, iar opțiunea trebuie menținută pentru o perioadă de minimum 12 luni.
Este o modificare care poate fi avantajoasă mai ales pentru familiile care au investit în panouri fotovoltaice, dar continuă să aibă cheltuieli importante cu încălzirea locuinței pe timpul sezonului rece.
Ce se întâmplă cu banii pe care furnizorii îi datorează prosumatorilor
Noile reguli clarifică și situația sumelor acumulate din energia livrată în rețea și rămasă necompensată.
Pentru energia livrată până la 25 iulie 2026 inclusiv, furnizorii trebuie să păstreze o evidență distinctă a cantităților și valorilor reportate. Prosumatorii vor putea primi o situație detaliată, în care să fie precizate soldul inițial, sumele utilizate și valoarea rămasă de încasat.
Metodologia stabilește un termen de maximum 40 de zile lucrătoare de la intrarea sa în vigoare pentru plata acestor sume.
De asemenea, energia livrată în perioada 26 iulie – 12 noiembrie 2026 trebuie regularizată în termen de cel mult 40 de zile lucrătoare de la publicarea ordinului în Monitorul Oficial.
Prin urmare, cei care au acumulat sume de încasat de la furnizori ar trebui să urmărească modul în care acestea sunt evidențiate și achitate.
Mai puțină birocrație pentru proprietarii de panouri fotovoltaice
O altă prevedere simplifică obligațiile administrative pentru persoanele fizice care au instalații cu o putere de cel mult 27 kW la locul de consum.
Acești prosumatori nu mai au obligația să emită facturi pentru energia electrică livrată în rețea. Documentele necesare pentru achiziție și decontare vor fi întocmite de furnizorul de energie electrică.
În plus, operatorii de distribuție au obligația de a efectua lunar citirea cantităților de energie consumate din rețea și a celor livrate în rețea. În cazul în care apar probleme de comunicare cu un contor inteligent, datele trebuie recuperate prin mijloace tehnice alternative.
Ce trebuie să știe românii despre aplicarea noilor reguli
Furnizorii de energie electrică au obligația să își adapteze sistemele informatice și operaționale până la 31 decembrie 2026. ANRE precizează însă că acest termen nu reprezintă o amânare a drepturilor prosumatorilor, ci doar termenul-limită pentru finalizarea adaptărilor tehnice.
Noua metodologie stabilește și că mecanismul de compensare cantitativă pentru instalațiile cu puteri de cel mult 200 kW va continua până la 31 decembrie 2030. Începând cu 1 ianuarie 2031, energia livrată în rețea va putea fi valorificată prin mecanismul de regularizare financiară prevăzut de lege.
Pentru moment, noile prevederi aduc mai multă flexibilitate în folosirea energiei produse în gospodării și stabilesc reguli mai clare pentru relația dintre prosumatori și furnizorii de electricitate.
Economie
Companiile de stat cu pierderi istorice ar putea fi desființate. Guvernul pregătește o reformă amplă a administrației
Companiile de stat care înregistrează pierderi de mai mulți ani și nu au importanță strategică pentru România ar putea fi desființate, în cadrul unei reforme ample a administrației publice. Anunțul a fost făcut de vicepremierul Marian Neacșu, care a prezentat luni, 16 noiembrie, primul proiect privind reorganizarea instituțiilor publice și a societăților comerciale în care statul este acționar majoritar.
Planul de reformă prevede analizarea individuală a companiilor de stat, urmând ca unele dintre acestea să fie reorganizate, comasate, divizate, fuzionate sau chiar dizolvate. Excepție vor face societățile care desfășoară activități considerate de interes strategic național, precum și cele listate pe o piață organizată.
„Vom analiza punctual toate societățile comerciale. Cert, vor fi situații de comasări, desființări”, a declarat Marian Neacșu.
Vicepremierul a fost întrebat dacă aproximativ 100 de companii de stat ar urma să fie desființate sau comasate. Acesta nu a confirmat cifra, precizând că numărul societăților vizate va fi stabilit în urma evaluărilor.
Ce se întâmplă cu angajații companiilor care vor fi desființate
Reorganizarea ar putea avea consecințe directe asupra angajaților societăților de stat. Marian Neacșu a recunoscut că desființarea unor companii va presupune și disponibilizări.
„Dacă o întreprindere se dizolvă, evident că personalul de acolo trebuie să își găsească altceva de făcut”, a declarat vicepremierul.
Potrivit acestuia, autoritățile intenționează să folosească programele de finanțare disponibile prin Ministerul Muncii pentru reconversia profesională și sprijinirea persoanelor care își vor pierde locurile de muncă.
Proiectul mai prevede modificarea sistemului de remunerare a conducerii companiilor de stat. O parte mai mare din veniturile membrilor consiliilor de administrație și ale directoratelor ar urma să fie condiționată de îndeplinirea indicatorilor de performanță.
Printre variantele analizate se numără reducerea indemnizațiilor fixe până la nivelul salariului mediu pe economie pentru companiile mari și până la nivelul salariului minim pentru cele mici și mijlocii.
Reorganizări și în administrația publică
Reforma nu vizează doar societățile comerciale în care statul este acționar, ci și instituțiile administrației centrale și locale.
Una dintre măsurile propuse este reunirea serviciilor administrative și de sprijin ale structurilor teritoriale în centre bugetare județene. De asemenea, unele instituții cu personalitate juridică ar putea fi centralizate la nivel regional sau integrate în ministerele de resort.
Planul prevede și reducerea numărului organismelor de control, prin comasarea structurilor care au atribuții similare sau care funcționează în subordinea aceleiași autorități centrale.
O altă direcție este digitalizarea serviciilor publice și reducerea cheltuielilor administrative, prin eliminarea suprapunerilor de atribuții și reorganizarea instituțiilor considerate ineficiente.
În ceea ce privește impactul financiar al reformei, Marian Neacșu a spus că este prematură o estimare. El a invocat exemplul Ordonanței 7, pentru care fusese anticipat un impact bugetar de 3,6 miliarde de lei în 2026, în timp ce încasările preliminare s-ar situa între 700 și 800 de milioane de lei.
Când ar urma să fie adoptată reforma
Potrivit calendarului prezentat de vicepremier, până la 20 noiembrie 2026 ar urma să fie constituit un comitet interministerial, coordonat de premier, care va analiza situația instituțiilor și companiilor vizate.
Până la 15 decembrie ar urma să fie transmise formularele pentru colectarea datelor, iar analiza acestora ar trebui finalizată până la 20 ianuarie 2027.
Proiectul de act normativ ar urma să fie redactat până la 1 februarie 2027, iar etapele de consultare publică și avizare să fie încheiate până la 20 februarie.
Conform calendarului anunțat, Guvernul ar urma să aprobe proiectul și să își angajeze răspunderea în Parlament până la 1 martie 2027.
Deocamdată, măsurile prezentate reprezintă propuneri de reformă, iar lista instituțiilor și companiilor care vor fi reorganizate sau desființate urmează să fie stabilită după evaluările anunțate de autorități.























