Adaugă ca sursă preferată în Google

* a crescut numărul firmelor cu pierderi, la fel și volumul afacerilor pe minus * tot mai puține firme au reușit să încheie 2020 cu profit, iar cele care totuși au finalizat anul cu profit au înregistrat cifră de afaceri în scădere * impactul negativ al măsurilor anticovid: aproape 64 milioane lei, reprezentând 18,88 milioane lei – profituri nerealizate și 45,11 milioane – pierderi mai mari * lovitura de ciocan s-a înregistrat în rândul firmelor din categoria IMM-urilor * patronii care și-au permis și-au mărit rata de profit ca să fie siguri că nu ies în pagubă * ca de obicei, cel mai bine le-a mers, în general, firmelor din agricultură, în frunte cu arendașul Insulei Mari a Brăilei
 
Mediul de afaceri brăilean nu se simte prea bine după primele 3 valuri ale pandemiei COVID 19. Lockdown-ul impus anul trecut de către autorități ca măsură de prevenție a răspândirii virusului în rândul populației a lovit puternic în cifra de afaceri a antreprenorilor locali. Datele statistice de bilanț anual, aferente lui 2020, arată că întreg județul nostru a înregistrat o comprimare cu aproape 0,9 miliarde lei a volumului afacerilor derulate pe teritoriul Brăilei. Adică, un impact negativ undeva la 11 puncte procentuale, comparativ cu anul 2019. Evident că pandemia a “mușcat” și din profiturile nete raportate de afaceriștii din județul nostru, dar aici impactul a fost un pic mai blând, un minus de aproape 2,4 puncte procentuale, comparativ cu 2019. Chiar având în față acest tablou statistic sumbru, se poate vedea și o jumătate plină a paharului: dezastrul a fost temperat, cât de cât, cu acel sprijin financiar sub forma shemelor de ajutor de stat acordate firmelor în dificultate pe perioada pandemiei. Ca dovadă, impactul asupra profitului net a fost de aproape 4,7 ori mai mic în comparație cu impactul asupra cifrei de afaceri. Dar acest fenomen poate fi pus și pe seama “automedicației” administrată propriilor afaceri de către patroni: și-au mărit cota de profit ca să fie siguri că ies la liman după pandemie. Ca și în anii precedenți, agricultura și activitățile conexe rămân principalii piloni pe care se bazează județul nostru. Vă propunem în cele ce urmează o trecere în revistă a datelor de bilanț contabil comunicate Administrației Județene a Finanțelor Publice Brăila și, în același timp, o analiză a acestora, așa cum cotidianul “Obiectiv Vocea Brailei” v-a obișnuit în ultimii ani.
 
S-au “topit” câteva milioane de euro din Total profituri pe 2020
Privind rezultatele de bilanț raportate de firmele din județul nostru, se poate observa clar că 2020 a fost un an în care mai puține firme au reușit să înregistreze afaceri pe profit. În paralel, 2020 a însemnat pentru economia locală și creșterea pierderilor cumulate raportate de firmele care nu au ieșit pe plus. Dar să vedem și cifrele care ne arată cum a fost afectată economia brăileană pe timp de pandemie.
O statistică  oficială a Administrației Județene a Finanțelor Publice Brăila ne arată că în cel mai recent an de raportare contabilă (adică 2020) au fost 4.640 de firme locale pe plus, care au însumat profituri nete undeva la aproape 777,7 milioane lei, echivalentul a circa 160,8 milioane euro la cotația medie RON/Euro din 2020. Ca termen de comparație, în 2019 au fost 4.673 de firme care au însumat profituri nete undeva la aproape 796,6 milioane lei (echivalentul a circa 167 milioane euro la cotația din 2019). În oglindă, în 2018 au fost 4.387 de firme cu profituri cumulate de 733 milioane lei, în timp ce în 2017 au fost doar 3.935 de societăți care au reușit să iasă pe plus, iar profiturile nete raportate atunci au fost de 392,7 milioane lei. Așadar, 2020 a fost un an mai prost pentru afacerile locale decât 2019, dar mai bun decât 2018 și 2017.
 
Iată cum arată datele statistice pe tranșe de profit:
– cu profituri nete sub 1.000 euro avem 757 de firme cu un beneficiu cumulat la puțin peste 1,53 milioane lei (736 de firme / 1,46 milioane lei profit în 2019 și 729 de firme cu profit 1,45 milioane lei în 2018);
– între 1.000 euro și 5.000 euro sunt 1.237 de companii locale cumulând profituri totale de 16,03 milioane lei (1.204 firme / aproape 15,85 milioane lei profit în 2019 și 1.130 firme cu profituri totale de aproape 14 milioane lei în 2018);
– în tranșa 5.000 euro – 100.000 euro avem 2.320 firme cu 273 milioane lei profit (2.380 firme cu 282 milioane lei profit în 2019 și 2.194 firme cu 250,3 milioane lei profit în 2018);
– în tranșa 100.000 – 1.000.000 euro profit (așadar discutăm aici de profituri sănătoase) avem 315 firme cu 376,7 milioane lei profit (341 firme / 410 milioane lei profit în 2019 și 322 firme / 369,6 milioane lei profit în 2018);
– în tranșa peste 1 milion de euro profit se încadrează 11 firme cu beneficii nete de 110,47 milioane lei (12 firme / 87,25 milioane lei profit în 2019 și 12 firme / 97,66 milioane lei în 2018).
Se poate observa că a crescut numărul firmelor cu profituri mici și foarte mici, la fel și cuantumul beneficiului cumulat de acestea. Lovitura cea mai grea au primit-o însă firmele din tranșele de profit “5.000 euro plus”, unde a scăzut numărul agenților economici, la fel și beneficiul cumulat al afacerilor acestora, impactul negativ fiind de circa 42 milioane lei, comparativ cu 2019. Ar mai fi interesant de punctat aici faptul că TOATE firmele aflate pe profit, cu excepția celor 11 companii care au raportat plusuri de peste 1 milion euro, au înregistrat anul trecut o scădere a cifrei de afaceri.
 
Tot mai multe afaceri pe pierdere
În tabăra firmelor care au raportat pierderi se observă că, anul trecut, am avut cu 430 companii mai multe decât în 2019, cumulând minusuri de 45,11 milioane lei: în 2020 sunt 2.983 firme cu pierderi de 280,78 milioane lei, în 2019 erau 2.553 astfel de companii (235,67 milioane lei pierderi), în ușoară scădere față de 2.633 companii în 2018 (183,84 milioane lei).
Interesant de subliniat aici ar mai fi și faptul că firmele care au încheiat pe pierdere au raportat o cifră de afaceri cumulată în creștere față de 2019 (49,35%), de la aproape 645 milioane lei  la 963,05 milioane lei. Dacă discutăm în procente, în 2020 avem cu 16,8% mai multe firme care au încheiat anul pe minus, raportând pierderi mai mari cu 19,1%.
 
“Pariul cu agricultura” aduce profituri frumoase investitorilor
Așa cum aminteam mai devreme, firmele din domeniul agricultură și conexe se mențin pe locuri fruntașe în clasamentul anual. Ca și în trecut, al doilea angajator local ca număr de salariați (după CUP Dunărea Brăila), SC “Agricost” SA, arendașul celei mai mari exploatații agricole din țară, Insula Mare a Brăilei, este pe locul I la nivelul județului nostru înregistrând indicatori economici în ușoară scădere comparativ cu 2019: un profit de 87,32 milioane lei, la o cifră de afaceri de 410,8 milioane lei, față de 91,6 milioane lei profitul net aferent lui 2019.
Pe locul II urcă vertiginos dealerul auto “Irmex” SA cu un profit de 13,88 milioane lei (3,65 milioane lei în 2019), la o cifră de afaceri de 82,75 milioane lei (48,44 milioane lei în 2019).
Pe locul III s-a poziționat altă firmă din domeniul agricol, SC “Eldomir Impex”, cu un profit de 10,79 milioane lei, de pe urma unei cifre de afaceri de 23,87 milioane lei, cu 64 de salariați (8,56 milioane lei profit în 2019 și o cifră de afaceri de 22,18 milioane lei).
Următoarele două locuri sunt ocupate de două firme de construcții cunoscute în județul nostru. “Tracon” și “Concivia”, prima cu un profit net de 9,7 milioane lei, iar a doua cu 7,88 milioane lei.
Ocupantele locurilor VI și VIII sunt două firme din grupul Apan, este vorba despre “Apan” SRL și “Apan Motors” înregistrând profit net de 7,2 milioane lei, respectiv 5,3 milioane lei.
Pe locul VII s-a situat firma care administrează grupul de farmacii “Arnica” punctând un profit net de 5,49 milioane lei.
Locul IX este ocupat de “Blue Projects” specializată în “Activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea” cu un profit de 5,28 milioane lei.
În fine, pe locul X se situează operatorul portuar “Hercules” SA cu 5,07 milioane lei profit. Per total, ocupantele primelor 10 locuri în top cumulează profituri de aproape 158 milioane lei, din care mai mult de jumătate aparține arendașului IMB.
În ce privește șantierul naval “Vard Brăila” SA, companie care în anii trecuți se clasa pe primele locuri în Top Profit, informațiile financiare legate de acest contribuabil, aferente lui 2020, nu sunt încă disponibile pe pagina web a Ministerului Finanțelor Publice. În 2019 însă, compania brăileană a raportat o cifră de afaceri de 333,5 milioane lei și o pierdere de 13,23 milioane lei.
 
Cultivarea orezului, cea mai păguboasă afacere în 2020: pierdere netă de 12,6 milioane lei
Dacă discutăm despre firmele pe pierderi, de departe, pe primul loc se situează firma “Padova Agricultură” specializată în cultivarea orezului cu un minus de 12,6 milioane lei, urmată de fabrica de corpuri de iluminat “Glorious Lighting”, deschisă pe amplasamentul fostei platforme comerciale “Armonia”, cu un minus de 12,1 milioane lei. De asemenea, printre firmele care au încheiat anul 2020 pe roșu se numără și firma “Ghermanagrar” – 10,3 milioane lei, “Markus Office” – 6,27 milioane lei, “Braiconf” – 5,1 milioane lei și “Braicar” – 4,96 milioane lei.
De altfel, primele 6 firme cu pierderi individuale mai mari de 1 milion euro, cumulează 51,33 milioane lei minusuri nete.
 
A scârțâit și colectarea veniturilor la bugetul de stat
Dacă firmele brăilene s-au descurcat mai greu în anul de lockdown pandemic, era de așteptat ca nici Fiscul local să nu-și îndeplinească indicatorii când vine vorba de colectarea principalelor venituri la bugetul de stat. Astfel, totalul sumelor colectate și virate la bugetul de stat general consolidat (BGC) în 2020 a fost de 1,347 miliarde lei, din care puțin peste jumătate de miliard de lei cumulat impozit pe profit, impozit pe venit, TVA, accize și alte venituri. Ca termen de comparație, în 2019 a virat 1,42 miliarde lei total BGC respectiv 0,565 miliarde lei (impozit pe profit, impozit pe venit, TVA, accize și alte venituri), în timp ce în 2018 totalul veniturilor a fost de 1,008 miliarde lei.