Economie
Brașov – capitala turismului românesc și a sporturilor de iarnă
* într-un comunicat de presă, CONAF face publice concluziile la care au ajuns participanții după dezbaterea publică “Turismul românesc: Între impas și oportunitate” * nevoia de personal specializat în turism importat din zone extracomunitare, scoaterea din zona „gri” a afacerilor din acest sector, au fost de asemenea teme abordate
Extinderea domeniului schiabil, deschiderea aeroportului și diversificarea vieții culturale pot face din Brașov capitala sporturilor de iarnă și a turismului românesc. Aceasta este concluzia participanților la dezbaterea publică “Turismul românesc: Între impas și oportunitate”, organizată de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Alianța pentru Turism (APT) și Camera de Comerț și Industrie Brașov (CCIBV).
Prezent la discuții, Președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a declarat: “Consider că subiectul este de mare interes și necesită un dialog continuu, constant și eficient între factorii de decizie din domeniul turistic, autoritățile administrației publice locale și administrația centrală, care împreună pot contribui la stimularea dezvoltării turismului în România și la repoziționarea acestuia ca pilon de creștere economică sustenabilă. Județul Brașov a fost în ultimii patru ani principala destinație turistică a României și continuă să își mențină poziția fruntașă, în ciuda condițiilor economice dificile cauzate de pandemie.” Sursa citată a vorbit despre oportunitatea pe care Brașovul o are odată cu deschiderea aeroportului, care va facilita accesul turiștilor români sau străini, cât și despre îmbunătățirea infrastructurii – drum alternativ înspre/dinspre Brașov pe Valea Doftanei – care vizează creșterea gradului de ocupare turistică a județului pe tot parcursul anului. “Pentru îndeplinirea acestui deziderat al nostru, pe lângă implicarea activă a administrației județene în tot ceea ce înseamnă susținerea activităților turistice, sunt necesare măsuri concrete de la nivel central care să determine relansarea turismului după perioada pandemică”, a concluzionat președintele CJ Brașov.
La rândul său, Primarul Municipiului Brașov, Allen Coliban, a declarat: “Extinderea domeniului schiabil și promovarea evenimentelor culturale diversificate vor face din Brașov un centru turistic important. Mizăm, de asemenea, pe educația în turism – la nivel de Brașov se traduce în dezvoltarea învățământului dual, școala hotelieră și universitate – ce dezvoltă personal specializat care sa lucreze în turism”. Primarul Brașovului a vorbit, de asemenea, despre inovare și digitalizare care vor contribui la transformarea Brașovului în hub turistic important în zona Centru. “Printre obiectivele avute în vedere de Primărie, pot enumera Parcul Natural Brașovia pentru un turism eco, durabil, renovarea Centrului Vechi și a clădirilor de patrimoniu cât și investiții în promovare, cultură si domeniul schiabil”, a punctat Allen Coliban.
Alături de autoritățile publice locale, reprezentanți ai Camerei de Comerț și Industrie Brașov, organizații patronale recunoscute în domeniu, la dezbatere au participat și reprezentanți ai mediului de afaceri, antreprenori angrenați în turism care susțin nevoia implicării active în acest sector care trebuie să reprezinte un pilon stabil de creștere și dezvoltare durabilă economică.
Ștefan Țînț, proprietarul Grand Hotel Teleferic din Poiana Brașov, a ridicat problema forței de muncă din sector. Sursa citată consideră că legislația pieței muncii trebuie revizuită, astfel încât să ofere angajatorilor români care angajează personal din spațiu extracomunitar siguranța că aceștia nu pot migra de la un angajator la altul. “Avem nevoie de personal specializat în turism și din acest motiv suntem nevoiți să importăm forță de muncă, în special din zona extracomunitară (Asia). Legislația în domeniu lasă însă un avantaj real pentru cei care angajează lucrători extracomunitari aflați deja în țară în detrimentul celor care plătesc taxe de aducere și formalitățile legale. Trebuie gândită o formulă echitabilă în acest sens”, a declarat Ștefan Țînț.
De aceeași parere este și Călin Ile, Președinte al Federației Industriei Hoteliere din România ( FIHR) care crede că trebuie lucrat în continuare la scoaterea economiei “gri” la suprafață, la măsuri de susținere și dezvoltare a forței de muncă calificate și funcționale în domeniu, la internaționalizarea serviciilor pentru a putea vorbi de turism de calitate în țara noastră. “Dacă toate aceste deziderate vor fi aplicate, cred că în următorii cinci ani putem vorbi de dublarea numărului de turiști în România, din care 40% să reprezinte turiștii străini și 60% români”, a concluzionat Ile.
Moderatorii evenimentului au fost: Cristina Chiriac, Președintă a CONAF și Andreea Negru, Președintă a Asociației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton, iar ca organizator și speaker a fost prezent Dragoș Anastasiu, Președinte al Alianței pentru Turism. La dezbatere, au luat parte în calitate de speakeri: Silviu Costea, Președinte al Camerei de Comerț și Industrie Brașov, Adrian – Ioan Veștea, Președinte al Consiliului Județean Brașov, Mihai – Cătălin Văsii, Prefect – Instituția Prefectului Județul Brașov, Allen Coliban, Primarul Municipiului Brașov, Eleonora Ion, Membru al CONAF Brașov, Ana Loredana Predescu, deputat de Braşov, membru în Comisia de Industrii şi Servicii a Camerei Deputaţilor, Călin Ile, Președinte al Federației Industriei Hoteliere din România, Ștefan Țînț, administrator al Teleferic Grand Hotel, Roxana Cojocea, Președintă a Asociației de Turism Poiana Brașov, Daniela Marișcu, Fondatoarea Aquatica Experience, Lucian Marinescu, Membru al Consiliului de Administrație al Companiei Hoteliere Intercontinental România/Premiere Hospirality, Petre Corgon, partener „Rows-Roads with Stories”.
Proiectul “Turismul românesc: Între impas și oportunitate” va continua pe 29 septembrie la Vâlcea, în octombrie la Suceava, în noiembrie la Cluj și București. Demersul vine în sprijinul operatorilor din turism și servicii conexe, în vederea identificării de soluții la problemele cu care aceștia se confruntă și cu scopul poziționării turismului românesc pe axa de dezvoltare sustenabilă. Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin subliniază că a inițiat acest proiect național în contextul în care turismul, lovit crunt de criza coronavirus, caută soluții pentru revenirea la normalitate.
– Organizatori: CONAF, Alianța pentru Turism, Camera de Comerț și Industrie Brașov, Asociatia Nationala a Antreprenorilor,
– Parteneri: Școala de Business, Asociația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton, EXIM Bank
– Sponsori: Do Security, Agricin, Salesianer, Radisson Blu,
– Parteneri media: Antena 3 Constanța, Agerpres, Antena 3 Vâlcea, Ziarul News, EVZ, Capital, The Diplomat, Obiectiv Vocea Brăilei, Ziarul Bursa, Revista Cariere, Tranzit, Chindia Media, Money, Profit TV, Vocea Vâlcii, Litoral TV, Canal 33, Cluj Today, Brasov.net, La pas prin Brasov, NewsBv.ro, Transilvania360, Radio Brașov, MixTv, TvBv, Ultima Ora.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.
CELE MAI CITITE
