Adaugă ca sursă preferată în Google

• furnizorul de apă – CUP Dunărea Brăila a trecut la debranşarea asociaţiilor de proprietari şi chiriaşi cu datorii mari şi vechi, care nu au respectat graficele de eşalonare şi reeşalonare la plată • la acest moment sunt 3 AP-uri în cazul cărora CUP Dunărea a aplicat măsuri extreme: AP 612 (zona Florimex) – debranşare cu montarea unei cişmele în curtea blocului, iar la AP 442 – Obor şi AL 678 – ANL Lacu Dulce – furnizarea apei se face cu program, doar 2 ore pe zi • conducerea CUP Dunărea a explicat că debranşarea s-a făcut doar pentru că la blocurile de pe strada Mioriţei nu există posibilitatea, din punct de vedere tehnic, să se aplice măsura furnizării apei cu program • evident, proprietarii blocurilor debranşate sunt revoltaţi şi spun că nu e normal ca o întreagă asociaţie să sufere din cauza câtorva datornici • săptămâna viitoare, echipa de debranşări a operatorului de apă-canal-epurare va ajunge la Făurei • reluarea furnizării în condiţii normale a apei potabile se va face doar după plata integrală a datoriilor, avertizează conducerea CUP Dunărea
 
Aşa cum ameninţa încă de la începutul lunii trecute, operatorul local de apă-canal-epurare CUP Dunărea Brăila a trecut la debranşarea asociaţiilor de proprietari şi chiriaşi care înregistrează datorii mari şi vechi, şi care nu au respectat graficele de eşalonare şi reeşalonare la plată încheiate deja cu compania.
Primele două asociaţii în cazul cărora CUP Dunărea a aplicat măsura extremă sunt AP 612, situată pe strada Mioriţei aproape de intersecţia cu strada Mihai Bravu, în spatele florăriei “Florimex”, cu o datorie veche din noiembrie 2015, şi AP 442, situată pe strada Oborului cu restanţe la plată vechi de prin 2014. În cursul acestei zile vine rândul Asociaţiei de Chiriaşi 768 – blocuri ANL din Lacu Dulce, iar săptămâna viitoare echipa de debranşări va ajunge la Făurei. De precizat că dintre aceste asociaţii doar AP 612 de pe strada Mioriţei a avut ghinionul de a fi debranşată în paralel cu montarea unei cişmele în curtea blocului, întrucât acolo reţeaua nu a permis aplicarea măsurii de furnizare a apei cu program, doar două ore pe zi. “La blocurile de pe strada Mioriţei ce compun AP 442 nu se poate aplica măsura furnizării apei cu program, o oră dimineaţa şi o oră seara, din cauza reţelei care nu permite închiderea vanelor doar pentru imobilele respective. De aceea am fost nevoiţi să montăm în curtea imobilului respectiv o cişmea, al cărei consum este contorizat, pentru ca proprietarii să aibă o sursă de apă potabilă. La celelalte două asociaţii, reţeaua permite varianta apă cu program, adică între orele 6.00 şi 7.00 dimineaţa şi 21.00 – 22.00, seara. (…) Cu toată strângerea de inimă şi compasiunea pentru proprietarii sau chiriaşii care sunt cu plata la zi a întreţinerii, a trebuit să trecem la măsuri drastice după ce, în prealabil, au fost parcurse toate etapele procedurale prevăzute de legislaţia în domeniu şi prevederile contractuale. În urmă cu puţin timp, am avut o întâlnire cu asociaţiile datornice şi am încheiat cu dumnealor o nouă reeşalonare pe care însă, din păcate, dumnealor nu au respectat-o. Au promis că vor face plăţi într-un anumit cuantum şi nu au făcut-o, iar când am văzut că plăţile s-au oprit am fost nevoiţi să aplicăm măsura furnizării apei cu program de 2 ore pe zi, sau debranşarea şi montarea unei cişmele, acolo unde reţeaua nu ne-a permis prima variantă”, ne-a declarat directorul general al CUP Dunărea, Silviu Mangiurea.
Întrebat în ce condiţii asociaţiile deja “pedepsite”, ori pe cale de a fi sancţionate, vor putea reveni la normal în ce priveşte alimentarea cu apă potabilă, sursa citată a precizat că acest lucru va fi posibil doar după plata integrală a restanţelor. “Brăilenii trebuie să înţeleagă că au obligaţia de a achita ceea ce consumă, la fel cum procedează în cazul celorlalte servicii. La fel cum trebuie să conştientizeze faptul că şi noi, ca operator de servicii de utilitate publică, riscăm să ne blocăm din punct de vedere financiar – neavând încasări nu ne putem achita furnizorii şi onora obligaţiile de plată -, riscul maxim fiind acela de a pierde autorizaţia de operator, o chestiune extrem de gravă la care nimeni nu doreşte să se ajungă”, a punctat Mangiurea. Un alt aspect asupra căruia sursa citată a insistat vizează depistarea din faşă a eventualelor cazuri de delapidări în interiorul asociaţiilor de proprietari. “Proprietarii ar trebui să pună la treabă cenzorii pentru a face corelaţia între încasările la nivel de asociaţie şi plăţile efectuate, în paralel cu evoluţia în timp a datoriei către furnizori. De ce spun asta, deoarece avem semnale în care proprietarii spun că sunt cu plata la zi dar asociaţia continuă să se afunde şi mai mult în datorii, situaţii în spatele cărora se pot ascunde delapidări din banii asociaţiei”, a mai spus Mangiurea.  
Potrivit informaţiilor prezentate de către CUP Dunărea, AP 442 din Obor compusă din blocurile 25 şi 25 bis (44 de partamente), figurează cu o datorie de circa 2,6 miliarde lei vechi, AP 612 compusă din blocurile G şi G1 (47 apartamente) are o datorie de circa 500 milioane lei vechi, iar AC 768 din Ansamblul ANL Lacu Dulce, compusă din 208 apartamente are restanţe de circa 4,1 miliarde lei vechi. De altfel, după cum a explicat Mangiurea, în cazul asociaţiei de chiriaşi din Lacu Dulce se va trece chiar astăzi la aplicarea măsurii de furnizare cu program a apei, urmând ca, săptămâna viitoare, echipa de debranşări să ajungă la Făurei unde CUP Dunărea are mari probleme în recuperarea restanţelor de la asociaţiile de proprietari din oraş, peste 8 miliarde lei vechi.
 
Supărarea proprietarilor: “De ce trebuie să suferim cu toţii din cauza unui restanţier?”
“Este scandalos şi revoltător ce ni s-a întâmplat. Pentru un apartament cu datorie de câteva sute de milioane de lei vechi suferim acum toţi proprietarii, aproape 50 de apartamente. A venit ieri (miercuri, 6 septembrie – n.r.), echipă de la CUP Dunărea, ne-a debranşat întreg blocul şi ne-a pus cişmea în curtea blocului. Dar sunt persoane vârstnice care nu mai au putere să urce şi să coboare zilnic ca să-şi ia apă din curtea blocului. Ce se va întâmpla cu ele? Am ajuns ca la ţară, să ne spălăm la lighean şi să turnăm apă cu găleata în WC, deşi vorba aia, suntem aici, în buricul oraşului. (…) Datoria este de la un apartament de la blocul G1, dar s-a oprit apa şi la blocul G, pentru că Asociaţia are datorii la apă. De ce nu a oprit numai la aprtamentul cu restanţă apa? De ce trebuie să suferim cu toţii din cauza unui restanţier? Oare chiar nu vede nimeni cât de injustă este situaţia în care ne aflăm? (…) Dar eu sunt în vârstă şi îmi vine foarte greu să urc şi să cobor după apă la canal. Dacă nu mă poate ajuta copilul, că are şi el treabă, are şi el serviciu, ce fac, mor de sete în casă? (…) Am atras de mai multe ori atenţia la administraţia de bloc cu privire la datoria aceea mare la un singur apartament. Eu am zis, eu am auzit, iar acum iată în ce situaţie am ajuns!”, ni s-au plâns, revoltaţi pe bună dreptate, proprietarii celor două blocuri care compun AP 612 din strada Mioriţei. 
 
Contorizarea individuală ar fi o soluţie pentru evitarea debranşării la grămadă, dar costă
Cea mai bună variantă indicată de către CUP Dunărea pentru evitarea situaţiilor în care blocuri întregi să fie afectate de măsurile drastice aplicate de furnizorul de apă din cauza restanţelor la plata facturilor, ar fi contorizarea individuală a fiecărui apartament. Astfel se schimbă cu totul reţeaua de apă din imobil, contorii sunt montaţi pe holul blocului, la fel şi robineţii de la care se pot debranşa doar apartamentele cu datorii. Marea problemă a acestei soluţii este aceea a costurilor presupuse de contorizarea individuală (1.400 – 1.500 lei/apartament din care 600 – 700 lei contravaloarea contorului inteligent, aceasta fiind oferta celor de la CUP Dunărea), numai că aici condiţia principală impusă este ca asociaţia să nu înregistreze datorii către CUP Dunărea. A doua variantă ar fi ca din asociaţiile cu datorii, acolo unde situaţia permite, să se desprindă noi asociaţii, cuprinzând doar scările de bloc fără restanţe, pentru ca apoi apartamentele respective să se poată contoriza individual. Deci soluţii există.     
Nu este pentru prima dată când CUP Dunărea derulează campanii de debranşare a blocurilor cu datorii, în paralel cu montarea unui canal în curtea imobilului. Blocul NATO, din cartierul Hipodrom, de exemplu, a fost primul bloc debranşat, undeva prin 2005, din cauza datoriilor mari la apă, iar de atunci, periodic, furnizorul a procedat la fel şi în cazul altor imobile cu restanţe mari.
La fel cum şi-a exprimat public, de nenumărate ori, poziţia cu privire la acest subiect, cotidianul “Obiectiv” nu este de acord ca măsura debranşării de la reţeaua publică de apă potabilă să ajungă să afecteze proprietarii sau locatarii de bună credinţă, care sunt cu plata la zi a întreţinerii. Pe de altă parte însă, cetăţenii de bună credinţă ar trebui să se implice activ în rezolvarea acestei mari probleme mai ales că legislaţia în domeniu spune foarte clar că Asociaţia de proprietari are dreptul de a acţiona în justiţie pe orice proprietar care întârzie mai mult de 90 de zile cu plata cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei, adică a întreţinerii, mai pe înţelesul tuturor. Dacă administratorii şi preşedinţii de AP ar fi aplicat această regulă, cu siguranţă nu s-ar fi ajuns ca un singur apartament să strângă sute de milioane de lei vechi restanţe.