Economie
Coşmarul patronilor: Split TVA, lovitura Guvernului Tudose
• plata defalcată a TVA este obligatorie de la 1 ianuarie 2018 • opţional, firmele o pot aplica de la 1 octombrie anul acesta şi vor primi facilităţi pentru asta • mediul de afaceri însă critică la unison noile măsuri în privinţa TVA, spunând că, de fapt, sunt doar bani blocaţi în conturile statului, în timp ce firmele se confruntă cu lipsa de lichidităţi • în plus, oamenii de afaceri atrag atenţia asupra pericolului de a se forma cozi la ghişeele Trezoreriei în contextul în care informatizarea ANAF nu este una tocmai performantă • un sondaj realizat de Consiliul Naţional pentru Întreprinderile Private Mici şi Mijlocii arată că 97,5% dintre respondenţi nu susţin plata defalcată a TVA
Plata defalcată a TVA va fi aplicată obligatoriu începând cu 1 ianuarie anul viitor, după cum a aprobat Guvernul Tudose, prin ordonanţă de urgenţă, în şedinţa publică de zilele trecute. Opţional, firmele pot să aplice sistemul şi de la 1 octombrie anul acesta, lucru pentru care vor primi facilităţi fiscale. Numai că seismul provocat în mediul de afaceri de anunţul şoc privind noua regulă la TVA vine să ridice un MARE SEMN DE ÎNTREBARE cu privire la oportunitatea dar şi eficienţa implementării ca regulă generală, pentru toţi întreprinzătorii, a unei astfel de măsuri. De fapt, mediul de afaceri s-a arătat de-a dreptul ostil noii reguli şi este revoltat de faptul că nu a fost consultat înainte pe acest subiect. Chiar dacă patronilor li se promit o serie de facilităţi fiscale, ca o linie generală a punctelor de vedere colectate din mediul privat, se distinge clar teama că noua regulă a TVA-split nu va face altceva decât să complice şi mai mult birocraţia, dar şi efortul firmelor pe partea de management a TVA.
Opţional de luna viitoare, obligatoriu de la 1 ianuarie 2018
“Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA vor avea obligaţia, de la 1 ianuarie 2018, de a deţine şi gestiona un cont de TVA pentru încasarea şi plata TVA aferente operaţiunilor taxabile (achiziţii de bunuri/servicii, livrări de bunuri/prestări servicii). De asemenea, instituţiile publice înregistrate în scopuri de TVA vor avea obligaţia, începând cu aceeaşi dată, de a deţine un cont de TVA pentru încasarea taxei pe valoarea adăugată aferentă livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii taxabile realizate. Măsura este în avantajul contribuabililor corecţi, care îşi achită sumele datorate cu titlu de TVA către bugetul de stat, întrucât va contribui la reducerea semnificativă a concurenţei neloiale din partea acelor contribuabili care nu îşi plătesc datoriile către stat şi utilizează resursele financiare din TVA pentru alte scopuri”, se arată într-un comunicat de presă remis presei centrale, document în care, de asemenea, se estimează că prin aplicarea noii măsuri vor fi obţinute venituri suplimentare bugetare de circa 6 miliarde lei până în anul 2020.
Revenind la facilităţile promise firmelor care aplică anticipat noul sistem split-TVA, potrivit actului normativ adoptat de Executiv, acestea vor beneficia, printre altele, de anularea penalităţilor de întârziere aferente obligaţiilor fiscale principale reprezentând TVA, restante la 30 septembrie 2017, în anumite condiţii, dar şi acordarea unei bonificaţii de 5% la plata impozitului pe profit sau, după caz, a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.
Actul normativ mai prevede, printre altele, instituirea obligaţiei persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA de a îşi vira în contul de TVA în maximum 7 zile lucrătoare de la încasare TVA aferentă facturilor emise înainte de 1 ianuarie 2018 sau, după caz, înainte de data la care aplică opţional mecanismul, înfiinţarea unui Registru al persoanelor care aplică plata defalcată a TVA organizat de ANAF şi în care sunt înscrise persoanele care optează pentru aplicarea anticipată a plăţii defalcate a TVA, precum şi instituirea unor contravenţii şi sancţiuni specifice pentru nerespectarea obligaţiilor prevăzute în cadrul actului normativ. Mai detaliat, se stabileşte o perioadă de graţie, de 7 zile lucrătoare, în interiorul căreia să se corecteze orice eventuale erori, iar în cazul în care erorile nu au fost corectate în termenul de 7 zile, se aplică o penalitate de 0,06% pe zi din valoarea TVA, dar nu mai mult de 30 de zile. După termenul de 30 de zile, pentru fapte precum nevirarea în contul de TVA al furnizorului sau debitarea eronată a contului de TVA, se aplică o amendă de 50% din suma reprezentând TVA, iar pentru fapte precum nevirarea sumelor reprezentând TVA din contul curent al titularului în contul de TVA al acestuia sau plata TVA datorată furnizorului din alt cont decât contul de TVA, se aplică o amendă de 10% din suma reprezentând TVA.
Firmele vor avea deschis gratuit un cont de TVA în lei la trezorerie, începând de la 1 ianuarie 2018, în baza mecanismului “split TVA”, iar acest cont nu va genera comisioane sau alte costuri. Plătitorii de TVA pot deschide aceste conturi şi la bănci, dar ele vor fi deschise în mod automat la unităţile Trezoreriei.
Consiliul Investitorilor Străini: “Va avea un impact deosebit de grav”
Împovărarea administrativă şi birocratică a contribuabililor oneşti cu măsuri ca plată defalcată a TVA nu este, pe termen lung, o bună strategie de combatere a evaziunii fiscale, apreciază organizaţia, care reprezintă peste 130 de companii multinaţionale. Potrivit acesteia, măsura va cauza blocaje operaţionale majore în activitatea tuturor părţilor implicate – companii, care în faza iniţială va trebui să efectueze toate demersurile necesare implementării noului sistem, unităţi ale trezoreriei statului, care vor fi asaltate de un număr foarte mare de cereri privind conturile de TVA, precum şi ANAF care va trebui să aprobe un număr semnificativ de solicitări de transfer din contul de TVA în contul curent într-un interval de timp cât mai scurt posibil. În opinia FIC, ar fi necesară consultarea în prealabil a Comisiei Europene, precum şi întocmirea unui studiu de impact care să evidenţieze efectul asupra evaziunii fiscale şi costurile pentru mediul de afaceri.
O măsură alternativă, spun cei de la FIC, ar fi implementarea acestui sistem doar ca proiect pilot şi numai în anumite sectoare de activitate care implică un grad ridicat de evaziune fiscală sau neconformare în ceea ce priveşte plata la timp a TVA la bugetul de stat, cu posibilitatea extinderii în cazul în care se dovedeşte eficienţa sistemului.
Consiliul naţional pentru IMM-uri: întreprinzătorii nu susţin noua regulă la TVA
Un sondaj realizat, pe site-ul propriu, de către Consiliul Naţional pentru Întreprinderile Private Mici şi Mijlocii, la care au răspuns un număr de 818 firme, arată că, întrebaţi dacă susţin modificarea Codului fiscal şi instituirea plăţii defalcate a TVA în mod obligatoriu, 97,5% dintre respondenţi au răspuns că nu susţin această modificare. De asemenea, aceştia au apreciat că instituirea plăţii defalcate a TVA va avea efecte negative asupra activităţii lor.
Printre cele mai importante dificultăţi ori efecte negative considerate de respondenţi că vor fi generate de plata defalcată a TVA, 97,5% au menţionat creşterea birocraţiei, prin dublarea numărului de plăţi, măsuri suplimentare de verificare şi de management pentru TVA cum ar fi obligaţia contribuabililor de a determina/verifica contul de TVA, obligaţia de a vira direct la bugetul de stat suma reprezentând TVA aferentă achiziţiilor de la furnizorii/prestatorii care nu le-au comunicat un cont de TVA şi de a notifica acest fapt furnizorilor/prestatorilor.
Alte efecte negative identificate cu ocazia acestui sondaj mai sunt afectarea cash-flow-ului şi blocarea banilor (89,9% dintre respondenţi au menţionat acest efect), costuri bancare suplimentare cu noul cont, comisioane bancare suplimentare (86,2%), costuri suplimentare pentru contribuabili generate de modificarea sistemelor informative contabile (85,5%), efort semnificativ de implementare tehnică, având în vedere termenul foarte scurt de aplicare (81%).
Întrebaţi dacă au fost consultaţi sau informaţi de către autorităţi privind intenţia de implementare anoii reguli TVA-split, 91,9% dintre cei care au participat la sondaj au răspuns negativ, doar 8,1% menţionând că au fost informaţi din alte surse, precum mass-media sau internet.
“20% din banii pe care îi deţine o firmă vor fi blocaţi într-un cont. Gândiţi-vă la un chioşc care vinde de 100 de lei. 19 lei din acei bani vor trebui depuşi într-un cont de TVA, în speranţa că, în termen de 5 zile va veni cineva de la ANAF şi îi va da voie să facă decontul de TVA. O să vedeţi că această măsură va bloca economia”, spune şi fostul ministru Florin Jianu, în prezent preşedinte al Consiliului Naţional al IMM-urilor, citat de presa centrală.
Ştefan Fusea: “Va fi un blocaj de timp”
Oamenii de afaceri brăileni au primit cu oarecare reticenţă vestea noilor reguli în ce priveşte plata TVA. Ei şi-au manifestat nemulţumirea faţă de split-TVA arătând că, de fapt va fi o problemă de timp pierdut la cozi de către firmele mici pentru a-şi depune banii în conturile de TVA. “Se pare că din contul de TVA din care va trebui să plătim separat, se vor putea face plăţi mai departe, adică nu ţi-l ţine blocat cu toţi banii în el, ceea ce ar fi un lucru îmbucurător, aş zice. Problema este că totuşi se vor decapitaliza firmele în acest sistem de plată a TVA. Iar a doua problemă este că sistemul de trezorerie al statului nu este încă performant informatizat şi va fi o mare nenorocire la plăţi de TVA şi la solicitarea de rambursare de TVA. Se vor forma iarăşi cozi. Firme micuţe, care încasează bani în numerar, vor sta la coadă cu ordinul de plată în mână să-şi depună banii în decontul de TVA, în termenul acela scadent. Vor sta la rând cu banii în mână pentru că sistemul nu este informatizat şi va fi o crimă. Va fi un blocaj de timp, după părerea noastră, pentru că sistemul nu este performant informatizat şi va fi, până la urmă, şi un blocaj de bani pentru că va trebui să-ţi ţii o rezervă de bani pe care nu-i vei putea folosi. Mulţi puţini, nu contează, sunt blocaţi”, a explicat Ştefan Fusea, reprezentantul grupului “Titan Holding”.
De altfel, în linii mari aceleaşi argumente şi temeri sunt invocate, respectiv, împărtăşite şi de către alţi patroni locali cu care reporterii “Obiectiv Vocea Brăilei” au discutat. “Nu înţeleg de ce trebuie tot eu, ca firmă, să muncesc în plus pentru TVA-ul lor? Adică să stau tot timpul să bat drumul Fiscului şi al Trezoreriei să duc ordinele de plată pentru TVA? Şi dacă o să găsesc coadă la ghişee cum o să procedez? Stau cu banii-n mână să plătesc sau cum? (…) Mi se pare o imensă pierdere de timp pentru mine, ca antreprenor. De ce nu face eforturi statul pe parte de încasare TVA, în loc să ne pună pe toţi pe drumuri? (…) Ar fi trebuit ca regula TVA split să se aplice la început numai pentru anumite categorii de întreprinderi, acolo unde riscul de fraudă pe parte de TVA este crescut. Abia apoi, după ce şi-ar fi dovedit eficacitatea, ar fi putut fi extins ca regulă generală”, s-au plâns oamenii de afaceri.
Economie
Calitatea echipamentelor de protecție, în atenția inspectorilor ITM Brăila
• până la finele acestui an, Inspectoratul Teritorial de Muncă Brăila desfășoară controale la importatorii și distribuitorii de produse industriale, în cadrul unei Campanii Naționale • în trimestrul III 2026, s-au aflat în vizorul inspectorilor ITM Brăila mănușile, măștile, bocancii de protecție și explozivii de uz civil
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a desfășurat, în trimestrul III 2026, mai multe acțiuni prevăzute în metodologia Campaniei Naționale de supraveghere a pieței produselor industriale din domeniul de competență al Inspecției Muncii, conform Programului sectorial pentru anul 2026, coordonat de către Comisia Europeană. În această perioadă, inspectorii ITM Brăila au realizat monitorizarea următoarelor produse industriale: mănuși, măști, bocanci de protecție și explozivi de uz civil.
„Activitățile de control privind supravegherea pieței pentru produsele enumerate constau, în principal, în verificarea prin sondaj a produselor introduse pe piață, cât și în dispunerea măsurilor necesare pentru asigurarea conformității, atunci când sunt constatate abateri. În trimestrul III al anului 2026, inspectorii de muncă cu atribuții de control în domeniul supravegherii pieței au efectuat vizite de inspecție la un număr de 18 agenți economici și au evidențiat în baza de date la nivel național 55 de produse”, a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Au fost identificate neconformități la nouă dintre produsele controlate, fiind aplicate agenților economici distribuitori șase sancțiuni contravenționale.
De asemenea, inspectorii de muncă au oferit informații specifice privind legislația din domeniul supravegherii pieței pentru produsele industriale, respectiv verificarea existenței declarației de conformitate, dacă aceasta însoțește produsele, este completă, este redactată/tradusă în limba română, dacă există aplicat marcaj de conformitate CE pe fiecare produs și acesta este lizibil/vizibil/durabil, respectă forma/dimensiunile prevăzute de lege și dacă pe produse sunt aplicate marcaje care pot induce confuzii.
În cadrul acțiunii de informare organizată în trimestrul III, a fost prezentat un material având ca temă campania de supraveghere a pieței pentru anul 2026, cu informații extrase din legislația specifică pentru categoriile de produsele industriale enumerate și s-au purtat discuții interactive pe baza materialului prezentat.
Campania Națională de supraveghere a pieței produselor industriale urmărește ca, printr-o acțiune unitară a Inspecției Muncii, să se conștientizeze și să se verifice producătorii, importatorii și distribuitorii asupra necesității cunoașterii și respectării actelor normative prin care s-au transpus directivele și regulamentele europene referitoare la introducerea pe piață a produselor. Campania se desfășoară până la data de 31 decembrie 2026.
Economie
Lumină gratis la țară
• câteva comune din județul Brăila și-au amenajat parcuri fotovoltaice cu ajutorul cărora speră să își reducă semnificativ, în unele cazuri în totalitate, consumul de electricitate pentru iluminatul stradal și pentru instituțiile publice – Primărie, școli, cămine culturale • investițiile au fost realizate cu fonduri europene, prin intermediul Ministerului Energiei
În actualul context, cu prețul energiei electrice mai mare de la o lună la alta, câteva Primării din județul Brăila au reușit să acceseze fonduri europene pentru parcuri fotovoltaice cu care să-și asigure gratuit măcar o parte din iluminatul stradal și din necesarul pentru funcționarea instituțiilor publice.
Proiectele sunt finanțate prin intermediul Ministerului Energiei și deja au început să prindă viață. Comuna Jirlău este prima care a pus în funcțiune un astfel de parc fotovoltaic, din luna iulie a acestui an.
Măxineniul a finalizat deja proiectul, dar mai are de pus la punct câteva proceduri birocratice înainte de a-l racorda la rețea. De asemenea, primăria Siliștea se află într-un stadiu avansat cu propriul său parc fotovoltaic, pe care speră să-l pună în funcțiune în primăvara anului viitor. Șuțești și Însurăței sunt alte două Unități Administrativ Teritoriale (UAT) care au obținut finanțare pentru parcuri fotovoltaice și au primit autorizație de construire de la Consiliul Județean, aflându-se acum în stadiul de licitație pentru stabilirea constructorului.
Multe alte UAT-uri din județ sunt, însă, interesate să aibă propria sursă de energie gratuită de la soare. Consiliul Județean Brăila a eliberat avize pentru certificate de urbanism ce includ parcuri fotovoltaice pentru primăriile din Făurei, Râmnicelu, Mircea Vodă, Frecăței, Scorțaru Nou, Surdila Găiseanca, Galbenu, Berteștii de Jos, Ianca, Racovița, Ciocile, Salcia Tudor, Cazasu, Viziru, Romanu și Dudești.
Cu ajutorul programelor cu finanțare europeană sau de la bugetul de stat, toate aceste UAT-uri urmează să aibă, mai devreme sau mai târziu, propriile surse de energie care să le facă mai puțin dependente de tarifele practicate de producătorii tradiționali.
Primăriile cele mai avansate
Primăria Jirlău are deja un parc fotovoltaic funcțional, inaugurat efectiv în vara acestui an. Lucrările au început în aprilie 2025 și au fost gata în decembrie însă a mai fost nevoie de rezolvarea anumitor formalități până când cele 120 de panouri cu o putere instalată de 50 kW, au putut fi puse la treabă.
Autoritățile locale spun că energia produsă aici acoperă circa 20 – 30% din factura plătită lunar pentru consumul de curent al iluminatului stradal și al instituțiilor publice – primărie, școli etc. Investiția s-a ridicat la 630.000 lei, jumătate din sumă fiind plătită din fonduri nerambursabile, iar jumătate de la bugetul local.
Și Primăria Măxineni are la ora actuală un parc fotovoltaic funcțional, dar încă neinaugurat, deoarece mai sunt de parcurs câțiva pași birocratici. Aici, investiția a fost mai mare – 1.607.437, 5 lei – dar și puterea instalată este pe măsură: circa 300 KW.
Primarul Ionuț Postolache ne-a declarat că încearcă să implementeze și un proiect în valoare de 250.000 euro pentru capacități de stocare a energiei produse de parcul fotovoltaic.
Totodată, se intenționează achiziționarea de pompe de căldură pentru instituțiile publice din comună. Puse împreună, toate aceste proiecte, ar urma să asigure independența totală, din punct de vedere energetic, a Primăriei Măxineni.
Cu alte cuvinte, nu s-ar mai cheltui bani de la bugetul local pentru iluminatul stradal din comună și din satele aferente, dar și pentru curentul electric consumat de instituțiile publice – primărie, unități de învățământ, cămine culturale.
Deocamdată, însă, este gata doar parcul fotovoltaic, care prin simpla punere în funcțiune va diminua considerabil facturile plătite de Primărie.
Un alt parc fotovoltaic care urmează să producă în beneficiul administrației locale se află pe teritoriul comunei Siliștea, mai exact pe un teren intravilan situat la intrarea în satul Cotu Lung. Ocupă 2.800 metri pătrați și are o putere instalată de 158 kW, iar investiția s-a ridicat la 1,36 milioane de lei, bani asigurați integral din fonduri europene.
Primăria a cheltuit de la bugetul local doar câteva mii de lei, pentru împrejmuirea locului și montarea unor camere de supraveghere, după cum ne-a explicat primarul Ilie Efteme. Edilul spune că, după ce va fi pus în funcțiune, parcul va ajuta la reducerea cu circa 30-40% a facturii la electricitate pentru iluminatul stradal și clădirile administrației locale. Procentul va crește după ce se va investi și în montarea unor baterii de stocare, care vor face parcul mult mai eficient.
Ca și la Măxineni, capacitățile de stocare sunt deocamdată în stadiul de proiect. Chiar și fără acestea, doar cu energia livrată în rețea în zilele însorite, primarul Efteme spune că se vor face economii substanțiale, care vor ajuta administrația locală să aibe mai multe fonduri disponibile la bugetul local pentru diverse alte investiții în beneficiul comunității.
Parcul fotovoltaic de la Cotu Lung ar urma să fie inaugurat în luna aprilie a anului viitor. Termenul de finalizare prevăzut în contract este luna decembrie a acestui an, însă au apărut întârzieri ce nu mai pot fi recuperate.
Potrivit primarului, constructorul a avut probleme la achiziția panourilor fotovoltaice, deoarece anul acesta cererea a fost foarte mare, iar furnizorii din China n-au putut ține pasul, livrările înregistrând întârzieri de ordinul săptămânilor sau chiar a lunilor.
Alte primării care au început demersurile pentru amenajarea de parcuri fotovoltaice sunt cele din Însurăței și Șuțești. La Însurăței, investiția se va ridica la 2,09 milioane de lei, iar puterea instalată va fi de 0,361 MW, potrivit primarului Florentina Carșote.
Proiectul are termen de finalizare luna decembrie 2027, iar după ce va fi pus în funcțiune parcul fotovoltaic, facturile plătite de Primăria Însurăței pentru curentul electric s-ar putea reduce cu până la 65% speră primarul Carșote.
La Șuțești, proiectul este încă în fază de licitație, ne-a declarat primarul Costică Dobre. Acolo ar urma să fie realizat un parc fotovoltaic destul de performant, cu o putere instalată de 400 kW, care, la fel ca și în alte UAT-uri, va ajuta primăria să facă economii considerabile.






















