Național
10 milioane de euro pentru dezvoltarea turismului. Se deschid finanțările prin PNRR
Autoritățile locale și organizațiile din turism pot accesa, începând de luni, o finanțare pentru turism de 10 milioane de euro prin PNRR, destinată inițiativelor de dezvoltare a turismului la nivel local. Fondurile vor sprijini proiecte PNRR care vizează promovarea destinațiilor turistice, digitalizarea informațiilor pentru vizitatori și creșterea atractivității zonelor turistice din România.
Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, a anunțat că sesiunea de depunere a proiectelor se deschide luni, la ora 14.00, și va rămâne activă până în 15 aprilie, la ora 17.00.
În această perioadă, autoritățile locale și partenerii din sectorul turistic pot depune proiecte care vizează dezvoltarea și promovarea destinațiilor turistice din România.
Prin această finanțare din PNRR, organizațiile de management al destinațiilor pot susține inițiative care să crească atractivitatea zonelor turistice, să îmbunătățească promovarea acestora și să ofere informații digitalizate pentru turiști.
„Finanțarea poate susține lucruri concrete pentru destinațiile turistice: promovarea și marketingul destinațiilor, digitalizarea informațiilor pentru turiști și proiecte care fac zonele turistice mai atractive”, a precizat ministrul Irineu Darău.
Național
România așteaptă o decizie importantă privind miliardele din PNRR. Ce bani ar putea primi până la sfârșitul anului
România se apropie de una dintre cele mai importante etape în închiderea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Comisia Europeană a publicat prima evaluare a celei de-a cincea cereri de plată, iar vestea este una mixtă: 69 dintre cele 75 de jaloane și ținte au fost considerate îndeplinite, însă șase au primit evaluare negativă. În paralel, Bruxelles-ul analizează ultima cerere de plată, în valoare de peste patru miliarde de euro.
În total, România mai are de recuperat 6,43 miliarde de euro prin ultimele două cereri de plată, potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor în luna octombrie. Banii sunt importanți nu doar pentru continuarea investițiilor finanțate prin programul european, ci și pentru bugetul de stat, care a suportat deja cheltuielile pentru numeroase proiecte.
Comisia Europeană a evaluat pozitiv 69 dintre cele 75 de jaloane
Prima veste importantă a venit luni, 16 noiembrie, când Comisia Europeană a anunțat evaluarea preliminară a celei de-a cincea cereri de plată depuse de România, în valoare de 2,67 miliarde de euro.
Documentația transmisă de autoritățile române a cuprins 75 de jaloane și ținte, dintre care 57 aferente componentei de granturi și 18 componentei de împrumuturi.
Comisia a considerat îndeplinite 69 dintre acestea: 34 din cele 37 de jaloane și 35 din cele 38 de ținte.
În schimb, șase jaloane și ținte nu au primit o evaluare pozitivă. Problemele identificate vizează domeniul energiei, administrarea terenurilor aflate în proprietatea statului și mecanismele de sprijin pentru mediul de afaceri.
Printre aspectele semnalate se numără cadrul legislativ privind utilizarea terenurilor statului pentru investiții în energie regenerabilă, dezvoltarea hidrogenului din surse regenerabile, intervențiile la rețeaua de transport al energiei electrice, aplicarea testului IMM și îmbunătățirea accesului firmelor la finanțare prin garanții de portofoliu.
Evaluarea este preliminară, iar suma aferentă celor șase obiective problematice nu a fost încă stabilită definitiv.
România mai are de încasat 6,43 miliarde de euro
Potrivit Ministerului Finanțelor, România a primit până în prezent 13,27 miliarde de euro prin PNRR, reprezentând aproximativ două treimi din valoarea planului. Din această sumă, 8,95 miliarde de euro sunt granturi nerambursabile, iar 4,32 miliarde de euro reprezintă împrumuturi.
Alte 6,43 miliarde de euro erau estimate ca fiind încă de încasat, astfel:
- 2,08 miliarde de euro din cererea de plată numărul 5;
- 4,35 miliarde de euro din cererea de plată numărul 6, ultima din cadrul programului.
Trebuie precizat că suma de 2,67 miliarde de euro comunicată de Comisia Europeană reprezintă valoarea cererii a cincea înainte de stabilirea eventualelor reduceri. Estimarea Ministerului Finanțelor privind cei 2,08 miliarde de euro reprezintă suma așteptată din această cerere.
Cea de-a șasea cerere de plată a fost depusă la 30 septembrie 2026 și se află în evaluarea Comisiei Europene.
Când ar putea ajunge banii
Evaluarea pozitivă preliminară a cererii numărul 5 nu înseamnă că banii vor fi virați imediat.
Comisia Europeană a transmis documentația către Comitetul Economic și Financiar, care are la dispoziție patru săptămâni pentru a emite un aviz. Ulterior, Comisia va putea adopta decizia de plată pentru jaloanele și țintele validate.
Pentru cele șase obiective considerate neîndeplinite, România va primi explicațiile Comisiei și va avea la dispoziție două luni pentru a transmite observații și documente justificative. Dacă evaluarea negativă va fi menținută, suma corespunzătoare acestor obiective va fi redusă proporțional. Dacă argumentele României vor fi acceptate, banii aferenți ar putea fi recuperați.
În ceea ce privește ultima cerere de plată, autoritățile române au indicat data de 20 noiembrie ca termen important pentru decizia Comisiei Europene privind jaloanele și sumele aferente. Calendarul european prevede însă mai multe etape de evaluare și autorizare a plăților, cu obiectivul efectuării acestora până la sfârșitul anului 2026.
De ce sunt atât de importante miliardele din PNRR pentru buget
Miza depășește finanțarea unor proiecte de infrastructură, spitale, școli sau investiții în energie. Banii europeni sunt necesari și pentru recuperarea cheltuielilor deja efectuate de stat pentru proiectele incluse în program.
Ministerul Finanțelor a atras atenția că bugetul pe 2026 a fost construit pornind de la ipoteza atragerii integrale a finanțărilor PNRR programate pentru acest an.
Situația financiară prezentată de instituție arată că, până la 30 septembrie 2026, veniturile bugetului de stat din granturile PNRR au fost de 22,27 miliarde de lei, în timp ce plățile pentru proiectele finanțate din granturi au ajuns la 27,19 miliarde de lei.
Diferența arată de ce validarea cererilor de plată este atât de importantă. Dacă anumite jaloane nu sunt acceptate de Comisia Europeană, cheltuielile aferente nu vor mai putea fi recuperate din granturile PNRR și vor rămâne în sarcina bugetului național.
Ministerul Finanțelor a avertizat explicit că orice sumă nevalidată din componenta de granturi va avea un impact direct asupra deficitului bugetar.
În plus, România trebuie să finalizeze investițiile finanțate prin PNRR până la sfârșitul anului 2026, termenul-limită al programului european. Proiectele care nu vor putea fi încheiate în acest interval vor avea nevoie de alte surse de finanțare, în funcție de situația fiecăruia și de posibilitățile bugetare.
Prin urmare, următoarele săptămâni sunt decisive pentru închiderea PNRR. România trebuie să obțină validarea cât mai multor jaloane, să recupereze sumele aferente proiectelor realizate și să identifice soluții pentru investițiile care nu vor putea fi finalizate până la sfârșitul anului.
Național
Călin Georgescu, trimis în judecată de DIICOT în dosarul de înșelăciune de 1,1 milioane de euro
Călin Georgescu a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT în dosarul în care este acuzat că ar fi coordonat o grupare care a înșelat un om de afaceri cu peste 1,1 milioane de euro. În același dosar a fost trimis în judecată și omul de afaceri Ionel Rusen.
Anchetatorii susțin că cei doi ar fi pus la punct un mecanism prin care promiteau finanțări de milioane de euro din străinătate, solicitând în schimb garanții financiare care ar fi ajuns în posesia grupării.
Potrivit DIICOT, gruparea ar fi fost constituită în septembrie 2021 și ar fi acționat până în octombrie 2023, în special pe teritoriul României, dar și în Marea Britanie. Procurorii susțin că Călin Georgescu, în vârstă de 64 de ani, ar fi avut rolul de lider, coordonând activitatea celorlalți membri și stabilind atribuțiile acestora.
Cum ar fi fost înșelat omul de afaceri cu peste un milion de euro
Conform anchetatorilor, membrii grupării ar fi abordat oameni de afaceri români, cărora le-ar fi prezentat posibilitatea obținerii unor finanțări importante de la instituții bancare din străinătate. În schimbul creditelor promise, persoanele interesate trebuiau să depună garanții bănești, care ar fi urmat să fie însușite de membrii grupării.
În cazul prezentat de procurori, reprezentantului unei societăți comerciale i s-ar fi promis o finanțare de 6 milioane de euro, printr-un contract de creditare cu o instituție financiară despre care suspecții ar fi afirmat că funcționează în Marea Britanie.
Anchetatorii susțin că Ionel Rusen și un cetățean italian s-ar fi prezentat drept persoane cu funcții de conducere în cadrul instituției financiare respective și ar fi solicitat depunerea unei garanții pentru acordarea împrumutului.
În decembrie 2021, reprezentantul firmei ar fi transferat două sume de bani, de 2.500 de euro și, respectiv, un milion de euro. Banii au ajuns într-un cont aparținând unei entități financiare cu sediul în Commonwealth of Dominica, deschis la o bancă din Elveția, potrivit informațiilor din rechizitoriu.
Ulterior, în ianuarie 2022, victimei i s-ar fi comunicat că finanțarea poate fi majorată până la 15 milioane de euro, însă era necesară o garanție suplimentară. În aceste condiții, reprezentantul societății ar fi transferat încă 100.000 de euro.
Prejudiciul total indicat de procurori depășește astfel 1,1 milioane de euro.
Ce acuzații li se aduc lui Călin Georgescu și Ionel Rusen
Procurorii DIICOT susțin că Georgescu ar fi coordonat întreaga activitate a grupării, atribuindu-le celorlalți participanți roluri precise în mecanismul prin care oamenii de afaceri erau convinși să transfere garanțiile financiare.
Cei doi inculpați au fost trimiși în judecată pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.
În ceea ce îl privește pe cetățeanul italian menționat în anchetă, procurorii au dispus disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor într-un dosar separat, inclusiv față de alte persoane care ar putea avea legătură cu faptele investigate.
Prin rechizitoriu, DIICOT a solicitat menținerea măsurilor asigurătorii și a măsurilor preventive dispuse în cauză. Dosarul a fost înaintat Tribunalului Ilfov, instanța care urmează să analizeze acuzațiile. Trimiterea în judecată nu echivalează cu stabilirea vinovăției. Cei doi inculpați beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.























