Național
Călin Georgescu, trimis în judecată de DIICOT în dosarul de înșelăciune de 1,1 milioane de euro
Călin Georgescu a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT în dosarul în care este acuzat că ar fi coordonat o grupare care a înșelat un om de afaceri cu peste 1,1 milioane de euro. În același dosar a fost trimis în judecată și omul de afaceri Ionel Rusen.
Anchetatorii susțin că cei doi ar fi pus la punct un mecanism prin care promiteau finanțări de milioane de euro din străinătate, solicitând în schimb garanții financiare care ar fi ajuns în posesia grupării.
Potrivit DIICOT, gruparea ar fi fost constituită în septembrie 2021 și ar fi acționat până în octombrie 2023, în special pe teritoriul României, dar și în Marea Britanie. Procurorii susțin că Călin Georgescu, în vârstă de 64 de ani, ar fi avut rolul de lider, coordonând activitatea celorlalți membri și stabilind atribuțiile acestora.
Cum ar fi fost înșelat omul de afaceri cu peste un milion de euro
Conform anchetatorilor, membrii grupării ar fi abordat oameni de afaceri români, cărora le-ar fi prezentat posibilitatea obținerii unor finanțări importante de la instituții bancare din străinătate. În schimbul creditelor promise, persoanele interesate trebuiau să depună garanții bănești, care ar fi urmat să fie însușite de membrii grupării.
În cazul prezentat de procurori, reprezentantului unei societăți comerciale i s-ar fi promis o finanțare de 6 milioane de euro, printr-un contract de creditare cu o instituție financiară despre care suspecții ar fi afirmat că funcționează în Marea Britanie.
Anchetatorii susțin că Ionel Rusen și un cetățean italian s-ar fi prezentat drept persoane cu funcții de conducere în cadrul instituției financiare respective și ar fi solicitat depunerea unei garanții pentru acordarea împrumutului.
În decembrie 2021, reprezentantul firmei ar fi transferat două sume de bani, de 2.500 de euro și, respectiv, un milion de euro. Banii au ajuns într-un cont aparținând unei entități financiare cu sediul în Commonwealth of Dominica, deschis la o bancă din Elveția, potrivit informațiilor din rechizitoriu.
Ulterior, în ianuarie 2022, victimei i s-ar fi comunicat că finanțarea poate fi majorată până la 15 milioane de euro, însă era necesară o garanție suplimentară. În aceste condiții, reprezentantul societății ar fi transferat încă 100.000 de euro.
Prejudiciul total indicat de procurori depășește astfel 1,1 milioane de euro.
Ce acuzații li se aduc lui Călin Georgescu și Ionel Rusen
Procurorii DIICOT susțin că Georgescu ar fi coordonat întreaga activitate a grupării, atribuindu-le celorlalți participanți roluri precise în mecanismul prin care oamenii de afaceri erau convinși să transfere garanțiile financiare.
Cei doi inculpați au fost trimiși în judecată pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.
În ceea ce îl privește pe cetățeanul italian menționat în anchetă, procurorii au dispus disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor într-un dosar separat, inclusiv față de alte persoane care ar putea avea legătură cu faptele investigate.
Prin rechizitoriu, DIICOT a solicitat menținerea măsurilor asigurătorii și a măsurilor preventive dispuse în cauză. Dosarul a fost înaintat Tribunalului Ilfov, instanța care urmează să analizeze acuzațiile. Trimiterea în judecată nu echivalează cu stabilirea vinovăției. Cei doi inculpați beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.
Național
Avertismentul lui Grindeanu: Prețul mare al energiei ar putea pune în pericol Dacia și Ford
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a cerut măsuri urgente pentru reducerea prețurilor la energie și i-a solicitat ministrului Energiei să prezinte cât mai repede un plan concret. Liderul social-democrat a avertizat că prețurile ridicate ar putea afecta grav marile companii care produc în România.
Grindeanu a dat exemplul producătorilor auto Dacia și Ford, despre care spune că România nu își poate permite să îi piardă din cauza costurilor ridicate cu energia.
„Ministrul Energiei trebuie să vină cu un plan pe energie, pe prețuri la energie. Cred că avem cel mai mare preț din UE, sper să fiu contrazis, trebuie să fie prima prioritate”, a declarat Sorin Grindeanu.
„Nu vreau să avem pe conștiință că pleacă Dacia sau Ford”
Președintele PSD a atras atenția asupra efectelor pe care prețurile mari la energie le pot avea asupra competitivității companiilor care își desfășoară activitatea în România.
„Eu nu vreau să avem pe conștiință că pleacă Dacia sau Ford tocmai din cauza acestui preț ridicat la energie și să vedem care e planul și e de datoria Ministerului Energiei să-l prezinte urgent”, a avertizat Grindeanu.
Declarațiile au fost făcute în contextul în care liderul PSD a cerut Guvernului să accelereze măsurile pentru sprijinirea economiei și a companiilor românești.
Grindeanu cere măsuri pentru relansarea economiei
Sorin Grindeanu a susținut că firmele au nevoie de stabilitate și de măsuri concrete din partea autorităților. Printre problemele care trebuie rezolvate, acesta a menționat reducerea costurilor cu energia, achitarea datoriilor statului către companii și aplicarea măsurilor pentru relansarea economiei.
Liderul PSD a transmis, totodată, că taxele nu ar urma să crească și a cerut ca statul să își achite obligațiile către firme într-un termen de cel mult 90 de zile.
De asemenea, Grindeanu a vorbit despre necesitatea rambursării TVA pentru companiile considerate cu risc fiscal redus. „Vreau să transmit clar oamenilor de afaceri că taxele nu vor crește”, a declarat liderul PSD.
Național
Interzis la Cotroceni! Motivele pentru care Nicușor Dan i-a interzis jurnalistului Ovidiu Vanghele accesul la conferințele de presă
Președintele Nicușor Dan i-a interzis jurnalistului Ovidiu Vanghele accesul la conferințele de presă de la Palatul Cotroceni, invocând injuriile pe care acesta i le-ar fi adresat. Decizia, anunțată marți seară, 10 noiembrie, chiar în fața jurnalistului, vine după mai multe luni în care Vanghele l-a criticat dur pe șeful statului, în special pentru numirile din justiție. În două postări publicate în aprilie, jurnalistul a folosit expresii precum „netrebnic”, „gunoi” și „nemernic”, dar și-a apărat dreptul de a pune întrebări incomode și de a critica puterea.
Președintele României, Nicușor Dan, a luat o decizie controversată, după ce i-a interzis jurnalistului de investigație Ovidiu Vanghele să mai participe la conferințele de presă organizate la Palatul Cotroceni pe durata actualului mandat.
Anunțul a fost făcut marți seară, 10 noiembrie, chiar în timpul unei întâlniri cu reprezentanții presei, după ce jurnalistul i-a adresat o întrebare referitoare la activitatea procurorului general Cristina Chiriac.
Șeful statului și-a justificat decizia prin faptul că jurnalistul i-ar fi adresat injurii, însă momentul a stârnit controverse privind libertatea presei și dreptul jurnaliștilor de a pune întrebări reprezentanților instituțiilor publice.
Ce întrebare i-a adresat jurnalistul președintelui
Incidentul a avut loc la finalul unei conferințe de presă care a durat peste două ore și jumătate. Ovidiu Vanghele l-a întrebat pe Nicușor Dan despre o decizie a procurorului general Cristina Chiriac, numită în funcție de președinte pe 8 aprilie.
Jurnalistul a susținut că aceasta ar fi votat, în cadrul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), împotriva unei propuneri de sesizare a Inspecției Judiciare pentru verificarea unei presupuse ingerințe în actul de justiție în care ar fi fost implicată chiar ea.
Vanghele a vrut să afle dacă această situație este compatibilă cu reformarea sistemului judiciar promisă de Nicușor Dan în campania electorală.
În locul unui răspuns la întrebare, președintele i-a transmis că a dispus ca jurnalistul să nu mai fie primit la conferințele de presă de la Cotroceni.
„Față de injuriile pe care mi le-ați adus, am dispus ca dumneavoastră să nu mai veniți la conferințe de presă, la Palatul Cotroceni, în acest mandat”, i-a spus Nicușor Dan.
Președintele a adăugat că angajații Administrației Prezidențiale nu ar fi respectat dispoziția sa și că a dorit să-i comunice personal decizia.
Reacția lui Ovidiu Vanghele și ce prevede legea
După incident, jurnalistul a publicat un mesaj pe Facebook în care a spus că singura sa nemulțumire este faptul că nu a primit un răspuns la întrebarea adresată președintelui.
Ovidiu Vanghele a recunoscut că ar fi trebuit să insiste politicos pentru a obține un răspuns, precizând că a fost surprins de reacția șefului statului.
„Am o singură supărare după această seară: că nu am primit răspuns de la președinte la întrebarea mea”, a transmis jurnalistul.
Acesta a mai spus că și-ar dori ca publicul să afle un răspuns la întrebarea privind situația procurorului general, considerând că explicațiile președintelui ar ajuta cetățenii să înțeleagă mai bine situația din sistemul judiciar.
Cazul ridică și o problemă de ordin juridic. Articolul 18 din Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public prevede că autoritățile publice au obligația să acorde fără discriminare acreditare ziariștilor și reprezentanților mijloacelor de informare în masă.
De asemenea, articolul 30 din Constituția României interzice cenzura de orice fel. Potrivit informațiilor publicate de HotNews, organizația Alianța „A Patra Putere”, care reprezintă drepturile profesioniștilor din jurnalism, a criticat decizia președintelui și a anunțat că va solicita Administrației Prezidențiale să explice temeiul legal al interdicției.
CELE MAI CITITE
