Național
Urșii de pe Transfăgărășan au devenit o atracție pentru turiști. Presa internațională: Cel puțin 20 de animale au apărut în doar trei ore
Transfăgărășanul a devenit una dintre cele mai cunoscute zone din România în care turiștii pot vedea urși bruni de la doar câțiva metri distanță. Problema este că animalele au ajuns să se apropie tot mai mult de mașinile oprite, în special după ce au fost obișnuite să primească hrană de la oameni.
Un reportaj publicat de Reuters scoate în evidență amploarea fenomenului. Jurnaliștii agenției au observat, într-o singură dimineață, în numai trei ore, cel puțin 20 de urși care au ieșit din pădure și s-au apropiat de șoferii opriți pe Transfăgărășan. Mulți dintre turiști ignoră panourile prin care sunt avertizați că hrănirea animalelor sălbatice este interzisă și periculoasă.
Fenomenul a transformat șoseaua montană într-un adevărat punct de atracție pentru cei care vor să fotografieze sau să filmeze urșii de aproape. Unele animale s-au obișnuit cu prezența oamenilor și au învățat că mașinile oprite pot însemna o sursă de hrană.
România are una dintre cele mai mari populații de urși din Europa
Potrivit Ministerului Mediului, România găzduiește între 10.000 și 13.000 de urși bruni, conform unei estimări realizate în baza unui studiu multianual bazat pe ADN. Este una dintre cele mai mari populații de urs brun din Europa, în afara Rusiei.
În același timp, întâlnirile dintre oameni și urși au devenit tot mai frecvente. Extinderea localităților, fragmentarea habitatului și schimbările climatice sunt indicate printre factorii care favorizează apropierea animalelor de zonele locuite și de drumurile intens circulate.
Problema nu este însă doar prezența urșilor, ci și comportamentul oamenilor.
Autoritățile avertizează de ani de zile că hrănirea animalelor sălbatice le poate schimba comportamentul. Un urs care învață că poate obține hrană de la oameni poate deveni insistent și, în anumite situații, agresiv.
Au existat deja atacuri asupra turiștilor
Pericolul nu este unul teoretic. În acest sezon, mai mulți turiști străini au fost răniți de urși pe Transfăgărășan.
În luna mai, un turist bulgar a fost mușcat de un urs în zona Barajului Vidraru, după ce animalul fusese hrănit. Bărbatul a fost amendat ulterior cu 20.000 de lei pentru hrănirea urșilor aflați în libertate.
În iunie, trei turiști străini au fost răniți în două incidente separate pe Transfăgărășan. Victimele s-ar fi apropiat de animale pentru a le fotografia sau filma.
Un alt urs care a atacat un turist elvețian în apropierea Barajului Vidraru a fost împușcat în luna iunie, după ce autoritățile au stabilit că animalul avea un comportament agresiv.
Amenzi de peste 100.000 de lei pentru turiști
Autoritățile încearcă să limiteze fenomenul și prin sancțiuni. În perioada 27 mai – 12 iulie, echipe mixte de polițiști, jandarmi și reprezentanți ai autorităților silvice și de mediu au aplicat amenzi de peste 100.000 de lei turiștilor care au hrănit urșii pe Transfăgărășan.
Problema este că, în ciuda amenzilor și a numeroaselor panouri de avertizare, turiștii continuă să oprească pentru a fotografia animalele sau pentru a le oferi mâncare.
Un caz recent a devenit viral după ce un turist a fost surprins stând lângă șosea, fără să observe că un urs se apropiase din spatele său la doar câțiva centimetri. Animalul i-a mirosit piciorul, iar bărbatul a realizat abia ulterior cât de aproape fusese de urs.
România a majorat cota de vânătoare
Pe fondul creșterii numărului de incidente, Parlamentul a majorat pentru 2026 și 2027 cota anuală de vânătoare la aproape 900 de urși, măsură criticată însă de organizațiile de protecție a animalelor și de unii specialiști.
Criticii susțin că împușcarea unui număr mai mare de urși nu rezolvă neapărat problema animalelor care ajung pe marginea drumurilor sau în localități. Vânătorii pot urmări exemplare din pădure, în timp ce urșii care au fost obișnuiți cu hrana oferită de oameni rămân o problemă în zonele turistice.
Specialiștii citați de Reuters susțin că este nevoie și de aplicarea mai strictă a regulilor privind hrănirea urșilor, gestionarea deșeurilor și utilizarea unor metode de protecție, precum gardurile electrice.
Transfăgărășanul rămâne astfel un paradox turistic: unul dintre cele mai spectaculoase drumuri montane din România a devenit și unul dintre locurile în care întâlnirea cu un urs este aproape garantată în anumite perioade ale zilei. Pentru animale, însă, apropierea de oameni și dependența de hrana oferită de turiști pot transforma o atracție turistică într-un pericol atât pentru oameni, cât și pentru urși.
Național
Dunărea își mărește debitul, dar rămâne sub media normală. Ce anunță hidrologii pentru următoarele zile
Debitul Dunării este în creștere, însă fluviul continuă să înregistreze valori mult sub media obișnuită pentru această perioadă a anului. Potrivit celei mai recente prognoze publicate de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), debitul la intrarea în România ar urma să ajungă la 3.800 de metri cubi pe secundă până pe 23 noiembrie, în condițiile în care media multianuală pentru luna noiembrie este de 4.700 de metri cubi pe secundă.
Evoluția este una pozitivă după lunile în care Dunărea a înregistrat valori extrem de scăzute, însă specialiștii atrag atenția că fluviul este încă departe de nivelurile obișnuite pentru această perioadă.
Debitul Dunării crește, dar rămâne sub media lunii noiembrie
Conform buletinului hidrologic publicat de INHGA pe 16 noiembrie, debitul Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, a ajuns la 2.000 mc/s, fiind în creștere față de zilele precedente.
Pentru intervalul 16-23 noiembrie, hidrologii estimează o creștere până la 3.800 mc/s. Chiar și în aceste condiții, valoarea va rămâne sub media multianuală a lunii noiembrie, de 4.700 mc/s.
Practic, chiar dacă prognoza se confirmă, debitul Dunării va reprezenta aproximativ 81% din media obișnuită pentru această perioadă.
În aval de Porțile de Fier, debitele sunt, de asemenea, în creștere, potrivit specialiștilor.
Creșterea este importantă după perioada de secetă hidrologică din acest an, dar nu înseamnă că fluviul și-a revenit complet.
Dunărea a ajuns la valori extrem de mici în vara acestui an
În vara anului 2026, Dunărea a traversat una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, înregistrând debite care au coborât la valori istorice.
Scăderea nivelului apei a avut efecte inclusiv asupra Sistemului Energetic Național. Cele două unități ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, care asigură împreună aproximativ 20% din energia electrică dispecerizabilă a României, au fost oprite din cauza condițiilor hidrologice.
După mai bine de trei luni de întrerupere, ambele reactoare au fost reconectate la Sistemul Energetic Național. Unitatea 2 a revenit în funcțiune pe 12 noiembrie, iar Unitatea 1 pe 14 noiembrie, ambele ajungând la puterea nominală.
Reluarea funcționării celor două unități reprezintă un pas important pentru sistemul energetic, însă evoluția debitelor Dunării rămâne un indicator urmărit atent, mai ales în perioadele cu temperaturi ridicate și precipitații reduse.
Ce se întâmplă cu Dunărea în zona Brăilei
Creșterea debitelor este importantă și pentru sectorul inferior al Dunării, inclusiv pentru zona Brăilei.
Fluviul are un rol esențial pentru navigație, transportul de mărfuri, activitățile economice portuare, alimentarea cu apă și menținerea ecosistemelor acvatice.
Totuși, valoarea debitului măsurat la Baziaș nu trebuie confundată cu nivelul apei înregistrat la Brăila. Cele două sunt măsurători diferite, realizate în puncte distincte ale fluviului, iar nivelurile locale depind și de condițiile hidrologice de pe sectorul respectiv.
În buletinul hidrologic din 13 noiembrie, INHGA indica debite în creștere pe mai multe sectoare din aval de Porțile de Fier, inclusiv în zona Galați-Isaccea, în timp ce la Brăila nivelul era raportat ca staționar.
Prin urmare, creșterea debitului la intrarea în țară nu înseamnă automat o creștere imediată și în aceeași proporție a nivelului Dunării la Brăila.
Prognoza pentru următoarele zile: o revenire treptată
Estimările hidrologilor indică menținerea tendinței de creștere a debitului Dunării în perioada următoare.
Până pe 23 noiembrie, valoarea de la Baziaș ar putea ajunge la 3.800 mc/s, apropiindu-se de media multianuală, fără să o atingă însă.
Evoluția depinde în continuare de precipitațiile înregistrate în bazinul hidrografic al Dunării și de aportul afluenților.
După seceta hidrologică severă din timpul verii, creșterea debitului reprezintă o evoluție favorabilă, dar fluviul are nevoie de un aport susținut de apă pentru a reveni la valorile normale pentru această perioadă a anului.
Național
România, la un pas de intrarea în OCDE. A obținut 24 din cele 25 de avize necesare
România este foarte aproape de aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), după ce a obținut 24 dintre cele 25 de avize formale necesare în procesul de evaluare. Anunțul a fost făcut luni, 16 noiembrie, de premierul Luca Niculescu, care a precizat că țara noastră se află în etapa finală a negocierilor.
Șeful Guvernului a făcut declarația în cadrul Forumului directorilor generali ai companiilor membre AmCham, organizat de Camera de Comerț Americană în România. Potrivit acestuia, aderarea la organizație ar putea aduce României investiții suplimentare, dar și o schimbare importantă în modul de funcționare a administrației publice.
„Am obținut 24 din cele 25 de avize formale, suntem foarte aproape de aderarea la OCDE”, a declarat Luca Niculescu, exprimându-și speranța că România va deveni membră a organizației în viitorul apropiat.
Ce mai are România de făcut pentru a deveni membră
Procesul de aderare a început în ianuarie 2022, când Consiliul OCDE a decis deschiderea negocierilor cu România. În iunie același an a fost adoptată foaia de parcurs, care stabilește condițiile și etapele pe care țara noastră trebuie să le îndeplinească.
Evaluarea a vizat 25 de comitete tehnice ale organizației, care au analizat legislația, politicile publice și practicile din România în raport cu standardele internaționale. Domeniile verificate sunt numeroase și includ economia, fiscalitatea, investițiile, mediul, guvernanța publică, educația și piața muncii.
Obținerea celor 24 de avize reprezintă un progres important, însă nu înseamnă că România a devenit deja membră. După finalizarea evaluărilor tehnice, Consiliul OCDE trebuie să decidă în unanimitate dacă invită țara noastră să adere. Urmează semnarea acordului de aderare și parcurgerea procedurilor interne necesare.
OCDE reunește în prezent 38 de state și este considerată un forum al economiilor dezvoltate, care promovează politici publice bazate pe cercetare, transparență și bune practici.
Ce beneficii ar putea aduce aderarea la OCDE
Premierul Luca Niculescu a subliniat că avantajele aderării nu se rezumă la posibilitatea atragerii unor investiții mai mari. În opinia sa, una dintre cele mai importante schimbări ar trebui să fie creșterea competenței administrației publice.
Aderarea ar putea contribui la dezvoltarea unor instituții mai eficiente, la stabilirea unor reguli mai clare și la creșterea transparenței în procesul decizional. Un alt obiectiv este ca politicile publice să fie construite pe baza datelor și a analizelor, nu a deciziilor luate conjunctural.
Pentru mediul economic, apartenența la OCDE ar putea însemna un plus de predictibilitate și încredere din partea investitorilor internaționali. Alinierea la standardele organizației poate contribui la îmbunătățirea climatului de afaceri și la consolidarea credibilității României pe piețele internaționale.
Aderarea este prezentată de autorități drept un obiectiv strategic național, susținut de-a lungul ultimilor ani de mai multe guverne și partide politice. Dacă va fi finalizat cu succes, demersul va marca o nouă etapă în integrarea României în structurile economice internaționale.





















