Economie
Ofertele de gaze naturale au diferențe importante de preț. Ce trebuie verificat înainte de a alege furnizorul
Românii care își încălzesc locuințele cu gaze naturale au la dispoziție zeci de oferte din partea furnizorilor, însă diferențele de preț pot fi considerabile. Datele disponibile în comparatorul de oferte al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), pentru luna noiembrie 2026, arată că tarifele propuse de companii variază semnificativ. Înainte de a semna un contract sau de a schimba furnizorul, consumatorii trebuie să analizeze nu doar prețul gazului, ci și toate componentele care pot influența factura.
Potrivit datelor actualizate la 19 noiembrie 2026, în comparatorul de oferte erau disponibile 109 propuneri pentru consumatorii casnici. Componenta de preț a gazelor, cu TVA inclus, varia între aproximativ 0,20 și 0,66 lei/kWh, înainte de adăugarea tarifelor reglementate de distribuție.
Prețul median al ofertelor era de aproximativ 0,36 lei/kWh cu TVA, ceea ce arată cât de mult pot diferi propunerile furnizorilor. Trebuie precizat că aceste valori nu reprezintă automat prețul final din factură, deoarece la ele se adaugă tarifele de distribuție și celelalte componente prevăzute de legislație.
Diferențe importante între ofertele furnizorilor
Comparația ofertelor arată că simpla alegere a unui preț afișat drept cel mai mic nu garantează întotdeauna și cea mai avantajoasă factură.
Costul final depinde de mai mulți factori: prețul gazelor, tarifele de distribuție aplicabile zonei în care se află locuința, perioada contractuală, eventualele abonamente și serviciile suplimentare incluse în ofertă.
De exemplu, unele companii propun pachete care includ servicii de verificare sau revizie a instalației de gaze. Acestea pot fi utile pentru consumatorii care au nevoie de respectivele servicii, dar pot însemna un cost suplimentar pentru cei care nu le folosesc.
De asemenea, ofertele trebuie comparate pentru același nivel de consum și aceeași perioadă contractuală. Un preț aparent avantajos poate deveni mai puțin atractiv dacă este însoțit de abonamente sau de alte costuri.
Ce preț plătesc consumatorii casnici în prezent
Deși schema veche de plafonare a prețurilor la gaze naturale a expirat la 31 martie 2026, Guvernul a introdus un mecanism tranzitoriu de protecție pentru populație, aplicabil în perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027.
Conform OUG 12/2026, prețul final facturat consumatorilor casnici este cea mai mică valoare dintre prețul prevăzut în contract și prețul final calculat potrivit formulei stabilite prin ordonanță.
Noul mecanism nu înseamnă că toate ofertele comerciale au același preț, ci că există o formulă legală de protecție care limitează suma facturată atunci când prețul contractual este mai mare decât cel rezultat din calculul prevăzut de actul normativ.
Prin urmare, diferențele dintre ofertele furnizorilor rămân importante, chiar dacă efectul lor asupra facturii este influențat în prezent de mecanismul de protecție.
Cum poate fi găsită o ofertă mai avantajoasă
Consumatorii pot verifica ofertele disponibile prin platforma online POSF, pusă la dispoziție de ANRE. Comparatorul permite analizarea propunerilor furnizorilor în funcție de zona de distribuție și de consumul estimat.
Înainte de a lua o decizie, specialiștii recomandă verificarea câtorva aspecte esențiale:
- prețul gazelor și modul în care este calculat;
- existența unui abonament zilnic sau lunar;
- durata contractului și condițiile de modificare a prețului;
- serviciile suplimentare incluse și costul acestora;
- condițiile de încetare a contractului.
Schimbarea furnizorului este o opțiune la dispoziția consumatorilor, iar compararea periodică a ofertelor poate ajuta la identificarea unor condiții contractuale mai bune.
Într-o perioadă în care încălzirea locuințelor reprezintă o parte importantă din cheltuielile lunare, informarea înainte de alegerea unui furnizor poate face diferența. Important este ca românii să nu se limiteze la primul preț afișat, ci să analizeze costul total și condițiile contractuale.
Economie
Producția de vin a României ar putea crește cu 40% în 2026. Recolta estimată depășește media ultimilor cinci ani
România ar putea înregistra în 2026 una dintre cele mai bune recolte de vin din ultimii ani, după ce condițiile meteorologice au favorizat dezvoltarea viței-de-vie în principalele regiuni viticole. Potrivit estimărilor preliminare ale Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV), producția națională ar urma să ajungă la 4,6 milioane de hectolitri, cu 40% mai mult decât în 2025. Evoluția este cu atât mai importantă cu cât, la nivel mondial, producția de vin continuă să se mențină aproape de minimele istorice.
Estimările au fost prezentate pe 18 noiembrie 2026 și indică o revenire semnificativă pentru sectorul vitivinicol românesc. Comparativ cu cele 3,3 milioane de hectolitri estimate pentru anul trecut, producția din acest an ar urma să fie mai mare cu aproximativ 1,3 milioane de hectolitri.
Mai mult, volumul estimat pentru 2026 este cu 19% peste media ultimilor cinci ani, calculată la aproximativ 3,8 milioane de hectolitri.
Ploile au contribuit la creșterea producției
Potrivit analizei OIV, unul dintre factorii care au favorizat recolta din România a fost reprezentat de precipitațiile înregistrate la sfârșitul primăverii și începutul verii.
Ploile au contribuit la refacerea rezervelor de apă din sol în importante zone viticole, oferind condiții mai bune pentru dezvoltarea viței-de-vie și formarea strugurilor.
România se numără astfel printre țările europene care au înregistrat cele mai importante reveniri ale producției în 2026, alături de Spania și Portugalia.
Cu cele 4,6 milioane de hectolitri estimate, România ar ocupa locul al șaselea în Uniunea Europeană, după Italia, Franța, Spania, Germania și Portugalia.
Producția estimată pentru acest an ar readuce România la nivelul înregistrat în 2023, după doi ani în care recoltele au fost mai slabe.
România crește, în timp ce producția mondială rămâne la un nivel redus
Situația din România contrastează cu evoluția pieței internaționale. OIV estimează că producția mondială de vin va ajunge în 2026 la aproximativ 225 de milioane de hectolitri, un nivel apropiat de cel din 2025, când au fost estimate 227 de milioane de hectolitri.
Dacă prognoza se confirmă, va fi al patrulea an consecutiv în care producția mondială se menține sub media ultimilor cinci ani.
Schimbările climatice continuă să influențeze puternic sectorul vitivinicol. Temperaturile extreme, seceta, înghețurile târzii și deficitul de apă au afectat numeroase regiuni producătoare.
Italia, cel mai mare producător mondial, ar urma să înregistreze o producție de 41 de milioane de hectolitri, cu 8% mai puțin decât în 2025. Franța este estimată la 36,5 milioane de hectolitri, iar Spania la 32,6 milioane.
La nivelul Uniunii Europene, producția ar urma să crească ușor, cu 1% față de anul trecut, până la 137 de milioane de hectolitri, însă rămâne cu 6% sub media ultimilor cinci ani.
Estimările nu sunt încă definitive
OIV precizează că cifrele pentru 2026 sunt preliminare și se bazează pe informații provenite din 29 de țări, care reprezintă aproximativ 95% din producția mondială de vin. Datele vor putea fi revizuite pe măsură ce vor deveni disponibile informații oficiale suplimentare.
Organizația urmează să actualizeze estimările în mai 2027. Chiar și cu această rezervă, prognoza reprezintă o veste încurajatoare pentru viticultorii români, după mai mulți ani marcați de recolte fluctuante și de condiții meteorologice dificile. Creșterea estimată de 40% readuce România la un nivel de producție important și confirmă potențialul sectorului vitivinicol național.
Economie
Prosumatorii pot primi până la 15.000 de lei pentru baterii de stocare. Cum se obțin banii de la stat și cine poate beneficia
Românii care au instalate panouri fotovoltaice și au statutul de prosumatori pot obține o finanțare de până la 15.000 de lei de la stat pentru achiziția și instalarea de baterii de stocare a energiei electrice. Programul este derulat prin Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), are un buget total de 400 de milioane de lei, iar înscrierile pentru persoanele fizice au început pe 20 noiembrie și se desfășoară până pe 25 noiembrie 2026.
Prin acest program, autoritățile urmăresc să încurajeze folosirea energiei produse de panourile fotovoltaice pentru consumul propriu, inclusiv în perioadele în care acestea nu mai generează suficientă electricitate.
Câți bani pot primi prosumatorii și ce cheltuieli sunt acoperite
Finanțarea acordată de AFM poate acoperi maximum 75% din valoarea cheltuielilor eligibile, fără să depășească 15.000 de lei, TVA inclusă. Diferența trebuie suportată de beneficiar.
Banii sunt destinați achiziției și instalării unui sistem nou de stocare a energiei electrice produse de instalația fotovoltaică. Programul nu presupune acordarea unei sume fixe tuturor solicitanților, ci finanțarea în limita procentului și a plafonului stabilite prin ghid.
O modificare importantă față de proiectul inițial este creșterea standardului maxim de cost eligibil la 1.500 de lei pentru fiecare kWh de capacitate de stocare, TVA inclusă. De asemenea, capacitatea minimă eligibilă a bateriei a fost stabilită la 10 kWh.
Programul are un buget național de 400 de milioane de lei și se adresează persoanelor fizice care dețin instalații fotovoltaice și au calitatea de prosumator.
Cine poate solicita finanțarea și ce documente sunt necesare
Programul se adresează persoanelor fizice care au deja instalate panouri fotovoltaice și dețin calitatea de prosumator. Contractul de prosumator și certificatul de racordare trebuie să fie emise pe numele solicitantului.
Un aspect important este că programul nu se adresează exclusiv celor care și-au montat panourile printr-un program Casa Verde. Pot participa și persoanele care au făcut investiția din bani proprii, cu condiția să îndeplinească cerințele din ghidul de finanțare.
Pentru înscriere, solicitanții trebuie să pregătească următoarele documente:
- Cererea de finanțare, descărcată din aplicația AFM, completată și încărcată fără semnătură;
- Cartea de identitate a solicitantului;
- Certificatul de atestare fiscală emis de ANAF;
- Certificatul de atestare fiscală emis de primăria de domiciliu;
- Certificatul fiscal al primăriei pe raza căreia se realizează investiția, dacă aceasta este diferită de localitatea de domiciliu;
- Contractul de prosumator, emis pe numele solicitantului;
- Certificatul de racordare;
- O factură de energie electrică emisă în ultimele șase luni.
Dosarul se depune exclusiv online, prin intermediul aplicației informatice puse la dispoziție de Administrația Fondului pentru Mediu.
Înscrierile au început. Cum sunt selectați beneficiarii
Persoanele fizice se pot înscrie în program în intervalul 20–25 noiembrie 2026, până la ora 23:59, prin aplicația AFM. Așadar, cei interesați mai au la dispoziție câteva zile pentru depunerea solicitărilor.
Un detaliu important este că finanțarea nu se acordă după principiul „primul venit, primul servit”. Proiectele vor fi evaluate și ordonate în funcție de punctaj, iar beneficiarii vor fi selectați în limita bugetului disponibil.
Potrivit formei actualizate a ghidului, punctajul poate ajunge la 100 de puncte. Sunt luate în calcul contribuția proprie a solicitantului și capacitatea sistemului de stocare, dar și criteriul privind accesarea anterioară a unor finanțări publice pentru sisteme de stocare. Capacitatea de minimum 15 kWh aduce punctajul maxim de 40 de puncte la acest criteriu, în timp ce contribuția proprie poate aduce maximum 35 de puncte.
Un alt element important este că selecția nu favorizează automat persoanele care depun primele dosarele. Contează punctajul obținut, iar bugetul de 400 de milioane de lei va fi distribuit proiectelor selectate.
În ceea ce privește echipamentele, bateriile trebuie să aibă o capacitate de minimum 10 kWh, o durată de funcționare de cel puțin 5.000 de cicluri de încărcare-descărcare și să fie prevăzute cu un sistem de gestionare a bateriei (BMS). Dacă instalația fotovoltaică nu are invertor hibrid, acesta poate fi instalat pentru funcționarea sistemului, însă costurile aferente nu sunt eligibile pentru finanțare și vor fi suportate de beneficiar.
De ce sunt importante bateriile de stocare pentru prosumatori
Instalarea bateriilor poate schimba modul în care gospodăriile folosesc energia produsă de panourile fotovoltaice. În mod obișnuit, o parte importantă din electricitate este generată în timpul zilei, când consumul locuinței poate fi redus. Surplusul este livrat în rețea, iar seara, când panourile nu mai produc energie, gospodăria ajunge să consume electricitate din sistemul național.
Prin instalarea unui sistem de stocare, energia produsă în timpul zilei și neutilizată imediat poate fi păstrată pentru orele de seară sau pentru alte perioade în care producția fotovoltaică este redusă.
Astfel, prosumatorii își pot crește gradul de autoconsum, își pot reduce dependența de energia cumpărată din rețea și pot valorifica mai eficient investiția făcută în panourile solare.
Programul AFM reprezintă, în acest context, o oportunitate pentru proprietarii de instalații fotovoltaice care doresc să facă un pas suplimentar către independența energetică.





















