POLITIC
UE dă, dar nu-i bagă lui Cîțu-n traistă!
Votul principal din sesiunea plenară a Parlamentului European din această săptămână vizează adoptarea programului InvestEU, pentru mobilizarea de investiții masive pe baza garanției publice a UE. Practic, Invest EU înlocuiește 14 programe de investiții ale UE, dintre care cel mai important a fost Fondul European pentru Investiții Strategice, care a fost nucleul Programului Juncker pentru marile investiții, demarat în 2015. Se urmărește acum stimularea investițiilor private, obiectivul fiind o mobilizare însumând 375 miliarde euro la nivelul UE, pe baza garanției publice a UE, de 26,2 miliarde de euro, formulată în baza parteneriatului cu Banca Europeana pentru Investiții.
Alocările din această garanție, pe patru domenii de bază, reflectă coordonatele viitoarelor investiții europene: pentru infrastructura durabilă se alocă 37% din garanție, adică 9,9 miliarde euro; pentru cercetare, inovare, digitalizare se direcționează 25,1%, respectiv 6,9 miliarde de euro; pentru IMM-uri se va da 26,3% – 6,9 miliarde; iar sectorului social și competențelor profesionale li se alocă 10,7% din garanția europeană, echivalentul a 2,8 miliarde de euro. Ca specific general, minim 30% din totalul investițiilor din programul InvestEU trebuie să fie direcționate către atingerea obiectivelor climatice ale UE. În parametrii ăștia trebuie să ne mișcăm. Va ști guvernul Cîțu să profite de oportunitatea asta?
România a obținut finanțări totale de numai 1 miliard de euro din Fondul European pentru Investiții Strategice – pentru construcția gazoductului BRUA, digitalizarea infrastructurii terestre de radiodifuziune și dezvoltarea serviciilor de alimentare cu apă potabilă. În comparație, Polonia, Suedia și Olanda au accesat de 4 ori mai mulți bani pentru marile lucrări de infrastructură, Germania de 9 ori, Spania și Italia de 12 ori, iar Franța de 16 ori. Aceste decalaje trebuie evitate în aplicarea InvestEU. Dar nu ține numai de Bruxelles, ci mai ales de proiectele trimise de la București. UE dă, dar nu-i bagă lui Cîțu-n traistă…
Menționez că programul care a precedat InvestEU a permis dezvoltarea BioNTech, coproducătorul, împreună cu Pfizer, al primului vaccin anti-Covid19 autorizat în UE. Este un model încurajator. Noi, în Parlamentul European, am reușit să obținem un suport masiv pentru IMM-urile lovite de criza pandemică. Trebuie făcută acum o campanie de informare serioasă și e nevoie de implicarea Guvernului pentru ca banii disponibili să poată fi accesați cu succes de cei care au nevoie de ei!
POLITIC
Guvernul Luca Niculescu a trecut de votul Palramentului
Guvernul propus de Luca Niculescu a primit votul de încredere al Parlamentului, în urma ședinței comune a Camerei Deputaților și Senatului. Rezultatul votului a confirmat susținerea parlamentară necesară pentru formarea noului Executiv.
Pentru învestirea Guvernului erau necesare cel puțin 233 de voturi favorabile, din totalul parlamentarilor. În urma numărării voturilor, Cabinetul a obținut 280 de voturi „pentru” și 58 „împotrivă”.
Toți miniștrii propuși au primit avize favorabile
Înaintea votului din plen, miniștrii desemnați să facă parte din noul Guvern au trecut prin audierile organizate în comisiile parlamentare de specialitate. Toți au primit avize favorabile, acestea având caracter consultativ.
Audierile au fost marcate de schimburi de replici și critici între reprezentanții formațiunilor politice, în contextul discuțiilor privind componența Cabinetului și programul de guvernare.
Votul din plen a reprezentat etapa decisivă a procedurii de învestire.
Ce urmează după votul de învestitură
După obținerea votului de încredere al Parlamentului, membrii noului Guvern urmează să depună jurământul la Palatul Cotroceni, în fața președintelui României. Ulterior, Cabinetul se va reuni la Palatul Victoria pentru prima ședință de guvern.
Printre principalele teme care vor necesita decizii în perioada următoare se numără situația bugetară, măsurile economice și elaborarea bugetului pentru anul 2027.
Formarea noului Guvern încheie etapa parlamentară a procedurii de învestire, iar următorul test va fi punerea în aplicare a programului de guvernare și îndeplinirea angajamentelor asumate.
POLITIC
Florin Dobrescu, ”prefectul – cometă”, a demisionat din funcție!
• liberalul nu a avut loc de întors, deoarece liderul PNL, Ilie Bolojan, a cerut acest lucru tuturor celor care ocupau funcțiile politice, cum ar fi secretari de stat, prefecți • locul lui va fi luat, potrivit unor surse, de Iulian Timofei, dar cu o altă echipă imediat sub el
Liberalul Florin Dobrescu, polițist pensionar, a demisionat din funcția de prefect astăzi după ce Ilie Bolojan, premierul demis, dar și liderul PNL le-a cerut încă de ieri prefecților și secretarilor de stat să elibereze funcțiile deținute politic.
Decizia lui Bolojan este corectă în condițiile în care și Sorin Grindeanu, liderul PSD, le-a cerut același lucru pesediștilor după ce PSD a intrat în opoziție.
Reamintim că Ilie Bolojan a declarat că va vota învestirea Guvernului Niculescu după care va trece în Opoziție. În ceea ce-l privește pe Dobrescu, acesta a fost un soi de ”prefect-cometă”, întâi în perioada octombrie 2021 – ianuarie 2022, iar apoi, 29 aprilie 2026 (după ce și-a dat demisia pesedistul Iulian Timofei), până astăzi, 20 octombrie 2026. Conform unor surse politice, Timofei va reveni în funcția de prefect, dar cu o echipă de tineri, în calitate de subprefecți.
CELE MAI CITITE
