Social Media

Politică

Tensiuni în PSD pe tema candidaturii lui Chiriac la şefia partidului

Timp de citire: 6 minute

• şeful CJ Brăila, Francisk Chiriac pare şi mai hotărât să candideze pentru poziţia de preşedinte al PSD Brăila, după ce la cea mai recentă conferinţă de presă a partidului, actualul lider al organizaţiei, senatorul Ion Rotaru a avut o atitudine uşor agresivă la adresa sa • chiar şi aşa, pe faţă, Chiriac susţine că nu există niciun fel de tensiune la nivelul organizaţiei, însă a punctat că nu trebuie să dea explicaţii nimănui în legătură cu dorinţa de a candida • potrivit acestuia, Rotaru se va afla în acest weekend la CExN al PSD, la Constanţa, unde s-ar putea fixa şi data alegerilor
 
Anunţul lui Francisk Chiriac privind intenţia de a candida pentru poziţia de preşedinte al organizaţiei PSD Brăila pare să fi creat o serie de tensiuni la nivelul  partidului. Mai exact, acesta s-a arătat ieri şi mai hotărât să se ţină de cuvânt, în special după ultimele declaraţii ale şefului său de partid, făcute în cadrul celei mai recente conferinţe de presă. Precizăm că săptămâna trecută, deşi a afirmat că nu este supărat şi că nu are nimic împotriva candidaturii lui Chiriac, preşedintele interimar al organizaţiei, senatorul Ion Rotaru a avut o atitudine cel puţin ciudată şi uşor critică la adresa acestuia, chiar dacă afişată voalat, sub formă de glumă. Mai exact, plecând de la faptul că şeful judeţului a afirmat că este nevoie de o întinerire a organizaţiei PSD Brăila, Rotaru a declarat la rândul său, ironic, că s-ar putea „fie să am eu o problemă cu oftalmologul, fie să aibă el o problemă cu mine după asta. Dacă trebuie să îmi schimb dioptriile, dacă vede mai bine Consiliul Judeţean activitatea organizaţiei… poate vedem şi noi mai bine ce se întâmplă la Consiliul Judeţean între timp. Dar asta e altă poveste”. De asemenea, liderul interimar al social-democraţilor a spus atunci că îi admiră sinceritatea lui Chiriac şi că speră să nu se răzgândească în privinţa intenţiei de a candida. Mai mult, în momentul în care primarul Marian Dragomir a vrut să îşi expună poziţia în privinţa unei eventuale candidaturi, senatorul a intervenit şi a precizat că ştie sigur că primarul nu va candida, deoarece au purtat o discuţie în urma căreia a luat decizia de a nu se înscrie în cursă, fiind extrem de ocupat cu treburile de la Primărie. „Şi-a asumat un program politic important pe care vrea să îl ducă la bun sfârşit şi că vrea să se dedice acestei activităţi. Pentru că munca la partid înseamnă şi angajare şi preocupare aici. Şi nu e o treabă simplă, repet. Am înţeles şi am luat act, de asta am spus că pot să vă răspund eu”, a declarat la vremea respectivă, Rotaru, de asemenea sub formă de glumă, însă în prezenţa lui Chiriac. De asemenea, aşa cum am anunţat într-un articol precedent, senatorul a discutat la conferinţă şi despre realizările sale ca lider al organizaţiei la cele două scrutinuri din 2016, făcând totuşi menţiunea că nu a luat încă decizia de a candida din nou pentru fotoliul pe care îl ocupă.
 
Chiriac: «Eu nu port ochelari. O să mă duc să îmi fac un control»
Reacţia preşedintelui PSD Brăila, Ion Rotaru nu a picat tocmai pe gustul şefului judeţului, Francisk Chiriac, chiar dacă a evitat să o spună direct. Acesta a precizat, ieri, că nu există niciun fel de supărare între el şi şeful său de partid şi că, cel mai probabil, a fost o reacţie de moment a colegului său la conferinţa de presă. Chiriac a ţinut totuşi să precizeze că nu are de gând să renunţe la candidatura sa la şefia partidului. De asemenea, sursa citată a făcut precizarea că în acest weekend are loc Comitetul Executiv Naţional (CExN) la Constanţa, unde, printre altele, s-ar putea stabili data alegerilor interne.
„Eu nu port ochelari. Dar o să mă duc să îmi fac un control, poate că am eu nevoie. Nu ştiu dacă s-a supărat atunci domnul Rotaru. Avem o relaţie foarte bună. Chiar ne-am întâlnit şi dimineaţă, am avut o discuţie pe anumite subiecte, pentru că dumnealui se duce la CEx şi l-am rugat să transpună mai departe domnului preşedinte de partid şi miniştrilor câteva probleme. Până la urmă este decizia mea personală, ca şi membru de partid, de a candida la o funcţie. Cred că a fost o reacţie de moment a domnului preşedinte Rotaru. Nu cred că trebuia să îl anunţ înainte. Dânsul îmi spune mie anterior că vrea să candideze?  Adică ne spunem unul la altul dacă vrem să candidăm? Oricum, poate sunt şi alţi doritori. Eu am aflat că mai sunt şi alţi doritori în partid care vor să candideze. Nu e niciun fel de problemă. Răspunsul meu este ferm: DA!”, a declarat Chiriac.
Cât despre faptul că Rotaru l-ar putea chema la raport în privinţa activităţii întreprinse la Consiliul Judeţean Brăila, Chiriac a ţinut să sublinieze că nu ar avea nimic împotrivă. Acesta a afirmat că se află în grafic cu programul de guvernare pe care şi l-a asumat în 2016.
Tot cu această ocazie, şeful judeţului şi-a manifestat speranţa ca la votul dat în cadrul alegerilor interne viitoare ale PSD Brăila să participe şi premierul Mihai Tudose.
„Mi-aş dori foarte mult ca premierul să vină la alegeri. Este membru de partid al organizaţiei Brăila. Mi-aş dori să fie şi votul lui în acea tolbă. Bineînţeles, e liber să voteze cu cine crede dânsul de cuviinţă”, a conchis Chiriac.
 
 
 

Politică

Sondaj INSCOP: AUR pierde peste cinci procente, în timp ce PSD crește puternic. Cum ar vota românii dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri

Publicat

în

Sondaj INSCOP: AUR pierde peste cinci procente, în timp ce PSD crește puternic. Cum ar vota românii dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri

AUR înregistrează o scădere de peste cinci puncte procentuale în intenția de vot, în timp ce PSD câștigă aproape șase procente, potrivit celui mai recent sondaj realizat de INSCOP Research. Deși rămâne pe primul loc în preferințele electoratului, AUR ajunge la 34,6%, cel mai mic nivel din ultimele 18 luni. Cercetarea sociologică arată și ce s-ar întâmpla dacă PNL și USR ar participa împreună la următoarele alegeri parlamentare.

Potrivit sondajului publicat luni, 16 noiembrie, de platforma Informat.ro, AUR este creditat cu 34,6% din intențiile de vot, față de 39,7% în septembrie 2026. Scăderea este de 5,1 puncte procentuale și reprezintă prima diminuare importantă a susținerii pentru formațiune după o perioadă de aproximativ un an și jumătate.

În același interval, PSD a crescut de la 18,7% la 24,6%, recuperând aproape șase puncte procentuale. Social-democrații înregistrează astfel cel mai bun rezultat din ultimele 18 luni.

Pe următoarele poziții se află PNL, cu 15,1%, în scădere față de cele 16,3 procente din septembrie, și USR, care a urcat de la 9% la 11,9%.

Cum ar vota românii dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare

Clasamentul intenției de vot, în rândul respondenților care au exprimat o preferință pentru un partid, indiferent dacă au declarat că vor merge sigur la vot, este următorul:

  • AUR – 34,6%
  • PSD – 24,6%
  • PNL – 15,1%
  • USR – 11,9%
  • UDMR – 3,9%
  • SENS – 3%
  • SOS România – 2,1%
  • POT – 1,8%
  • Candidat independent – 1,6%
  • Alt partid – 1,3%

Datele arată că mai multe formațiuni politice se situează sub pragul electoral de 5% necesar pentru intrarea în Parlament.

Dacă sunt luați în calcul doar respondenții care au indicat un partid și au declarat că ar merge sigur la vot, AUR ar obține 34,1%, PSD 21,2%, PNL 16,4%, iar USR 14,7%.

Ce s-ar întâmpla dacă PNL și USR ar candida împreună

Sondajul INSCOP a analizat și un scenariu ipotetic în care PNL și USR ar participa la alegeri într-o alianță electorală, alături de alte formațiuni.

În această variantă, alianța PNL-USR ar obține 28,2% din intențiile de vot, în timp ce AUR ar fi cotat la 35,7%, iar PSD la 23%.

În rândul alegătorilor care declară că ar merge sigur la urne, diferența dintre primele două opțiuni s-ar reduce: AUR ar avea 35%, iar alianța PNL-USR ar ajunge la 32,1%. PSD ar fi cotat la 20,9%.

Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a explicat că evoluțiile înregistrate ar putea avea legătură cu încheierea crizei politice și formarea noului Guvern.

Potrivit acestuia, PSD ar putea recupera o parte dintre alegătorii pierduți anterior în favoarea AUR. Creșterea social-democraților ar putea fi legată și de susținerea suplimentară pe care o primește, de regulă, un partid în prima perioadă după instalarea la guvernare.

Ștefureac a precizat că rămâne de văzut dacă această creștere se va menține în lunile următoare.

Cum a fost realizat sondajul

Cercetarea a fost realizată de INSCOP Research, la comanda platformei Informat.ro, în parteneriat cu Strategic Thinking Group, în perioada 26 octombrie – 2 noiembrie 2026.

Au fost intervievate 1.197 de persoane, prin metoda mixed-mode secvențial (CATI – CAWI). Eșantionul este reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a României.

Marja maximă de eroare este de ±2,8%, la un nivel de încredere de 95%.

Citește articolul complet

Politică

Mihai Tudose: ”Mecanismul European de Protecție Civilă are nevoie de un buget pe măsura riscurilor cu care ne confruntăm”

• ”costul nepregătirii pentru calamități este mult mai mare decât alocarea unui buget care poate contribui la salvarea de vieți omenești și la evitarea de pagube materiale semnificative”, a explicat europarlamentarul român de ce a votat pentru majorarea semnificativă a finanțării alocate Mecanismului European de Protecție Civilă, pentru perioada 2028-2034 • ”Din bugetul propus de noi, 40% din fonduri urmează să fie dedicate protecției civile, 40% urgențelor sanitare și 20% sub semnul flexibilității, în funcție de necesități” a detaliat Mihai Tudose

Publicat

în

Mihai Tudose: ”Europa se întoarce la energia nucleară. România a avut dreptate”

Europarlamentarul PSD Mihai Tudose, vicepreședinte al Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European, a declarat că a votat, în sesiunea plenară de la Bruxelles, pentru majorarea semnificativă a finanțării alocate Mecanismului European de Protecție Civilă, pentru perioada 2028-2034.

”Poziția Parlamentului European este de creștere a bugetului la 12,42 miliarde de euro, ceea ce înseamnă cu 1,74 miliarde de euro mai mult decât propunerea inițială a Comisiei Europene și cu 5,48 miliarde de euro mai mult decât a propus Președinția irlandeză a Consiliului UE.

Am dat acest mandat de negociere cu statele membre, reprezentate în Consiliu, având în vedere un fapt esențial, pe care l-a remarcat, în dezbaterea premergătoare votului, și comisarul european pentru gestionarea crizelor: costul nepregătirii pentru calamități este mult mai mare decât alocarea unui buget care poate contribui la salvarea de vieți omenești și la evitarea de pagube materiale semnificative.

Din bugetul propus de noi, 40% din fonduri urmează să fie dedicate protecției civile, 40% urgențelor sanitare și 20% sub semnul flexibilității, în funcție de necesități.

Raportul votat răspunde unei probleme grave, pe care am constatat, în ultimii ani, că o avem în UE: lacune grave, structurale, în capacitatea noastră de a anticipa urgențele, care sunt, uneori, transfrontaliere.

Și aici avem în vedere de la dezastre naturale, precum incendii, inundații ori cutremure, la urgențe sanitare. Iar provocările din ultima vreme ne arată că suntem obligați să ne pregătim și pentru riscuri precum dezastre cu o cauză tehnologică, perturbări ale aprovizionării cu apă, ale lanțurilor de aprovizionare și ale serviciilor esențiale ori atacuri asupra infrastructurii critice”, a declarat Mihai Tudose, vicepreședinte al Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧