Social Media

Politică

Scandalul privind terenul din spatele Muzeului «Carol I» se amplifică

Timp de citire: 7 minute

• după acuzaţiile dure ale primarului Marian Dragomir la adresa liberalilor pe tema terenului de peste 1.300 mp din centrul vechi, la cumpărarea căruia municipalitatea s-a împotmolit, preşedintele PNL, Alexandru Dănăilă a venit cu alt şir de atacuri • liberalul îl acuză pe primar că, după ce a ratat ocazia de a-şi manifesta dreptul de preempţiune pentru acel teren, a încercat să le “bage pe sub nas” consilierilor un proiect ilegal • mai mult, Dănăilă cataloghează atacul primarului la adresa PNL-iştilor drept pueril şi ridicol • de cealaltă parte, preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, susţine că Primăria a procedat corect şi că acel teren ar trebui să ajungă la municipalitate, având destinaţia de parc
 
După ce primarul Marian Dragomir i-a acuzat pe liberali că s-au aflat în spatele multor afaceri imobiliare necurate din oraşul nostru, preşedintele PNL Brăila, Alexandru Dănăilă, a ţinut să vină cu o replică şi să puncteze că, în opinia sa, edilul-şef “se umple de ridicol”. Dănăilă s-a arătat ferm convins că proiectul propus de administraţia PSD la cea mai recentă şedinţă de îndată a CLM privind acceptarea preţului de 165.000 euro pentru cumpărarea terenului de 1.326 mp din Calea Galaţi nr. 2 (în spatele Muzeului “Carol I”), pe care consilierii PNL Brăila nu l-au girat, a fost unul total netransparent şi ilegal.
„Prins cu «ocaua mică», pentru modul lipsit de transparenţă şi care ridică serioase suspiciuni, în care a gestionat tentativa de achiziţie a celor peste 1.300 de metri pătraţi de teren de pe Calea Galaţi nr. 2, situat lângă clădirea Muzeului Brăilei «Carol I», primarul Marian Dragomir se încurcă în argumente lipsite de fundament şi recurge la atacuri nedemne de poziţia pe care o ocupă. Într-un răspuns dat pe o reţea de socializare la întrebările concrete şi directe pe care Partidul Naţional Liberal le-a ridicat pe marginea acestui subiect, primarul Dragomir şi-a pierdut de tot busola. Nu are nici o justificare pentru faptul că Primăria nu a exprimat dreptul de preempţiune pentru achiziţia terenului şi s-a răzgândit după trei zile, nu poate să explice de ce a ascuns acest lucru Consiliului Local Municipal şi se ascunde în spatele unor argumente care arată o crasă lipsă de maturitate şi incapacitate de a lua decizii: azi nu vrem, mâine, ne mai gândim! Bun model pentru un edil al unui oraş de dimensiunea Brăilei! Dovadă de multă maturitate, experienţă şi viziune!”, a comentat Dănăilă, iritat de atitudinea lui Dragomir.
Acesta susţine că primarul a demonstrat un comportament sfidător la adresa consilierilor locali aleşi de brăileni, prezentându-le la mapă documente expirate, pe care nu le-ar fi putut vota cu conştiinţa împăcată.
„Şi «scapă» domnul Dragomir, încolţit de realitate, ceea ce reprezintă fundamentul problemei: terenul în cauză e spaţiu verde şi aşa se doreşte să rămână. Atunci de ce, domnule Dragomir, l-aţi încadrat şi l-aţi evaluat la teren construibil, la un preţ mult mai mare decât cel cu destinaţia de spaţiu verde? Spuneţi că pe mandatul dumneavoastră nu se vor face «golănii imobiliare»! Cum rămâne, atunci, cu supraevaluarea acestui teren, motivul pentru care noi, liberalii, am refuzat să aprobăm sumele de achiziţie, deşi am fost de acord şi cu procedura de cumpărare, precum şi cu exercitarea dreptului de preempţiune? Domnule primar, ipocrizia şi lipsa de asumare vă acoperă de ridicol! Criticaţi orice demers al opoziţiei, deşi unul cum este acesta vă pune deoparte de pericolul de a da cu subsemnatul! Măcar nu vă mai ascundeţi: asumaţi-vă că sunteţi urmaşul fidel al lui Bunea Stancu, care nici el nu suporta opoziţia, şi nu vă mai chinuiţi să vă construiţi imaginea unui lider democrat şi transparent!”, mai adaugă Dănăilă.
 
«Vă place, domnule Dragomir, cum arată oraşul în care trăiţi?»
Preşedintele PNL Brăila susţine că primarul a încercat să împroaşte cu mizerii în liberali fără niciun drept, doar pentru că nu au fost de acord „să voteze un matrapazlâc”.
„Aruncă primarul cu tot felul de acuzaţii, cu tot felul de aluzii penibile. Dacă ne-am coborî la nivelul propus, ar trebui să îl întrebăm şi noi pe Marian Dragomir dacă îşi aminteşte câţi oameni şi-au pierdut terenurile sau au fost mutaţi pentru ca firma «Concivia» a lui Bunea Stancu să construiască un magazin, coordonat de actualul primar? Am putea să ne amintim şi noi de tot felul de asocieri dubioase din curtea PSD şi a lui Marian Dragomir, dar nu o facem. Pentru că noi credem că altele sunt lucrurile pentru care trebuie să răspundă cu subiect şi predicat, şi nu cu vorbe învelite în fum, la un an de la preluarea mandatului, actualul primar: Vă place, domnule Dragomir, cum arată oraşul în care trăiţi? Vă place, domnule Dragomir, să conduceţi pe Calea Galaţi? Vă plac străzile pline de gropi? Vă place mizeria de la ghenele de gunoi? Vă place mirosul din oraş? Vă place câte locuri de muncă noi au fost create în ultimul an? Vă place că terenul dintre Brăila şi Galaţi nu este în niciun fel în beneficiul brăilenilor? Vă place lipsa de perspectivă pentru tineri? Vă place falimentul firmelor brăilene şi vă plac salariile mici ale locuitorilor oraşului? Vă place cum arată faleza Dunării? Vă plac oportunităţile de petrecere a timpului liber? Sunteţi mândru, domnule Dragomir, de ce aţi făcut într-un an pentru comunitatea pe care o conduceţi?”, a conchis Dănăilă.
 
Chiriac: «Discuţia dintre mine şi primar a avut loc după ce Primăria a anunţat că nu îşi exprimă dreptul de preempţiune»
Şi preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a comentat, în cadrul unei conferinţe de presă subiectul terenului din spatele Muzeului “Carol I” pe care municipalitatea încearcă să îl achiziţioneze, deşi există deja un antecontract semnat între proprietar şi interlopul Marian Dănuţ Soare. Acesta susţine că este de acord cu demersul Primăriei de a cumpăra acel teren pentru a-i menţine destinaţia de parc, cu atât mai mult cu cât iniţiativa a venit în urma unei discuţii cu el.
„Susţin primarul! Din punctul meu de vedere, personal, acest teren trebuie să fie al municipalităţii. Şi poate deveni un subiect viitor. Este spaţiu verde acolo şi poate deveni un parc. De ce nu? (…) Discuţia dintre mine şi domnul primar a avut loc după ce Primăria – nu ştiu, sau funcţionarii publici, pentru că până la urmă suntem şi noi oameni şi mai avem scăpări -, a dat primul răspuns că nu îşi manifestă dreptul de preempţiune. Şi dintr-o discuţie în alta am văzut acel teren şi l-am întrebat: «domnule primar, nu e bine?». A spus că e foarte bine şi domnul primar a luat hotărârea de a-şi manifesta dreptul de preempţiune. E foarte simplu!”, a afirmat Chiriac.
Acesta a punctat că i s-a părut normal ca Primăria să fie cea care să demareze acest demers, chiar dacă Muzeul este o instituţie subordonată Consiliului Judeţean. Chiriac a punctat că nu şi-ar dori o extindere a muzeului, ci mai degrabă realizarea unui parc în zona respectivă.
„Este în centrul istoric şi terenul trebuie să fie al municipalităţii, al nostru, al tuturor. Dar dacă lucrurile relatate de domnul primar sunt adevărate – şi cu siguranţă, eu cred că sunt adevărate -, că promisiunea de vânzare a fost semnată (n.r. – între proprietar şi familia Soare) în ianuarie, iar dreptul de preempţiune al Primăriei a venit cu luni de zile după, acest lucru înseamnă că opoziţia are o problemă”, a conchis sursa citată.

Politică

Sondaj INSCOP: AUR pierde peste cinci procente, în timp ce PSD crește puternic. Cum ar vota românii dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri

Publicat

în

Sondaj INSCOP: AUR pierde peste cinci procente, în timp ce PSD crește puternic. Cum ar vota românii dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri

AUR înregistrează o scădere de peste cinci puncte procentuale în intenția de vot, în timp ce PSD câștigă aproape șase procente, potrivit celui mai recent sondaj realizat de INSCOP Research. Deși rămâne pe primul loc în preferințele electoratului, AUR ajunge la 34,6%, cel mai mic nivel din ultimele 18 luni. Cercetarea sociologică arată și ce s-ar întâmpla dacă PNL și USR ar participa împreună la următoarele alegeri parlamentare.

Potrivit sondajului publicat luni, 16 noiembrie, de platforma Informat.ro, AUR este creditat cu 34,6% din intențiile de vot, față de 39,7% în septembrie 2026. Scăderea este de 5,1 puncte procentuale și reprezintă prima diminuare importantă a susținerii pentru formațiune după o perioadă de aproximativ un an și jumătate.

În același interval, PSD a crescut de la 18,7% la 24,6%, recuperând aproape șase puncte procentuale. Social-democrații înregistrează astfel cel mai bun rezultat din ultimele 18 luni.

Pe următoarele poziții se află PNL, cu 15,1%, în scădere față de cele 16,3 procente din septembrie, și USR, care a urcat de la 9% la 11,9%.

Cum ar vota românii dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare

Clasamentul intenției de vot, în rândul respondenților care au exprimat o preferință pentru un partid, indiferent dacă au declarat că vor merge sigur la vot, este următorul:

  • AUR – 34,6%
  • PSD – 24,6%
  • PNL – 15,1%
  • USR – 11,9%
  • UDMR – 3,9%
  • SENS – 3%
  • SOS România – 2,1%
  • POT – 1,8%
  • Candidat independent – 1,6%
  • Alt partid – 1,3%

Datele arată că mai multe formațiuni politice se situează sub pragul electoral de 5% necesar pentru intrarea în Parlament.

Dacă sunt luați în calcul doar respondenții care au indicat un partid și au declarat că ar merge sigur la vot, AUR ar obține 34,1%, PSD 21,2%, PNL 16,4%, iar USR 14,7%.

Ce s-ar întâmpla dacă PNL și USR ar candida împreună

Sondajul INSCOP a analizat și un scenariu ipotetic în care PNL și USR ar participa la alegeri într-o alianță electorală, alături de alte formațiuni.

În această variantă, alianța PNL-USR ar obține 28,2% din intențiile de vot, în timp ce AUR ar fi cotat la 35,7%, iar PSD la 23%.

În rândul alegătorilor care declară că ar merge sigur la urne, diferența dintre primele două opțiuni s-ar reduce: AUR ar avea 35%, iar alianța PNL-USR ar ajunge la 32,1%. PSD ar fi cotat la 20,9%.

Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a explicat că evoluțiile înregistrate ar putea avea legătură cu încheierea crizei politice și formarea noului Guvern.

Potrivit acestuia, PSD ar putea recupera o parte dintre alegătorii pierduți anterior în favoarea AUR. Creșterea social-democraților ar putea fi legată și de susținerea suplimentară pe care o primește, de regulă, un partid în prima perioadă după instalarea la guvernare.

Ștefureac a precizat că rămâne de văzut dacă această creștere se va menține în lunile următoare.

Cum a fost realizat sondajul

Cercetarea a fost realizată de INSCOP Research, la comanda platformei Informat.ro, în parteneriat cu Strategic Thinking Group, în perioada 26 octombrie – 2 noiembrie 2026.

Au fost intervievate 1.197 de persoane, prin metoda mixed-mode secvențial (CATI – CAWI). Eșantionul este reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a României.

Marja maximă de eroare este de ±2,8%, la un nivel de încredere de 95%.

Citește articolul complet

Politică

Mihai Tudose: ”Mecanismul European de Protecție Civilă are nevoie de un buget pe măsura riscurilor cu care ne confruntăm”

• ”costul nepregătirii pentru calamități este mult mai mare decât alocarea unui buget care poate contribui la salvarea de vieți omenești și la evitarea de pagube materiale semnificative”, a explicat europarlamentarul român de ce a votat pentru majorarea semnificativă a finanțării alocate Mecanismului European de Protecție Civilă, pentru perioada 2028-2034 • ”Din bugetul propus de noi, 40% din fonduri urmează să fie dedicate protecției civile, 40% urgențelor sanitare și 20% sub semnul flexibilității, în funcție de necesități” a detaliat Mihai Tudose

Publicat

în

Mihai Tudose: ”Europa se întoarce la energia nucleară. România a avut dreptate”

Europarlamentarul PSD Mihai Tudose, vicepreședinte al Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European, a declarat că a votat, în sesiunea plenară de la Bruxelles, pentru majorarea semnificativă a finanțării alocate Mecanismului European de Protecție Civilă, pentru perioada 2028-2034.

”Poziția Parlamentului European este de creștere a bugetului la 12,42 miliarde de euro, ceea ce înseamnă cu 1,74 miliarde de euro mai mult decât propunerea inițială a Comisiei Europene și cu 5,48 miliarde de euro mai mult decât a propus Președinția irlandeză a Consiliului UE.

Am dat acest mandat de negociere cu statele membre, reprezentate în Consiliu, având în vedere un fapt esențial, pe care l-a remarcat, în dezbaterea premergătoare votului, și comisarul european pentru gestionarea crizelor: costul nepregătirii pentru calamități este mult mai mare decât alocarea unui buget care poate contribui la salvarea de vieți omenești și la evitarea de pagube materiale semnificative.

Din bugetul propus de noi, 40% din fonduri urmează să fie dedicate protecției civile, 40% urgențelor sanitare și 20% sub semnul flexibilității, în funcție de necesități.

Raportul votat răspunde unei probleme grave, pe care am constatat, în ultimii ani, că o avem în UE: lacune grave, structurale, în capacitatea noastră de a anticipa urgențele, care sunt, uneori, transfrontaliere.

Și aici avem în vedere de la dezastre naturale, precum incendii, inundații ori cutremure, la urgențe sanitare. Iar provocările din ultima vreme ne arată că suntem obligați să ne pregătim și pentru riscuri precum dezastre cu o cauză tehnologică, perturbări ale aprovizionării cu apă, ale lanțurilor de aprovizionare și ale serviciilor esențiale ori atacuri asupra infrastructurii critice”, a declarat Mihai Tudose, vicepreședinte al Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧