Social Media

Politică

Din concediu, primarul «sare la gâtul» PNL-iştilor pentru terenul din centrul vechi

Timp de citire: 7 minute

• Marian Dragomir a ţinut, ieri, să le dea o replică destul de acidă liberalilor brăileni care l-au acuzat că minte în legătură cu legalitatea achiziţiei terenului de 1.326 mp din Calea Galaţi nr. 2, în contextul în care există deja un antecontract cu un alt cumpărător • edilul-şef şi-a asumat faptul că nu a cerut exercitarea dreptului de preemţiune la timp pentru teren, făcând precizarea că a rectificat greşeala la trei zile distanţă • primarul însă a condamnat atitudinea PNL-iştilor, cu precizarea că toate problemele tehnice ridicate de aceştia în şedinţă erau uşor de remediat, însă consilierii au preferat să dea cu piciorul şansei de a achiziţiona terenul, “interesant pentru păstrarea destinaţiei de spaţiu verde”
 
Deranjat de comentariile făcute recent de consilierii municipali ai PNL în privinţa încercării tardive a municipalităţii de a achiziţiona terenul de 1.326 mp din spatele Muzeului “Carol I”, primarul Marian Dragomir a ţinut să vină cu o replică şi câteva lămuriri, în ciuda faptului că se află în concediu de odihnă. Acesta a ieşit public cu câteva declaraţii oficiale pe site-urile de socializare, în încercarea de a clarifica problema privind necesitatea cumpărării terenului din Calea Galaţi nr. 2, dar şi pentru a se apăra de acuzaţiile ce i-au fost aduse privind faptul că a încercat să inducă în eroare opinia publică, privind o modalitate nelegală de a achiziţiona spaţiul respectiv.
Dragomir susţine că în ciuda reclamaţiilor şi acuzaţiilor aduse de liberali, în realitate, proiectul de hotărâre prin care s-a încercat fixarea preţului de 165.000 euro pentru cumpărarea terenului a fost perfect legal. Mai mult, chiar dacă ar fi existat unele lucruri ce puteau fi corectate, acesta consideră că nu era cazul ca iniţiativa să fie blocată prin abţinerile de la vot ale PNL-iştilor în cadrul celei mai recente şedinţe de îndată a CLM.
“Poate nu am explicat suficient, dar ştiu că ilegal nu este!!! Tocmai liberalii se întreabă ce interese sunt în spatele cumpărării terenului de pe C. Galaţi nr. 2. Unul singur pe care ei nu îl înţeleg. Interesul ca un teren să îşi păstreze destinaţia de spaţiu verde mulţi ani şi multe mandate, iar dacă odată, peste ani şi ani, se va discuta vreodată de extinderea muzeului, primarul care va fi atunci, să aibă posibilităţi. Da, ştiu, voi vă gândeaţi cine o să ia terenul cu 26 de bani mp prin încredinţare directă fără licitaţie? NIMENI în mandatul meu de primar!!!! Domnule Ioniţă (n.r. – consilierul municipal PNL Sorin Ioniţă a emis un comunicat de presă în care a criticat abordarea municipalităţii în legătură cu acest subiect) dacă citeai ce ţi-au băgat pe sub nas colegii tăi liberali nu semnai un comunicat de presă în care te faci de râs. Scrie clar în documente ceea ce dumneata spui că nu scrie. Dar ce să faci când semnezi fără să citeşti????”, a comentat, ironic, Dragomir.
 
Primarul îşi asumă întârzierea privind exercitarea dreptului de preemţiune
Dragomir a încercat să explice cât mai pe larg de ce s-a ajuns la poziţia dificilă în care Primăria Brăila, care are drept de preemţiune la achiziţionarea de terenuri, să rămână cu buza umflată, iar un alt cumpărător (interlopul Marian Dănuţ Soare) să intre pe felie şi să încheie un antecontract cu proprietarul. Ei bine, edilul-şef a ţinut să sublinieze că pentru orice teren sau clădire din centrul istoric, înainte de a se fixa o tranzacţie se solicită Primăriei şi Consiliului Judeţean exercitarea sau nu a dreptului de preemţiune, însă în acest caz proprietarul a acceptat o promisiune de vânzare în luna ianuarie, înainte de a întreba municipalitatea.
“Este vina noastră că promisiunea de vânzare a fost făcută în ianuarie şi noi am fost întrebaţi dacă ne exercităm dreptul de preemţiune câteva luni mai târziu? NU!!! Iniţial, Primăria Brăila a transmis că nu este interesată de teren ca urmare a unei cutume prin care nu a mai existat de mult o asemenea cumpărare. Ulterior, în 3 (trei) zile, în termenul legal, Primăria revine şi îşi exercită dreptul de preemţiune. De ce nu de prima dată? Simplu şi transparent – pentru că prima dată am considerat că nu am fost ales primar ca să cumpăr terenuri, iar ulterior m-am gândit că este un teren interesant pentru păstrarea destinaţiei de spaţiu verde sau că, peste ani, un alt primar să poată extinde muzeul”, a afirmat Dragomir.
Totodată, sursa citată a ţinut să atragă atenţia asupra modului în care consilierii municipali PNL au decis să trateze acest subiect delicat. Dragomir a criticat faptul că iniţial liberalii au votat “pentru” exercitarea dreptului de preemţiune, apoi pentru rectificarea de buget cu alocarea banilor pentru teren, însă nu au girat prin vot şi cumpărarea efectivă a terenului.
“Că era extrasul de Carte Funciară expirat de câteva zile? Se putea scoate altul la urgenţă dacă exista dialog. Că odată au fost clădiri care s-au dărâmat cu trecerea anilor, iar acum este spaţiu verde? Totul se poate demonstra cu documente ale istoricului terenului. Că aţi primit documentele câteva ore înainte? FALS!!!! Le-aţi primit de vineri, pe mail, fapt ce poate fi demonstrat, dar aţi dorit doar scandal. Aţi reuşit să blocaţi un proiect pentru că unora nu le ieşea nimic şi astfel se încearcă inducerea suspiciunii că şi la Brăila se fac ilegalităţile din Lacu Sărat. Fals!!!! În mandatul meu nu o să iasă nimic unora sau altora pentru că nu voi fi niciodată complice la afaceri dubioase. Cu orice risc!!!!”, a mai completat edilul-şef.
 
Acuzaţiile usturătoare ale lui Dragomir la adresa PNL-iştilor
La rândul său, după ce a fost acuzat de liberali că a minţit în legătură cu legalitatea achiziţionării acestui teren din centrul vechi al oraşului, Dragomir a venit la rândul său cu o serie de trimiteri la cazuri grele din trecut, privind mafia imobiliară din Brăila.
“Toată Brăila ştie că în spatele fiecărui teren cumpărat sau retrocedat dubios a fost o afacere imobiliară dubioasă. Cu implicarea unor LIBERALI, prieteni sau membri ai familiei lor!!!! A uitat cineva de Piaţa Concordia, Pădurea Stejarul, Teatrul – cu acelaşi personaj ca la Pădurea Stejarul -, case în Centrul Istoric din Brăila, afacerea din Lacu Sărat cu 26 şi 30 de bani m.p. ….. Acum le vine greu să creadă că în spatele intenţiei de cumpărare a terenului de pe Calea Galaţi nr. 2 (în spatele muzeului) nu există interese oculte sau afaceri murdare. Nu vă vine să credeţi? Mă puteţi acuza de multe: că am început procedurile pentru eutanasierea câinilor, că am asfaltat doar gropile de pe străzile principale şi suntem în licitaţie pentru a cumpăra propriile utilaje, etc., şi fără a enumera nimic din cele bune vă spun că NICIODATĂ PRIMARUL DRAGOMIR ŞI ADMINISTRAŢIA PSD NU VA FACE GOLĂNII IMOBILIARE!!!! NICIODATĂ NU VOM FACE CEVA ILEGAL CHIAR DACĂ VA DURA MAI MULT ŞI IMAGINEA MEA VA AVEA DE SUFERIT. NICIODATĂ NU VOI INTRA ÎN CÂRDĂŞIE CU NIMENI PENTRU NIMIC. Prefer să fiu criticat de voi, dar corect şi cinstit!!! NICIODATĂ nu voi face înţelegeri pe sub masă sau pe la notari obscuri pentru a fi bine sistemului sau găştilor!”, a conchis sursa citată.

Politică

Sondaj INSCOP: AUR pierde peste cinci procente, în timp ce PSD crește puternic. Cum ar vota românii dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri

Publicat

în

Sondaj INSCOP: AUR pierde peste cinci procente, în timp ce PSD crește puternic. Cum ar vota românii dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri

AUR înregistrează o scădere de peste cinci puncte procentuale în intenția de vot, în timp ce PSD câștigă aproape șase procente, potrivit celui mai recent sondaj realizat de INSCOP Research. Deși rămâne pe primul loc în preferințele electoratului, AUR ajunge la 34,6%, cel mai mic nivel din ultimele 18 luni. Cercetarea sociologică arată și ce s-ar întâmpla dacă PNL și USR ar participa împreună la următoarele alegeri parlamentare.

Potrivit sondajului publicat luni, 16 noiembrie, de platforma Informat.ro, AUR este creditat cu 34,6% din intențiile de vot, față de 39,7% în septembrie 2026. Scăderea este de 5,1 puncte procentuale și reprezintă prima diminuare importantă a susținerii pentru formațiune după o perioadă de aproximativ un an și jumătate.

În același interval, PSD a crescut de la 18,7% la 24,6%, recuperând aproape șase puncte procentuale. Social-democrații înregistrează astfel cel mai bun rezultat din ultimele 18 luni.

Pe următoarele poziții se află PNL, cu 15,1%, în scădere față de cele 16,3 procente din septembrie, și USR, care a urcat de la 9% la 11,9%.

Cum ar vota românii dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare

Clasamentul intenției de vot, în rândul respondenților care au exprimat o preferință pentru un partid, indiferent dacă au declarat că vor merge sigur la vot, este următorul:

  • AUR – 34,6%
  • PSD – 24,6%
  • PNL – 15,1%
  • USR – 11,9%
  • UDMR – 3,9%
  • SENS – 3%
  • SOS România – 2,1%
  • POT – 1,8%
  • Candidat independent – 1,6%
  • Alt partid – 1,3%

Datele arată că mai multe formațiuni politice se situează sub pragul electoral de 5% necesar pentru intrarea în Parlament.

Dacă sunt luați în calcul doar respondenții care au indicat un partid și au declarat că ar merge sigur la vot, AUR ar obține 34,1%, PSD 21,2%, PNL 16,4%, iar USR 14,7%.

Ce s-ar întâmpla dacă PNL și USR ar candida împreună

Sondajul INSCOP a analizat și un scenariu ipotetic în care PNL și USR ar participa la alegeri într-o alianță electorală, alături de alte formațiuni.

În această variantă, alianța PNL-USR ar obține 28,2% din intențiile de vot, în timp ce AUR ar fi cotat la 35,7%, iar PSD la 23%.

În rândul alegătorilor care declară că ar merge sigur la urne, diferența dintre primele două opțiuni s-ar reduce: AUR ar avea 35%, iar alianța PNL-USR ar ajunge la 32,1%. PSD ar fi cotat la 20,9%.

Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a explicat că evoluțiile înregistrate ar putea avea legătură cu încheierea crizei politice și formarea noului Guvern.

Potrivit acestuia, PSD ar putea recupera o parte dintre alegătorii pierduți anterior în favoarea AUR. Creșterea social-democraților ar putea fi legată și de susținerea suplimentară pe care o primește, de regulă, un partid în prima perioadă după instalarea la guvernare.

Ștefureac a precizat că rămâne de văzut dacă această creștere se va menține în lunile următoare.

Cum a fost realizat sondajul

Cercetarea a fost realizată de INSCOP Research, la comanda platformei Informat.ro, în parteneriat cu Strategic Thinking Group, în perioada 26 octombrie – 2 noiembrie 2026.

Au fost intervievate 1.197 de persoane, prin metoda mixed-mode secvențial (CATI – CAWI). Eșantionul este reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a României.

Marja maximă de eroare este de ±2,8%, la un nivel de încredere de 95%.

Citește articolul complet

Politică

Mihai Tudose: ”Mecanismul European de Protecție Civilă are nevoie de un buget pe măsura riscurilor cu care ne confruntăm”

• ”costul nepregătirii pentru calamități este mult mai mare decât alocarea unui buget care poate contribui la salvarea de vieți omenești și la evitarea de pagube materiale semnificative”, a explicat europarlamentarul român de ce a votat pentru majorarea semnificativă a finanțării alocate Mecanismului European de Protecție Civilă, pentru perioada 2028-2034 • ”Din bugetul propus de noi, 40% din fonduri urmează să fie dedicate protecției civile, 40% urgențelor sanitare și 20% sub semnul flexibilității, în funcție de necesități” a detaliat Mihai Tudose

Publicat

în

Mihai Tudose: ”Europa se întoarce la energia nucleară. România a avut dreptate”

Europarlamentarul PSD Mihai Tudose, vicepreședinte al Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European, a declarat că a votat, în sesiunea plenară de la Bruxelles, pentru majorarea semnificativă a finanțării alocate Mecanismului European de Protecție Civilă, pentru perioada 2028-2034.

”Poziția Parlamentului European este de creștere a bugetului la 12,42 miliarde de euro, ceea ce înseamnă cu 1,74 miliarde de euro mai mult decât propunerea inițială a Comisiei Europene și cu 5,48 miliarde de euro mai mult decât a propus Președinția irlandeză a Consiliului UE.

Am dat acest mandat de negociere cu statele membre, reprezentate în Consiliu, având în vedere un fapt esențial, pe care l-a remarcat, în dezbaterea premergătoare votului, și comisarul european pentru gestionarea crizelor: costul nepregătirii pentru calamități este mult mai mare decât alocarea unui buget care poate contribui la salvarea de vieți omenești și la evitarea de pagube materiale semnificative.

Din bugetul propus de noi, 40% din fonduri urmează să fie dedicate protecției civile, 40% urgențelor sanitare și 20% sub semnul flexibilității, în funcție de necesități.

Raportul votat răspunde unei probleme grave, pe care am constatat, în ultimii ani, că o avem în UE: lacune grave, structurale, în capacitatea noastră de a anticipa urgențele, care sunt, uneori, transfrontaliere.

Și aici avem în vedere de la dezastre naturale, precum incendii, inundații ori cutremure, la urgențe sanitare. Iar provocările din ultima vreme ne arată că suntem obligați să ne pregătim și pentru riscuri precum dezastre cu o cauză tehnologică, perturbări ale aprovizionării cu apă, ale lanțurilor de aprovizionare și ale serviciilor esențiale ori atacuri asupra infrastructurii critice”, a declarat Mihai Tudose, vicepreședinte al Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧