Internațional
Tânără de 23 de ani, executată în Iran după ce a susținut că s-a apărat de o agresiune sexuală
O tânără de 23 de ani a fost executată în Iran, după ce instanța a respins afirmația sa că a acționat în legitimă apărare în fața unei tentative de agresiune sexuală. Marzieh Nieri a fost executată în închisoarea centrală din Qazvin, iar cazul său ridică la cel puțin 14 numărul femeilor executate în Iran de la începutul anului 2026, potrivit organizației Iran Human Rights, citată de Euronews.com.
Incidentul pentru care Marzieh Nieri a fost condamnată a avut loc în octombrie 2021, când avea 18 ani. Potrivit Iran Human Rights, tânăra fusese forțată să se căsătorească la vârsta de 17 ani, sub presiunea familiei.
Instanța a respins afirmația că a acționat în legitimă apărare
În timpul procesului, Nieri a declarat că unul dintre partenerii de afaceri ai soțului său a încercat să o agreseze sexual după ce consumase alcool. Tânăra a susținut că l-a rănit cu un cuțit de bucătărie în încercarea de a se apăra. Soțul ei a fost, de asemenea, ucis în timpul confruntării.
La patru zile după incident, Nieri s-a predat poliției, după ce se refugiase la locuința fratelui său.
Instanța a respins însă versiunea sa privind legitima apărare. În urma solicitării familiilor victimelor de aplicare a principiului „qisas” – retribuția în natură prevăzută de legislația Republicii Islamice –, tânăra a fost condamnată la moarte.
Cel puțin 14 femei au fost executate în Iran de la începutul anului 2026, potrivit Iran Human Rights.
Numărul femeilor executate în Iran a crescut puternic
Execuția are loc pe fondul unei creșteri semnificative a numărului femeilor cărora le este aplicată pedeapsa capitală în Iran.
Departamentul de Stat al SUA a raportat că cel puțin 61 de femei au fost executate în Iran în 2025, cel mai ridicat bilanț din ultimii 25 de ani și cu aproximativ 70% mai mare decât în anul precedent.
Potrivit aceleiași surse, Iranul se află cu mult înaintea altor state în ceea ce privește numărul femeilor executate.
Uciderea soțului sau a partenerului este una dintre cele mai frecvente acuzații în cazurile femeilor condamnate la moarte în Iran. Iran Human Rights susține că cel puțin 21 dintre femeile executate în 2025 fuseseră condamnate la „qisas” pentru uciderea soților sau logodnicilor.
Organizațiile pentru drepturile femeilor atrag atenția că multe dintre condamnate aveau un istoric de violență domestică înainte de comiterea crimelor. Acestea indică drept factori căsătoriile forțate la vârste fragede, dependența economică, accesul restricționat la divorț și protecția juridică limitată.
Ce înseamnă „qisas”
„Qisas” este un principiu al dreptului iranian derivat din jurisprudența islamică. În cazul unei crime, familia victimei poate solicita executarea persoanei condamnate sau poate accepta o compensație financiară, cunoscută sub denumirea de „diyya” sau „bani de sânge”, în locul pedepsei capitale.
În astfel de cazuri, instanțele iraniene pot pune în aplicare pedeapsa cu moartea doar cu acordul explicit al rudelor apropiate ale victimei.
O altă femeie a primit zece condamnări la moarte
În aceeași zi, autoritățile judiciare din Mazandaran au anunțat că Kolthoum Akbari a primit zece condamnări la moarte de tip „qisas” pentru zece crime.
Dosarul împotriva acesteia a fost deschis în septembrie 2023, după moartea suspectă a unui bărbat de 82 de ani din Mahmoudabad. Bărbatul murise la câteva luni după ce intrase într-o căsătorie temporară cu Akbari.
Familia sa a sesizat poliția, iar ancheta a scos la iveală mai multe cazuri similare. După ce a fost arestată, Akbari a mărturisit că a ucis mai mulți bărbați în vârstă, cu majoritatea cărora încheiase căsătorii temporare.
Autoritățile i-au confiscat, de asemenea, bunurile mobile și imobile.
Akbari a fost găsită vinovată și de uciderea unei a 11-a persoane, însă familia acestei victime nu a solicitat pedeapsa cu moartea, optând pentru compensații financiare.
Autoritățile cred că numărul total al victimelor sale ar putea fi mai mare de 11.
Peste 1.600 de execuții în Iran în 2025
Iranul este una dintre puținele țări din lume care continuă să aplice pedeapsa cu moartea la scară largă.
Organizațiile pentru drepturile omului au înregistrat cel puțin 1.639 de execuții în Iran în 2025, cel mai ridicat bilanț anual din 1989. Cifra echivalează cu o medie de peste patru execuții pe zi.
Potrivit Amnesty International, doar 17 țări au efectuat execuții în acel an, iar Iranul s-a situat pe locul al doilea după China.
Organizațiile pentru drepturile omului avertizează că numărul execuțiilor a continuat să crească în 2026. Protestele izbucnite la nivel național în decembrie 2025 și războiul cu Statele Unite și Israelul sunt menționate printre factorii care sporesc riscul unei aplicări și mai extinse a pedepsei capitale.
Amnesty International se opune pedepsei cu moartea în toate cazurile, indiferent de infracțiune sau circumstanțe, și o consideră o încălcare a dreptului la viață.
Internațional
Șoferul român de TIR nu ar fi provocat tragedia din Bulgaria. Ce au descoperit anchetatorii bulgari
Apar informații noi în ancheta carambolului devastator produs pe autostrada Trakia din Bulgaria, în care au fost implicate 86 de vehicule și 12 persoane și-au pierdut viața. Șoferul român de TIR, reținut inițial de autoritățile bulgare, nu ar fi provocat accidentul, potrivit declarațiilor făcute joi de Marian Marinov, directorul interimar al Serviciului Național de Investigații din Bulgaria. Acesta susține că autocarul care a lovit camionul românesc ar fi declanșat tragedia.
Declarațiile reprezintă o schimbare importantă față de primele informații apărute după accident, când camionul înmatriculat în România fusese indicat drept primul vehicul implicat în lanțul de coliziuni.
Potrivit oficialului bulgar, TIR-ul condus de român a devenit un obstacol pe șosea, însă responsabilitatea producerii impactului inițial ar reveni conducătorului autocarului, care nu ar fi adaptat viteza la condițiile de vizibilitate extrem de redusă.
Ce spun anchetatorii bulgari despre șoferul român
Marian Marinov a explicat că șoferul român nu ar fi provocat accidentul, ci camionul său a fost lovit de un alt vehicul.
„Acest camion nu a provocat accidentul. A fost un obstacol pe drum. A fost cauzat de cel care l-a lovit. Un autobuz l-a lovit. Este evident că șoferul autobuzului nu și-a îndeplinit datoria și nu a încetinit, în ciuda ceții”, a declarat oficialul bulgar.
Anchetatorii încearcă însă să stabilească exact ce s-a întâmplat în momentele premergătoare impactului și de ce camionul românesc a redus viteza sau s-ar fi oprit pe autostradă.
„Una dintre versiuni este că s-a oprit din cauza unei alte mașini din fața lui. Cealaltă este că a încetinit din cauza ceții și a lipsei de vizibilitate, iar următoarea nu s-a conformat”, a explicat Marian Marinov.
Oficialul a atras atenția că asemenea accidente în lanț sunt deosebit de dificil de investigat, deoarece fiecare coliziune poate provoca un alt impact, implicând succesiv alte vehicule.
Ceața și lipsa distanței de siguranță, printre factorii care au contribuit la tragedie
Directorul interimar al Serviciului Național de Investigații a explicat că ceața nu poate fi considerată un obstacol propriu-zis pe șosea, ci o condiție de trafic de care fiecare conducător auto trebuie să țină cont atunci când își stabilește viteza.
„În opinia mea, starea carosabilului nu are o importanță atât de mare. Are importanță dacă șoferul a avut suficient timp să reacționeze. Dar nu și dacă a intrat în ceață și a fost surprins de un autovehicul pe care nu îl vedea în fața sa. Ceața nu este un obstacol pe șosea, ci o condiție”, a declarat Marinov.
Acesta a subliniat că una dintre principalele obligații ale șoferilor este să adapteze viteza la vizibilitate și să păstreze distanța corespunzătoare față de vehiculul din față.
Oficialul a explicat și mecanismul prin care se produc asemenea tragedii: un conducător auto poate frâna pentru a evita un obstacol, însă riscă să fie lovit din spate dacă șoferul care circulă în urma sa nu păstrează distanța de siguranță.
12 morți și zeci de răniți în carambolul de pe autostrada Trakia
Accidentul s-a produs marți dimineață, 10 noiembrie, pe autostrada Trakia, care face legătura între Sofia și Burgas. În total, 86 de autovehicule au fost implicate în coliziunile produse pe cele două sensuri de mers.
Bilanțul tragediei a ajuns la 12 persoane decedate, iar aproximativ 51 de oameni au fost răniți. Mai multe victime au avut nevoie de îngrijiri medicale în spitalele din regiune.
Un alt cetățean român a fost rănit în accident și se află în stare gravă la spital, fiind supus unei intervenții chirurgicale și internat la terapie intensivă.
Șoferul român al camionului implicat în primul impact fusese reținut pentru audieri, însă a fost eliberat ulterior. Procurorii bulgari precizaseră anterior că acesta avea calitatea de martor, nu de suspect, fiind necesară audierea sa pentru clarificarea împrejurărilor în care s-a produs tragedia. Ancheta continuă pentru stabilirea exactă a succesiunii impacturilor și a responsabilităților fiecărui conducător auto implicat.
Internațional
Cum au reușit niște români să obțină 150.000 de euro din sticle goale contrafăcute, în Austria
O grupare formată din cetățeni români este acuzată că a reușit să fraudeze sistemul de garanție-returnare din Austria, folosind sute de mii de sticle contrafăcute. Potrivit anchetatorilor, membrii bandei ar fi obținut aproximativ 150.000 de euro după ce au introdus în automatele supermarketurilor recipiente pregătite special pentru a fi recunoscute drept ambalaje eligibile.
Schema ar fi funcționat în mai multe zone din Austria și ar fi implicat nu mai puțin de 600.000 de sticle.
Sticle contrafăcute, pregătite într-un depozit
Ancheta a început după ce, pe 6 martie 2026, un român în vârstă de 29 de ani a încercat să încaseze bonuri obținute ilegal în urma returnării unor sticle într-un magazin din Wiener Neustadt.
Polițiștii au intervenit și au descoperit, în autoturismul acestuia, o cantitate importantă de recipiente refolosibile contrafăcute.
Investigațiile ulterioare au dus la descoperirea unei operațiuni mult mai ample. Potrivit anchetatorilor, unul dintre suspecți închiriase un depozit în districtul Bruck an der Leitha, unde sticlele erau pregătite înainte de a fi transportate către supermarketuri.
Recipientele ar fi fost aduse din afara Austriei, după care ar fi primit etichete și coduri care le făceau să fie acceptate de automatele de returnare.
Cum funcționa metoda
Frauda ar fi profitat de modul în care sunt identificate anumite ambalaje de către automatele de colectare.
Recipientele care aparțin aceleiași mărci, aceluiași sortiment și au aceeași capacitate pot avea același cod de bare, cod care identifică tipul produsului, nu fiecare sticlă în parte.
Astfel, suspecții ar fi reprodus codurile de bare și le-ar fi aplicat pe recipiente contrafăcute. Automatele le-ar fi recunoscut drept ambalaje pentru care putea fi recuperată garanția, iar gruparea obținea astfel bonuri ce puteau fi transformate ulterior în bani.
Potrivit informațiilor apărute în presa austriacă, aproximativ 600.000 de sticle ar fi fost valorificate în acest mod, prejudiciul fiind estimat la circa 150.000 de euro.
Doi suspecți au fost arestați în România
În urma anchetei au fost identificați încă șase suspecți, iar pe numele mai multora dintre aceștia au fost emise mandate europene de arestare.
Pe 27 și 29 octombrie 2026, doi români, ambii în vârstă de 37 de ani, au fost arestați în România. Alți suspecți sunt în continuare căutați. În ceea ce îl privește pe românul de 29 de ani prins la Wiener Neustadt, acesta a fost deja condamnat, la mijlocul lunii august, la 15 luni de închisoare, dintre care zece luni cu suspendare. Hotărârea este definitivă.





















