Internațional
Cum au reușit niște români să obțină 150.000 de euro din sticle goale contrafăcute, în Austria
O grupare formată din cetățeni români este acuzată că a reușit să fraudeze sistemul de garanție-returnare din Austria, folosind sute de mii de sticle contrafăcute. Potrivit anchetatorilor, membrii bandei ar fi obținut aproximativ 150.000 de euro după ce au introdus în automatele supermarketurilor recipiente pregătite special pentru a fi recunoscute drept ambalaje eligibile.
Schema ar fi funcționat în mai multe zone din Austria și ar fi implicat nu mai puțin de 600.000 de sticle.
Sticle contrafăcute, pregătite într-un depozit
Ancheta a început după ce, pe 6 martie 2026, un român în vârstă de 29 de ani a încercat să încaseze bonuri obținute ilegal în urma returnării unor sticle într-un magazin din Wiener Neustadt.
Polițiștii au intervenit și au descoperit, în autoturismul acestuia, o cantitate importantă de recipiente refolosibile contrafăcute.
Investigațiile ulterioare au dus la descoperirea unei operațiuni mult mai ample. Potrivit anchetatorilor, unul dintre suspecți închiriase un depozit în districtul Bruck an der Leitha, unde sticlele erau pregătite înainte de a fi transportate către supermarketuri.
Recipientele ar fi fost aduse din afara Austriei, după care ar fi primit etichete și coduri care le făceau să fie acceptate de automatele de returnare.
Cum funcționa metoda
Frauda ar fi profitat de modul în care sunt identificate anumite ambalaje de către automatele de colectare.
Recipientele care aparțin aceleiași mărci, aceluiași sortiment și au aceeași capacitate pot avea același cod de bare, cod care identifică tipul produsului, nu fiecare sticlă în parte.
Astfel, suspecții ar fi reprodus codurile de bare și le-ar fi aplicat pe recipiente contrafăcute. Automatele le-ar fi recunoscut drept ambalaje pentru care putea fi recuperată garanția, iar gruparea obținea astfel bonuri ce puteau fi transformate ulterior în bani.
Potrivit informațiilor apărute în presa austriacă, aproximativ 600.000 de sticle ar fi fost valorificate în acest mod, prejudiciul fiind estimat la circa 150.000 de euro.
Doi suspecți au fost arestați în România
În urma anchetei au fost identificați încă șase suspecți, iar pe numele mai multora dintre aceștia au fost emise mandate europene de arestare.
Pe 27 și 29 octombrie 2026, doi români, ambii în vârstă de 37 de ani, au fost arestați în România. Alți suspecți sunt în continuare căutați. În ceea ce îl privește pe românul de 29 de ani prins la Wiener Neustadt, acesta a fost deja condamnat, la mijlocul lunii august, la 15 luni de închisoare, dintre care zece luni cu suspendare. Hotărârea este definitivă.
Internațional
Scandal de spionaj în NATO: un militar american, arestat în Anglia sub suspiciunea că ajuta Rusia
Un militar american în vârstă de 41 de ani a fost arestat în Anglia, fiind suspectat de implicare în activități de spionaj în favoarea Rusiei. Arestarea a fost făcută de polițiștii britanici specializați în combaterea terorismului, în cadrul unei anchete desfășurate împreună cu autoritățile americane și cu FBI, potrivit Euronews.com.
Bărbatul a fost reținut în apropierea orașului Gloucester, în sud-vestul Angliei, fiind suspectat că ar fi obținut sau divulgat informații protejate și că ar fi ajutat un serviciu de informații străin. Poliția britanică a precizat că suspiciunile din acest dosar au legătură cu Rusia.
Militarul se află în custodia poliției, într-o secție din Londra, iar anchetatorii au efectuat percheziții la două adrese din comitatul Gloucestershire.
Militarul ar fi avut acces la informații sensibile
Potrivit informațiilor publicate de presa americană și britanică, bărbatul era un militar cu grad superior și avea acces la informații sensibile. Surse citate de presa americană au relatat că acesta era repartizat la baza Imjin Barracks din Gloucestershire, unde se află cartierul general al Corpului Aliat de Reacție Rapidă al NATO.
Structura militară are un rol important în coordonarea forțelor terestre ale Alianței în situații de criză și în organizarea exercițiilor militare de amploare.
Autoritățile nu au făcut public numele militarului și nici nu au prezentat detalii despre informațiile pe care acesta este suspectat că le-ar fi transmis sau despre eventualele persoane care ar fi beneficiat de acestea.
Ancheta vizează două categorii de infracțiuni prevăzute de Legea britanică privind securitatea națională din 2023: obținerea sau divulgarea de informații protejate și sprijinirea unui serviciu de informații străin.
FBI: Acuzațiile de spionaj reprezintă o preocupare majoră
Directorul FBI, Kash Patel, a declarat că arestarea este legată de acuzații de spionaj care reprezintă o preocupare majoră pentru Statele Unite și aliații lor.
Oficialul american a mulțumit autorităților britanice pentru colaborare și a transmis că FBI nu tolerează acțiunile persoanelor care își încalcă jurământul și pun în pericol securitatea națională.
La rândul său, generalul de brigadă Sean Stinchon, comandantul Comandamentului de Contrainformații al Armatei SUA, a atras atenția asupra riscurilor reprezentate de persoanele din interiorul structurilor militare care au acces la informații clasificate.
Acesta a subliniat că presupusa conduită a unui militar de rang superior, căruia i-au fost încredințate informații sensibile, reprezintă un avertisment privind persistența amenințărilor din interiorul instituțiilor.
Poliția britanică a precizat că dosarul nu are legătură cu alte investigații antiteroriste aflate în desfășurare. Ancheta continuă, iar autoritățile nu au prezentat deocamdată concluzii privind vinovăția suspectului.
Internațional
Rusia extinde lista țărilor „neprietenoase”. Proprietățile, custodia copiilor și datoriile cetățenilor străini, vizate de noi măsuri
Rusia extinde efectele listei statelor considerate „neprietenoase”, iar măsurile adoptate de autoritățile de la Moscova încep să afecteze inclusiv drepturile de proprietate, disputele privind custodia copiilor și plata datoriilor.
Deciziile recente arată că această clasificare, introdusă inițial ca instrument de politică externă după invazia Ucrainei, este folosită tot mai mult și în sistemul judiciar și în relațiile juridice dintre persoane.
Lista a fost instituită în martie 2022, la câteva săptămâni după declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei. Printre statele incluse se află Statele Unite, Marea Britanie, Canada, Japonia, Coreea de Sud, Elveția, Ucraina, Australia, Noua Zeelandă și toate țările membre ale Uniunii Europene.
Rusia folosește lista inclusiv în procesele privind custodia copiilor
Unul dintre cele mai controversate cazuri în care a fost invocată această clasificare a ajuns la Curtea Supremă a Rusiei. Instanța a analizat o dispută privind custodia unei fetițe și a refuzat să dispună întoarcerea acesteia în Franța, invocând inclusiv faptul că statul francez se află pe lista țărilor considerate neprietenoase.
Potrivit informațiilor prezentate de Euronews, în martie 2025, cetățeanul rus Alexei Ermakov și-a dus fiica într-o călătorie de două săptămâni în Turcia și Slovacia, cu acordul mamei, Anna Tishkova, cetățean ucrainean. În aprilie, bărbatul a adus copilul în Rusia și ulterior a obținut cetățenia rusă pentru aceasta.
Deși există acorduri internaționale care reglementează întoarcerea copiilor în țara în care își au reședința obișnuită, instanța rusă a respins cererea de returnare în Franța.
Mașinile și proprietățile străinilor, în centrul unor noi măsuri
O altă inițiativă legislativă susținută în Duma de Stat ar permite înmatricularea în Rusia a unor vehicule furate sau exportate ilegal din țările considerate neprietenoase.
Susținătorii proiectului afirmă că măsura ar rezolva probleme juridice apărute după deteriorarea cooperării cu statele occidentale. Criticii avertizează însă că o asemenea decizie ar putea slăbi protecția dreptului de proprietate pentru cetățenii și companiile din aceste țări.
Într-un caz separat, Curtea Supremă a Rusiei a dispus înmatricularea unui vehicul semnalat într-o bază de date internațională la solicitarea Canadei. Instanța a considerat că simpla înscriere a mașinii în registrul internațional al vehiculelor furate nu reprezintă un motiv suficient pentru refuzul înmatriculării.
Totodată, un decret semnat de Vladimir Putin în această toamnă prevede că persoanele care nu pot demonstra că dețin cetățenia Rusiei sau a unui stat prietenos și nici un permis de ședere pot fi încadrate automat în categoria persoanelor provenite din țări neprietenoase.
Debitorii ruși ar putea refuza plata unor datorii către creditori străini
Măsurile vizează și obligațiile financiare. Un alt decret permite debitorilor ruși să rețină plățile datorate creditorilor din statele incluse pe lista țărilor neprietenoase.
Această abordare se îndepărtează de principiul tratamentului egal al părților într-un contract, potrivit căruia naționalitatea sau statutul politic al acestora nu ar trebui să influențeze soluționarea unui litigiu comercial.
Extinderea acestor măsuri ridică probleme și în raport cu convențiile internaționale la care Rusia este parte. Printre acestea se numără Convenția de la Haga din 1980 privind aspectele civile ale răpirii internaționale de copii, care prevede întoarcerea copiilor mutați peste granițe fără consimțământul necesar.
Inițial concepută ca instrument de represalii economice și diplomatice, lista țărilor neprietenoase a devenit astfel un criteriu folosit inclusiv în cauze care privesc drepturile individuale, proprietatea și obligațiile contractuale.
Potrivit Euronews, Kremlinul a justificat inclusiv plasarea temporară sub administrare rusă a activelor unor companii străine prin faptul că țările de origine ale acestora se află pe lista statelor considerate neprietenoase.
CELE MAI CITITE
