Social Media

Administrație

Staţie de autobuz vandalizată, lângă biserica din Radu Negru

Timp de citire: 1 minute
Staţie de autobuz vandalizată, lângă biserica din Radu Negru

În ultimii ani, multe dintre stațiile de autobuz sau tramvai date în folosință de Primărie au căzut pradă vandalilor, care aproape le-au scos din uz prin distrugerile făcute.

S-a întâmplat pe strada Grigore Alexandrescu – înainte de a începe procesul de reabilitare prin care trece în prezent această arteră rutier -, în Vidin, în Hipodrom, dar și în zone mai centrale.

Ultima stație pe care am găsit-o distrusă aproape complet este cea de la biserica din Radu Negru.

Care a fost lăsată fără panourile din sticlă, fără bancă și restul de dotări. Oamenii străzii și-au făcut adăpost acolo, dar de ceva timp nici ei nu mai o pot folosi, pentru că vandalii au trecut la ruperea sistematică a structurii metalice.

În curând, din această stație e posibil să nu mai rămână nimic. Rămâne de văzut ce se va întâmpla cu automatul de bilete de lângă ea. Va rezista sau este următorul de pe lista distrugătorilor de profesie?!

Administrație

S-a terminat asfaltarea pe Independenţei, spre Carantinei

• urmează montarea pavelelor pe aleile pietonale și rezolvată problema băncilor cu care vor fi înlocuite cele vechi, montate în anii ’60, dar care s-au dovedit suficient de trainice încât să reziste până în zilele noastre

Publicat

în

S-a terminat asfaltarea pe Independenţei, spre Carantinei

Profitând de zilele fără ploaie, firma ”Concivia” a terminat zilele trecute de asfaltat carosabilul, trotuarele şi pistele pentru biciclete, pe bulevardul Independenței, tronsonul dintre Calea Galați și strada Carantinei.

Pe teren, sunt observabile unele inadvertenţe la pistele pentru biciclete: rosturi şi denivelări  longitudinale, ocolirea rădăcinii unui copac etc. Mai e de lucru la sistematizarea pe verticală și, după cum ne-a declarat un reprezentant al Primăriei, ”urmează  montarea pavelelor pe aleile pietonale, iar acest lucru ţine de câştigarea licitaţiei de către firma care le va pune în operă. Sperăm ca acest lucru să se întâmple cât mai repede”.

Aceeași sursă ne-a informat că de băncile de pe marginea aleilor pietonale se ocupă Serviciul de Utilitate Publică și Gospodărire Locală (SUPAGL). Nu se știe însă ce soartă vor avea băncile vechi din anii ’60, care au fost realizate trainic din beton şi lemn.

După cum se poate vedea la fața locului, unele sunt afundate în pământ. Recuperate întregi, ele s-ar preta într-un cartier, pe spaţii verzi mici, inclusiv între blocuri. Iar cele cu structură metalică, rezistente şi comode, ar putea fi montate, de exemplu, lângă blocul turn de pe Calea Galaţi.

În ceea ce privește băncile noi, este de sperat că nu se va apela la cele de tip ”răsturnica”, neergonomice și incomode, care s-au mai montat în trecut pe bulevard dar și în alte zone din municipiu.

Citește articolul complet

Administrație

Primari destoinici. Masă sănătoasă pentru copii, fără pauze

• anul școlar nu se încheie odată cu anul bugetar, iar nevoia copiilor de a primi o masă la școală nu poate fi pusă pe pauză de procedurile administrative • în județul Brăila, cinci primari au identificat soluții pentru continuarea Programului Național ”Masă sănătoasă” și evitarea întreruperilor • este vorba Valentin Mangiurea, primarul comunei Ciocile (PNL), Antonel Colceag, primarul comunei Mărașu (PSD) , Gabriel Drăguț, primarul comunei Surdila-Găiseanca (PNL), Nicușor Cocianu, primarul comunei Gropeni (PNL) și Steluța Ioniță, primarul comunei Romanu (PNL)

Publicat

în

Primari destoinici. Masă sănătoasă pentru copii, fără pauze

În timp ce în unele comunități schimbarea anului calendaristic poate aduce pauze în Programul Național ”Masă sănătoasă”, cinci primari din județul Brăila au căutat soluții pentru ca elevii să nu rămână fără hrană.

Valentin Mangiurea, primarul comunei Ciocile, Antonel Colceag, primarul comunei Mărașu, Gabriel Drăguț, primarul comunei Surdila-Găiseanca, Nicușor Cocianu, primarul comunei Gropeni, și Steluța Ioniță, primarul comunei Romanu, au identificat variante contractuale care să asigure continuitatea programului pentru aproximativ 1.160 de copii. În județul Brăila, programul este derulat în 25 de unități de învățământ și ajunge la aproximativ 7.077 de preșcolari și elevi. Dintre aceștia, 434 învață la Școala Gimnazială ”Anton Pann” din municipiul Brăila, iar ceilalți provin din comunitățile rurale.

La nivel național, peste jumătate de milion de copii din mai mult de 1.400 de școli beneficiază de acest sprijin. Pentru unii, masa primită la școală este singura consistentă din zi. În plus, programul a devenit parte din rutina copiilor, iar întreruperea lui ar însemna mai mult decât pierderea unui ajutor alimentar. Efectele se văd și în viața școlilor: prezență mai bună la cursuri, mai puține absențe și un interes crescut pentru activitățile școlare, schimbări semnalate de cadre didactice și autorități locale.

Pentru cei cinci primari, miza a fost ca procedurile și calendarul bugetar să nu ajungă să afecteze copiii. Anul calendaristic se încheie, însă nevoia de hrană nu ține cont de termenele contractelor sau de ritmul administrației. Iar masa de la școală trebuie să ajungă la copii în fiecare zi de curs.

Valentin Mangiurea – primarul comunei Ciocile (PNL)

În comuna Ciocile, aproximativ 178 de elevi ai Școlii Gimnaziale Ciocile beneficiază de program. Pentru primarul Valentin Mangiurea, continuitatea acestui sprijin acordat copiilor poate face diferența între participarea constantă la școală și absenteism, asigurarea mesei zilnice este privită ca o investiție în educație și în viitorul localității.  ”Nu am vrut să ajungem în situația în care copiii să piardă masa de la școală din cauza unor proceduri care pot fi pregătite din timp. Știm foarte bine cât de important este acest program pentru unele familii. Sunt copii pentru care masa primită la școală contează enorm, iar noi, ca administrație locală, trebuie să facem tot ce ține de noi pentru ca acest sprijin să continue. Am căutat o soluție legală tocmai pentru a evita întreruperile. Până la urmă, copiii nu trebuie să suporte consecințele unor probleme administrative”, este mesajul pe care edilul îl transmite în legătură cu această inițiativă.

Antonel Colceag – primarul comunei Mărașu (PSD)

La Mărașu, aproximativ 183 de elevi ai Școlii Gimnaziale ”Nicolae Grigore Mărășanu” sunt beneficiari ai programului. Într-o comunitate în care distanțele, condițiile sociale și posibilitățile materiale ale familiilor pot influența parcursul școlar, masa oferită copiilor reprezintă un sprijin concret. Continuitatea programului înseamnă că elevii nu trebuie să resimtă schimbările administrative prin întreruperea unui beneficiu de care au nevoie.  ”Pentru noi, important este ca elevii să nu simtă eventualele sincope administrative. Sunt copii care s-au obișnuit cu această masă, copii care au nevoie de ea și familii pentru care ajutorul acesta contează foarte mult. Nu ni s-a părut normal să așteptăm să apară o problemă și abia apoi să căutăm rezolvări. Am preferat să ne organizăm din timp și să identificăm o variantă legală prin care să asigurăm continuitatea. Dacă putem face ceva pentru ca acești copii să nu piardă un sprijin atât de important, cred că este firesc să facem acel efort”, este punctul de vedere al primarului Antonel Colceag.

Gabriel Drăguț – primarul comunei Surdila-Găiseanca (PNL)

În comuna Surdila-Găiseanca, aproximativ 215 copii beneficiază de programul național. Pentru primarul Gabriel Drăguț, miza depășește simpla asigurare a unei mese zilnice. Pentru această comunitate, masa caldă nu este doar o facilitate oferită în timpul cursurilor, ci un instrument care contribuie la reducerea diferențelor dintre copiii proveniți din medii sociale diferite. Asigurarea continuității demonstrează că administrația locală a înțeles importanța acestui program pentru educația și bunăstarea copiilor. Într-o comunitate în care fiecare copil contează, întreruperea mesei ar fi însemnat pierderea unui ajutor important pentru numeroase familii.  ”Sunt lucruri care nu ar trebui să se întrerupă, mai ales când beneficiarii sunt copiii. Pentru unii dintre ei, masa de la școală este foarte importantă, iar noi știm acest lucru. Ne-am dorit să găsim o soluție astfel încât programul să continue și elevii să nu aibă de suferit. Nu este vorba despre un efort imposibil pentru administrație, ci despre preocuparea de a organiza lucrurile în așa fel încât copiii să nu piardă ceea ce au primit până acum. Cred că educația înseamnă și să le oferim condiții cât mai bune pentru a veni la școală”, este mesajul primarului Gabriel Drăguț.

Nicușor Cocianu – primarul comunei Gropeni (PNL)

La Gropeni, aproximativ 270 de elevi ai Școlii Gimnaziale Gropeni beneficiază de masa oferită prin PNMS. Pentru primarul Nicușor Cocianu, programul reprezintă un sprijin concret pentru copii și familiile acestora, dar și o modalitate de a încuraja prezența la cursuri. ”Ne-am gândit în primul rând la copii. Sunt familii pentru care această masă reprezintă un ajutor real și sunt elevi care au crescut cu acest program. Nu ne-am dorit ca, la un moment dat, să le spunem că nu mai pot beneficia de masă pentru că trebuie reluate niște proceduri. Am căutat soluții din timp, în limitele legii, pentru ca programul să meargă mai departe. Ne bucură faptul că vedem copiii venind la școală și știm că acest sprijin contribuie și la reducerea absenteismului. Dacă prin efortul nostru administrativ putem ajuta copiii să rămână aproape de școală, atunci acel efort merită”, este punctul de vedere al primarului Nicușor Cocianu.

Steluța Ioniță – primarul comunei Romanu (PNL)

În comuna Romanu, aproximativ 150 de elevi ai Școlii Gimnaziale Romanu sunt incluși în program. Primarul Steluța Ioniță a considerat important să fie găsită o formulă prin care copiii să nu piardă masa în perioadele de tranziție dintre contracte. Pentru administrația locală, menținerea programului înseamnă susținerea copiilor și a familiilor care se confruntă cu dificultăți materiale. O masă oferită zilnic la școală poate reprezenta un motiv în plus pentru ca elevii să vină la cursuri și să își continue parcursul educațional. ”Când vorbim despre copii, trebuie să ne gândim și la ceea ce înseamnă acest program pentru fiecare familie. Sunt copii pentru care masa de la școală este foarte importantă, iar noi nu putem ignora această realitate. Ne-am dorit să nu existe întreruperi și am căutat o soluție legală care să ne permită să continuăm programul. Poate că pentru administrație presupune mai multă muncă, mai multă atenție la documente și la proceduri, dar pentru copii înseamnă să nu piardă un sprijin de care au nevoie. Consider că este o responsabilitate pe care o avem față de comunitatea noastră”, este mesajul Steluța Ioniță, primarul comunei Romanu.

Mesajul care se desprinde din aceste cinci exemple este unul simplu: atunci când există voință administrativă și preocupare pentru copii, pot fi identificate soluții legale pentru ca un program cu impact social să nu fie afectat de sincope birocratice. În esență, pentru acești primari, efortul administrativ și timpul investit în găsirea unei formule contractuale au fost justificate de un obiectiv mult mai important: copiii comunităților pe care le conduc să nu piardă masa caldă de la școală.

Când administrația găsește soluții, copiii nu mai sunt cei care așteaptă

Cele cinci exemple arată că există posibilitatea identificării unor soluții administrative și juridice pentru menținerea continuității programului, chiar și în condițiile în care finanțarea este stabilită anual. Prin utilizarea mecanismelor contractuale multianuale, cu respectarea condițiilor legale și a clauzelor privind asigurarea finanțării, primăriile pot evita reluarea de la zero a procedurilor la fiecare început de an calendaristic.

Desigur, fiecare administrație are propriile constrângeri bugetare și administrative. Însă inițiativa celor cinci edili demonstrează că preocuparea pentru copii poate determina autoritățile să caute variante și să se organizeze din timp. Aproximativ 1.160 de copii din Ciocile, Mărașu, Surdila-Găiseanca, Gropeni și Romanu beneficiază astfel de continuitatea unui program care, pentru unii, înseamnă mult mai mult decât o masă caldă. Înseamnă o grijă în minus pentru părinți, un motiv în plus pentru copii să vină la școală și certitudinea că sprijinul primit până acum nu dispare peste noapte. Poate că adevărata valoare a acestei inițiative nu stă doar în contractele încheiate sau în procedurile rezolvate, ci în faptul că cinci administrații locale au ales să nu aștepte apariția unei probleme pentru a reacționa. Au căutat soluții înainte ca elevii să fie afectați. Pentru că o masă caldă nu ar trebui să depindă de cât de repede se mișcă hârtiile, ci de capacitatea adulților de a găsi soluții atunci când la mijloc este binele copiilor.

”Sunt copii pentru care aceasta este singura masă consistentă a zilei”

Importanța programului se vede cel mai bine în familiile cu posibilități materiale reduse. Pentru unii copii, masa primită la școală nu este doar un beneficiu, ci una dintre cele mai consistente mese ale zilei. Sunt elevi care au crescut cu acest sprijin și pentru care întreruperea lui ar însemna o dificultate în plus. Primarii care au căutat soluții pentru continuarea programului spun că efectele se văd și în prezența la cursuri. Reducerea absenteismului și participarea mai constantă a copiilor la activitățile școlare sunt motive importante pentru care au dorit să evite orice întrerupere. În comunitățile mici, fiecare copil care vine la școală contează. Iar pentru administrațiile locale, efortul de a pregăti din timp procedurile și de a găsi soluții legale este justificat atunci când în joc se află alimentația, educația și viitorul copiilor.

De ce apar întreruperi? Programul este finanțat anual, nu pe durata anului școlar

Una dintre problemele care pot afecta continuitatea programului este diferența dintre anul calendaristic și anul școlar. Finanțarea se aprobă anual, în timp ce cursurile se desfășoară pe parcursul a doi ani calendaristici. La începutul fiecărui an, autoritățile trebuie să pregătească documentațiile și să organizeze procedurile de achiziție pentru serviciile de catering sau pachetele alimentare. În funcție de durata acestora, pot apărea întârzieri în furnizarea mesei. Există însă și soluții legale pentru evitarea acestor situații. Autoritățile pot încheia acorduri-cadru pe perioade de până la patru ani, urmate de contracte subsecvente anuale, sau contracte multianuale cu clauze suspensive, prin care executarea și plata serviciilor pentru anii următori depind de aprobarea finanțării. Aceste variante permit pregătirea din timp a procedurilor, fără asumarea unor cheltuieli care nu au acoperire bugetară. În cazul celorlalte primării din județ, edilii susțin că încearcă să urgenteze demersurile necesare, astfel încât perioada în care copiii nu beneficiază de masa caldă să fie cât mai scurtă.

25 de școli din județul Brăila, incluse în Programul Național ”Masă sănătoasă”

În 2026, Programul Național „Masă sănătoasă” ajunge în 25 de unități de învățământ din județul Brăila, unde sunt înscriși 7.077 de beneficiari. Pentru susținerea programului a fost alocată suma de 19,979 milioane de lei. Cei mai mulți beneficiari sunt în mediul rural, acolo unde masa oferită la școală reprezintă un sprijin important pentru numeroase familii. Lista cuprinde 24 de unități de învățământ din comunele județului și Școala Gimnazială ”Anton Pann” din municipiul Brăila.

Cele 25 de unități de învățământ și numărul beneficiarilor sunt:

  • • Școala Gimnazială Ciocile – comuna Ciocile: 193 de beneficiari;
  • • Școala Gimnazială „Nicolae Grigore Mărășanu” – comuna Mărașu: 198 de beneficiari;
  • • Școala Gimnazială Râmnicelu – comuna Râmnicelu: 212 beneficiari;
  • • Școala Gimnazială Surdila-Greci – comuna Surdila-Greci: 87 de beneficiari;
  • • Școala Profesională „Anastase Simu” Cireșu – comuna Cireșu: 303 beneficiari;
  • • Școala Profesională „Costache Grigore Șuțu” – comuna Șuțești: 526 de beneficiari;
  • • Școala Gimnazială „General Stan Poetaș” – comuna Ulmu: 243 de beneficiari;
  • • Școala Profesională „Emil Drăgan” – comuna Gradiștea: 271 de beneficiari;
  • • Școala Gimnazială Surdila-Găiseanca – comuna Surdila-Găiseanca: 224 de beneficiari;
  • • Școala Gimnazială Racovița – comuna Racovița: 51 de beneficiari;
  • • Școala Gimnazială Salcia Tudor – comuna Salcia Tudor: 170 de beneficiari;
  • • Școala Gimnazială Tichilești – comuna Tichilești: 297 de beneficiari;
  • • Școala Gimnazială „Toma Tâmpeanu” Galbenu – comuna Galbenu: 358 de beneficiari;
  • • Școala Gimnazială Chiscani – comuna Chiscani: 344 de beneficiari;
  • • Școala Gimnazială „Vasile Băncilă” – comuna Scorțaru Nou: 119 beneficiari;
  • • Școala Gimnazială Gropeni – comuna Gropeni: 272 de beneficiari;
  • • Școala Gimnazială Movila Miresii – comuna Movila Miresii: 440 de beneficiari;
  • • Școala Profesională Viziru – comuna Viziru: 692 de beneficiari;
  • • Școala Gimnazială „Anton Pann” – municipiul Brăila: 434 de beneficiari;
  • • Școala Gimnazială Romanu – comuna Romanu: 154 de beneficiari;
  • • Școala Gimnazială Jirlău – comuna Jirlău: 292 de beneficiari;
  • • Școala Gimnazială Unirea – comuna Unirea: 223 de beneficiari;
  • • Școala Gimnazială Vișani – comuna Vișani: 214 beneficiari;
  • • Liceul Tehnologic „Matei Basarab” Măxineni – comuna Măxineni: 371 de beneficiari;
  • • Școala Gimnazială „Petre Carp” Tufești – comuna Tufești: 389 de beneficiari.

Cei mai mulți copii sunt înscriși la Școala Profesională Viziru, cu 692 de beneficiari, urmată de unitatea de învățământ din Șuțești, cu 526, și cea din Movila Miresii, cu 440. În municipiul Brăila, 434 de elevi de la Școala Gimnazială „Anton Pann” beneficiază de program.

16,5 lei pentru fiecare copil, în fiecare zi de școală

Pentru anul 2026, valoarea maximă a suportului alimentar este de 16,5 lei pe zi pentru fiecare beneficiar, TVA inclus. Suma acoperă materia primă, prepararea și transportul alimentelor. În funcție de posibilitățile de organizare, copiii pot primi o masă caldă sau, atunci când aceasta nu poate fi asigurată, un pachet alimentar. Programul se desfășoară în zilele de curs, nefiind aplicabil în vacanțe sau în zilele declarate nelucrătoare.

PNMS nu urmărește doar să reducă abandonul și absenteismul școlar. Programul pune accent și pe alimentația sănătoasă, echilibrul socio-emoțional și starea de bine a elevilor. În acest sens, sunt prevăzute și activități educative în cadrul programelor „Școala Altfel” și „Săptămâna verde”.

O masă caldă înseamnă mai mult decât un program guvernamental Programul Național „Masă sănătoasă” urmărește să fie extins treptat, obiectivul fiind ca până la începutul anului școlar 2029-2030 să ajungă la toți beneficiarii primari ai sistemului de educație. Până atunci, pentru miile de copii care beneficiază deja de acest sprijin, continuitatea este esențială. O masă oferită la școală poate însemna mai multă siguranță pentru o familie, un motiv în plus pentru un copil să participe la cursuri și o șansă în plus de a-și continua educația. În Brăila, 25 de unități de învățământ, 7.077 de beneficiari și aproape 20 de milioane de lei alocate în 2026 conturează dimensiunea acestui program. Dincolo de statistici, însă, rămâne realitatea unor copii pentru care masa de la școală face diferența în fiecare zi. Iar inițiativa celor cinci primari care au găsit soluții pentru continuarea programului arată cât de importantă este implicarea administrațiilor locale atunci când beneficiarii sunt copiii comunității.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧