Internațional
Șoferul român de TIR nu ar fi provocat tragedia din Bulgaria. Ce au descoperit anchetatorii bulgari
Apar informații noi în ancheta carambolului devastator produs pe autostrada Trakia din Bulgaria, în care au fost implicate 86 de vehicule și 12 persoane și-au pierdut viața. Șoferul român de TIR, reținut inițial de autoritățile bulgare, nu ar fi provocat accidentul, potrivit declarațiilor făcute joi de Marian Marinov, directorul interimar al Serviciului Național de Investigații din Bulgaria. Acesta susține că autocarul care a lovit camionul românesc ar fi declanșat tragedia.
Declarațiile reprezintă o schimbare importantă față de primele informații apărute după accident, când camionul înmatriculat în România fusese indicat drept primul vehicul implicat în lanțul de coliziuni.
Potrivit oficialului bulgar, TIR-ul condus de român a devenit un obstacol pe șosea, însă responsabilitatea producerii impactului inițial ar reveni conducătorului autocarului, care nu ar fi adaptat viteza la condițiile de vizibilitate extrem de redusă.
Ce spun anchetatorii bulgari despre șoferul român
Marian Marinov a explicat că șoferul român nu ar fi provocat accidentul, ci camionul său a fost lovit de un alt vehicul.
„Acest camion nu a provocat accidentul. A fost un obstacol pe drum. A fost cauzat de cel care l-a lovit. Un autobuz l-a lovit. Este evident că șoferul autobuzului nu și-a îndeplinit datoria și nu a încetinit, în ciuda ceții”, a declarat oficialul bulgar.
Anchetatorii încearcă însă să stabilească exact ce s-a întâmplat în momentele premergătoare impactului și de ce camionul românesc a redus viteza sau s-ar fi oprit pe autostradă.
„Una dintre versiuni este că s-a oprit din cauza unei alte mașini din fața lui. Cealaltă este că a încetinit din cauza ceții și a lipsei de vizibilitate, iar următoarea nu s-a conformat”, a explicat Marian Marinov.
Oficialul a atras atenția că asemenea accidente în lanț sunt deosebit de dificil de investigat, deoarece fiecare coliziune poate provoca un alt impact, implicând succesiv alte vehicule.
Ceața și lipsa distanței de siguranță, printre factorii care au contribuit la tragedie
Directorul interimar al Serviciului Național de Investigații a explicat că ceața nu poate fi considerată un obstacol propriu-zis pe șosea, ci o condiție de trafic de care fiecare conducător auto trebuie să țină cont atunci când își stabilește viteza.
„În opinia mea, starea carosabilului nu are o importanță atât de mare. Are importanță dacă șoferul a avut suficient timp să reacționeze. Dar nu și dacă a intrat în ceață și a fost surprins de un autovehicul pe care nu îl vedea în fața sa. Ceața nu este un obstacol pe șosea, ci o condiție”, a declarat Marinov.
Acesta a subliniat că una dintre principalele obligații ale șoferilor este să adapteze viteza la vizibilitate și să păstreze distanța corespunzătoare față de vehiculul din față.
Oficialul a explicat și mecanismul prin care se produc asemenea tragedii: un conducător auto poate frâna pentru a evita un obstacol, însă riscă să fie lovit din spate dacă șoferul care circulă în urma sa nu păstrează distanța de siguranță.
12 morți și zeci de răniți în carambolul de pe autostrada Trakia
Accidentul s-a produs marți dimineață, 10 noiembrie, pe autostrada Trakia, care face legătura între Sofia și Burgas. În total, 86 de autovehicule au fost implicate în coliziunile produse pe cele două sensuri de mers.
Bilanțul tragediei a ajuns la 12 persoane decedate, iar aproximativ 51 de oameni au fost răniți. Mai multe victime au avut nevoie de îngrijiri medicale în spitalele din regiune.
Un alt cetățean român a fost rănit în accident și se află în stare gravă la spital, fiind supus unei intervenții chirurgicale și internat la terapie intensivă.
Șoferul român al camionului implicat în primul impact fusese reținut pentru audieri, însă a fost eliberat ulterior. Procurorii bulgari precizaseră anterior că acesta avea calitatea de martor, nu de suspect, fiind necesară audierea sa pentru clarificarea împrejurărilor în care s-a produs tragedia. Ancheta continuă pentru stabilirea exactă a succesiunii impacturilor și a responsabilităților fiecărui conducător auto implicat.
Internațional
Cum au reușit niște români să obțină 150.000 de euro din sticle goale contrafăcute, în Austria
O grupare formată din cetățeni români este acuzată că a reușit să fraudeze sistemul de garanție-returnare din Austria, folosind sute de mii de sticle contrafăcute. Potrivit anchetatorilor, membrii bandei ar fi obținut aproximativ 150.000 de euro după ce au introdus în automatele supermarketurilor recipiente pregătite special pentru a fi recunoscute drept ambalaje eligibile.
Schema ar fi funcționat în mai multe zone din Austria și ar fi implicat nu mai puțin de 600.000 de sticle.
Sticle contrafăcute, pregătite într-un depozit
Ancheta a început după ce, pe 6 martie 2026, un român în vârstă de 29 de ani a încercat să încaseze bonuri obținute ilegal în urma returnării unor sticle într-un magazin din Wiener Neustadt.
Polițiștii au intervenit și au descoperit, în autoturismul acestuia, o cantitate importantă de recipiente refolosibile contrafăcute.
Investigațiile ulterioare au dus la descoperirea unei operațiuni mult mai ample. Potrivit anchetatorilor, unul dintre suspecți închiriase un depozit în districtul Bruck an der Leitha, unde sticlele erau pregătite înainte de a fi transportate către supermarketuri.
Recipientele ar fi fost aduse din afara Austriei, după care ar fi primit etichete și coduri care le făceau să fie acceptate de automatele de returnare.
Cum funcționa metoda
Frauda ar fi profitat de modul în care sunt identificate anumite ambalaje de către automatele de colectare.
Recipientele care aparțin aceleiași mărci, aceluiași sortiment și au aceeași capacitate pot avea același cod de bare, cod care identifică tipul produsului, nu fiecare sticlă în parte.
Astfel, suspecții ar fi reprodus codurile de bare și le-ar fi aplicat pe recipiente contrafăcute. Automatele le-ar fi recunoscut drept ambalaje pentru care putea fi recuperată garanția, iar gruparea obținea astfel bonuri ce puteau fi transformate ulterior în bani.
Potrivit informațiilor apărute în presa austriacă, aproximativ 600.000 de sticle ar fi fost valorificate în acest mod, prejudiciul fiind estimat la circa 150.000 de euro.
Doi suspecți au fost arestați în România
În urma anchetei au fost identificați încă șase suspecți, iar pe numele mai multora dintre aceștia au fost emise mandate europene de arestare.
Pe 27 și 29 octombrie 2026, doi români, ambii în vârstă de 37 de ani, au fost arestați în România. Alți suspecți sunt în continuare căutați. În ceea ce îl privește pe românul de 29 de ani prins la Wiener Neustadt, acesta a fost deja condamnat, la mijlocul lunii august, la 15 luni de închisoare, dintre care zece luni cu suspendare. Hotărârea este definitivă.
Internațional
Scandal de spionaj în NATO: un militar american, arestat în Anglia sub suspiciunea că ajuta Rusia
Un militar american în vârstă de 41 de ani a fost arestat în Anglia, fiind suspectat de implicare în activități de spionaj în favoarea Rusiei. Arestarea a fost făcută de polițiștii britanici specializați în combaterea terorismului, în cadrul unei anchete desfășurate împreună cu autoritățile americane și cu FBI, potrivit Euronews.com.
Bărbatul a fost reținut în apropierea orașului Gloucester, în sud-vestul Angliei, fiind suspectat că ar fi obținut sau divulgat informații protejate și că ar fi ajutat un serviciu de informații străin. Poliția britanică a precizat că suspiciunile din acest dosar au legătură cu Rusia.
Militarul se află în custodia poliției, într-o secție din Londra, iar anchetatorii au efectuat percheziții la două adrese din comitatul Gloucestershire.
Militarul ar fi avut acces la informații sensibile
Potrivit informațiilor publicate de presa americană și britanică, bărbatul era un militar cu grad superior și avea acces la informații sensibile. Surse citate de presa americană au relatat că acesta era repartizat la baza Imjin Barracks din Gloucestershire, unde se află cartierul general al Corpului Aliat de Reacție Rapidă al NATO.
Structura militară are un rol important în coordonarea forțelor terestre ale Alianței în situații de criză și în organizarea exercițiilor militare de amploare.
Autoritățile nu au făcut public numele militarului și nici nu au prezentat detalii despre informațiile pe care acesta este suspectat că le-ar fi transmis sau despre eventualele persoane care ar fi beneficiat de acestea.
Ancheta vizează două categorii de infracțiuni prevăzute de Legea britanică privind securitatea națională din 2023: obținerea sau divulgarea de informații protejate și sprijinirea unui serviciu de informații străin.
FBI: Acuzațiile de spionaj reprezintă o preocupare majoră
Directorul FBI, Kash Patel, a declarat că arestarea este legată de acuzații de spionaj care reprezintă o preocupare majoră pentru Statele Unite și aliații lor.
Oficialul american a mulțumit autorităților britanice pentru colaborare și a transmis că FBI nu tolerează acțiunile persoanelor care își încalcă jurământul și pun în pericol securitatea națională.
La rândul său, generalul de brigadă Sean Stinchon, comandantul Comandamentului de Contrainformații al Armatei SUA, a atras atenția asupra riscurilor reprezentate de persoanele din interiorul structurilor militare care au acces la informații clasificate.
Acesta a subliniat că presupusa conduită a unui militar de rang superior, căruia i-au fost încredințate informații sensibile, reprezintă un avertisment privind persistența amenințărilor din interiorul instituțiilor.
Poliția britanică a precizat că dosarul nu are legătură cu alte investigații antiteroriste aflate în desfășurare. Ancheta continuă, iar autoritățile nu au prezentat deocamdată concluzii privind vinovăția suspectului.
CELE MAI CITITE
