Situație îngrijorătoare. Unul din cinci elevi din România consideră că școala este o pierdere de vreme

Rezultatele testării PISA 2025 scot la iveală nu doar problemele legate de nivelul de cunoștințe al elevilor români, ci și o nemulțumire profundă față de felul în care școala îi pregătește pentru viața de după absolvire. Potrivit datelor prezentate de Edupedu, aproape jumătate dintre elevii din România consideră că școala îi pregătește prea puțin pentru viața de adult, în timp ce unul din cinci crede că școala este o pierdere de vreme.

Datele apar într-un moment în care rezultatele României la testarea internațională PISA readuc în prim-plan problemele sistemului de educație și necesitatea unor schimbări care să meargă dincolo de simpla pregătire pentru examene.

Elevii nu văd întotdeauna legătura dintre școală și viața reală

Una dintre concluziile care atrag atenția în analiza rezultatelor PISA 2025 este distanța dintre ceea ce se învață la școală și ceea ce elevii cred că vor avea nevoie după terminarea studiilor.

Aproape jumătate dintre elevii români spun că școala îi pregătește prea puțin pentru viața de adult. Cu alte cuvinte, o parte importantă dintre adolescenți nu consideră că educația primită îi ajută suficient să facă față problemelor concrete pe care le vor întâlni după ieșirea de pe băncile școlii.

Mai mult, aproximativ unul din cinci elevi consideră că școala este o pierdere de vreme. Procentul este cu atât mai important cu cât atitudinea față de școală poate influența direct motivația pentru învățare, participarea la ore și rezultatele obținute.

În același timp, aproape o treime dintre elevi consideră că școala nu i-a pregătit suficient pentru anumite situații cu care se vor confrunta în viața de adult.

Mesajul transmis de aceste răspunsuri este unul greu de ignorat: pentru o parte semnificativă dintre elevi, școala nu reușește să ofere suficient de clar răspunsul la întrebarea „La ce îmi folosește ceea ce învăț?”.

Nu doar notele și examenele sunt problema

Rezultatele PISA readuc în discuție o problemă mai veche a educației românești: accentul pus pe acumularea de informații și pe obținerea unor rezultate la examene, în detrimentul competențelor care pot fi folosite în situații concrete.

Pentru elevi, pregătirea pentru viața de adult înseamnă și capacitatea de a lua decizii, de a rezolva probleme, de a înțelege informațiile din jur, de a gestiona bani, de a comunica eficient și de a se adapta unei piețe a muncii în continuă schimbare.

În acest context, simpla transmitere a materiei nu mai este suficientă. Elevii trebuie să poată înțelege unde și cum pot folosi ceea ce învață.

Problema este cu atât mai importantă în cazul copiilor care provin din medii vulnerabile. Pentru aceștia, școala poate fi principalul instrument prin care își pot îmbunătăți perspectivele profesionale și sociale.

Ministerul Educației pregătește măsuri după rezultatele PISA

Rezultatele PISA 2025 au determinat deja autoritățile să anunțe măsuri pentru elevii care au rezultate slabe. Ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a anunțat că elevii cu medii sub 7 ar trebui să participe la activități săptămânale remediale la matematică și limba și literatura română.

De asemenea, ministrul a vorbit despre necesitatea extinderii activităților remediale și despre folosirea mai eficientă a programelor „Școala altfel” și „Săptămâna verde”.

Începând din anul școlar 2025-2026, profesorii de gimnaziu și liceu au prevăzute în activitatea lor și ore destinate activităților remediale, de consolidare, fixare și transfer al competențelor în viața de zi cu zi. La ciclul primar există, de asemenea, două ore săptămânale destinate pregătirii remediale.

Rămâne însă întrebarea dacă aceste măsuri sunt suficiente pentru a schimba percepția elevilor asupra școlii.

Rezultatele PISA 2025 arată că problema nu ține doar de elevii care nu reușesc să obțină rezultate bune la matematică, citire sau științe. Este și o problemă de încredere în utilitatea educației.

Dacă un elev ajunge să creadă că școala este o pierdere de vreme sau că ceea ce învață nu îl ajută să se descurce în viața de adult, atunci reforma educației trebuie să însemne mai mult decât schimbarea unor programe sau introducerea unor ore suplimentare.

Pentru sistemul de educație românesc, una dintre cele mai importante provocări este tocmai aceea de a-i convinge pe elevi că școala nu este doar despre note, teste și examene, ci despre ceea ce vor putea face cu ceea ce au învățat după ce vor ieși de pe băncile școlii.