CULTURĂ
Se lansează numărul opt al Publicației culturale anuale „Casa Artelor“
* revista realizată de Școala Populară de Arte „Vespasian Lungu” Brăila va fi prezentată în mediul online astăzi, începând cu ora 13.00
Școala Populară de Arte „Vespasian Lungu” Brăila, cu sprijinul Consiliului Județean Brăila și al Primăriei Municipiului Brăila, organizează astăzi, începând cu ora 13.00, pe pagina sa de Facebook evenimentul de lansare a numărului opt al publicației culturale anuale „Casa artelor”, aferentă anului 2020. Cu această ocazie, vor fi prezente alocuțiuni susținute de: profesor Marilena-Viorica Niculescu, profesor doctor Viorel Mortu, Mihai Vintilă – redactor-șef revista „Litera 13”, Ioana-Maria Lupașcu – pianist – concertist, Ștefan Doniga – pianist și Diana Jipa – violonist.
În editorialul său, prof. univ. dr. habil. Cristinel Munteanu scrie: „Casa Artelor este numele, inspirat ales, al acestei publicații culturale care prezintă discursiv – sub forma textelor și a imaginilor – activitatea recentă, îndeosebi, a Școlii Populare de Arte și Meserii „Vespasian Lungu” din Brăila. … În paginile revistei Casa Artelor își dau întâlnire universalul și particularul. Artistic și publicistic, dascăli cu suflet mare întrețin flacăra culturală a Brăilei, oferind lumină din lumina lor celor care vor să învețe „arte și meserii”. Rezultatele obținute sunt deja excelente și revista Școlii depune o mărturie elocventă în acest sens. Să-i apreciem pe toți cum se cuvine și să le urăm mult succes în continuare!”
Potrivit informațiilor furnizate de Gigi-Cristian Morozan, managerul Școlii, lansarea publicației este însoțită de o selecție de articole din numerele anterioare și de momente artistice susținute de absolvenți ai Clasei de canto clasic profesor Mariana Iordache – coordonator al evenimentului: Antoaneta (Iordan) Bucur – soprană; Florentina Soare – mezzosoprană și Cristian Bălășescu – tenor; Ramona Zaharia – mezzosoprană; Mariana Mihai-Zoeter – soprană; Carmen Topciu – mezzosoprană, Nicoleta Alexe-Chirilă – soprană și Cătălin Petrescu – bariton. acompaniați la pian de: regretata Valentina Popovciuc, maestru corepetitor; profesor George Bucur; Sena Ducariu, maestru corepetitor; lect. dr. Piro Gaqi. Invitați speciali vor fi: Ioana-Maria Lupașcu – pian; Ștefan Doniga și Diana Jipa – pian și vioară; Garrick Zoeter – clarinet.
CULTURĂ
Clădirea restaurantului ”Carol”, o renovare făcută ”ca la carte”
Unul dintre primele imobile renovate ”ca la carte” în Brăila de un investitor privat este cel care găzduiește actualul restaurant ”Carol” din Piața Traian. Acolo a funcționat, zeci de ani, cofetăria ”Select” din Brăila, dar spre sfârșitul anilor 2000 gloria acestei locații deja apusese, iar clădirea începuse să se degradeze tot mai tare.
Norocul acestui imobil a fost că a intrat în posesia unui investitor cu viziune și cu suficientă potență financiară pentru a-i reda frumusețea originală. Lucrările de reabilitare au început în 2012, iar trei ani mai târziu clădirea era de nerecunoscut, atât în ceea ce privește fațada exterioară, renovată cu mare grijă la detalii, cât și în ceea ce privește interiorul.
Investitorul, omul de afaceri Georgian Negură, nu a făcut economie nici de bani şi nici de imaginaţie, iar asta se vede imediat cum treci pragul uşii principale. Statuia din marmură montată într-o firidă din peretele holului pregăteşte vizual oaspeţii pentru luxul din interior. Lambriuri din lemn masiv, vitralii viu colorate, tablouri semnate de pictori celebri, oglinzi veneţiene – toate dau un parfum aparte acestei locaţii.
„Am încercat să recreăm atmosfera Brăilei sfârşitului de secol XIX, începutului de secol XX. Din păcate, nu am reuşit să găsim fotografii cu interiorul acestei case, aşa cum arăta ea la început, atunci când servea drept locuinţă pentru o familie înstărită. Nu am găsit imagini nici din perioada interbelică, când a servit drept sediu de bancă, şi nici din primii ani de după război, când a fost transformată în restaurant pentru trupele sovietice de ocupaţie. De aceea, am căutat să decorăm încăperile în aşa fel încât să ne apropiem de stilul vienez, specific Brăilei de acum o sută de ani”, ne declara, în vara anului 2015, Georgian Negură, omul de afaceri care a reuşit să transforme locaţia dintr-o Cenuşăreasă îmbrăcată în haine modeste într-o adevărată prinţesă gătită în rochie de bal. Investiţia a fost pe măsura rezultatului, fiind de ordinul milioanelor de euro, după cum ne-a spus investitorul, care a evitat să precizeze suma exactă.

Renovarea acestei clădiri a fost efectuată de firma de construcții ”Durabet” Brăila, ai căror meseriași au fost impresionați de câte de bine a fost executată construcția în a doua jumătate a secolului XIX, atunci când a fost ridicată această casă.
“Am rămas profund impresionat de acurateţea execuţiei din perioada respectivă. Pereţii subsolului parcă sunt traşi cu laser, atât de bine sunt aliniaţi şi finisaţi. În plus, este de remarcat cât de avansaţi erau proprietarii din acele vremuri, care îşi amenajau locuinţele în aşa fel încât să aibă toate facilităţile necesare. Într-o perioadă când apa încă se căra cu sacaua, fiindcă oraşul nu dispunea de o reţea de alimentare, cei care au locuit aici aveau în subsolul casei săpată o fântână de 14 metri adâncime şi cu diametru de 2 metri, de unde scoteau apă cu o instalaţie specială. Aveau băi cu dotări similare celor din zilele noastre, iar asta se întâmpla în 1870 – 1880. Scara interioară, din lemn masiv, este extraordinară. A fost atât de bine lucrată încât nici nu realizezi că are peste o sută de ani vechime”, ne declara, tot în vara anului 2015, Constantin Rădulescu, patronul firmei de construcţii “Durabet”, care a lucrat timp de trei ani la reabilitarea acestei construcţii.

Nu se ştie foarte exact cine a fost primul proprietar al clădirii. Cert este că acesta făcea parte din lumea bună a Brăilei. Probabil era un armator sau un comerciant bogat. Imobilul a avut destinaţie de locuinţă până în 1925, când i s-a mai adăugat un corp de clădire şi a fost transformat în sediu de bancă.
Acolo a funcţionat Banca Italiană, până în 1940, când clădirea a fost cumpărată de avocatul Constantin Oţeleanu. După război, odată cu invazia sovietică, clădirea a fost rechiziţionată de Armata Roşie, care a deschis un restaurant destinat trupelor de ocupaţie sovietice.
Din acest motiv, imobilul nu a trecut prin naţionalizarea comunistă, după plecarea ruşilor reintrând în posesia avocatului Oţeleanu. Aşa cum menţionează autorul Ioan Munteanu, în volumul “Emblema Brăilei moderne”, Oţeleanu a închiriat imobilul Trustului de Alimentaţie Publică Locală, care a deschis aici restaurantul “Brăila”, celebru în anii ’60 – ’70.
În anii ’90, clădirea, care între timp fusese moştenită de sora avocatului Oţeleanu, a fost închiriată de omul de afaceri Mihai Dănuţ, aici funcţionând, până spre sfârșitul anilor 2000, cofetăria “Select”.
După ce ani de zile a plătit chirie pentru spaţiul folosit, Mihai Dănuţ a cumpărat clădirea în 2006. Declinul afacerii sale a făcut ca imobilul să fie preluat de o bancă, de unde a fost cumpărat de actualul proprietar, Georgian Negură, care l-a transformat într-un etalon al arhitecturii ce definește Centrul Vechi al Brăilei.
CULTURĂ
„Emokid”. Atelier de educație emoțională la Biblioteca Județeană
Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila, prin Secția pentru Copii. Ludotecă invită copiii cu vârste cuprinse între 7 și 10 ani la Atelierul de educație emoțională EmoKid, coordonat de Mari Tatomir, consilier pentru dezvoltare personală.
Cei mici sunt așteptați marți, 17 noiembrie 2026, de la ora 16:30, la primul atelier Emokid, intitulat: „Detectivii emoțiilor – misterul celor 5 chei”.
Și pentru ca fiecare copil să se bucure de experiență și să participe activ, numărul locurilor este limitat la maximum 10 copii. Înscrierile se fac prin e-mail, la adresa sectiacopiibjbraila@gmail.com. Informații suplimentare: Doinița Mihaela Stanciu, bibliotecar – Secția pentru Copii. Ludotecă, Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila.
Ce se ascunde în spatele emoțiilor noastre? Cum le recunoaștem, cum le înțelegem și cum învățăm să le exprimăm? Pornind de la aceste întrebări, cei mici vor deveni „detectivi ai propriilor emoții” și vor porni într-o aventură plină de provocări, jocuri și descoperiri.
Prin povești, jocuri interactive, discuții și activități de grup, copiii vor avea ocazia să exploreze lumea emoțiilor, să își dezvolte încrederea în sine, empatia și capacitatea de comunicare, descoperind, totodată, cât de importante sunt prietenia și relațiile frumoase cu cei din jur, ne-au transmis reprezentanții Bibliotecii publice.
„Sunt și mamă, iar experiența de a-mi crește propriul copil m-a apropiat și mai mult de universul celor mici. Îmi place să lucrez cu copiii, să le descopăr curiozitatea, sinceritatea și felul unic în care își exprimă emoțiile. Din această pasiune s-a născut EmoKid, un proiect prin care îmi doresc să îi ajut pe copii să își recunoască și să își înțeleagă emoțiile, să capete încredere în ei și să construiască relații frumoase cu cei din jur. Cred că cei mici învață cel mai bine atunci când se simt ascultați, înțeleși și încurajați.
De aceea, atelierele mele îmbină poveștile, jocurile și activitățile interactive, transformând învățarea într-o experiență plăcută și plină de descoperiri”, a declarat Mari Tatomir, consilier pentru dezvoltare personală, inițiatoarea proiectului EmoKid.





















