ADMINISTRAȚIE
Schimbarea la faţă a oraşului Ianca
• primarul oraşului Ianca, George Fănel Chiriţă are cu ce se lăuda: reţele de canalizare şi apă schimbate, străzi asfaltate, trotuare reabilitate, iar esplanada din centrul oraşului a fost refăcută de la zero • în urmă cu 3 ani, acesta a reuşit să redeschidă secţia de medicină internă din oraş, secţie aparţinătoare Spitalului Orăşenesc Făurei • au fost aduşi medici competenţi, iar încăperile dotate cu aparatură medicală nouă • şi domeniul educaţiei este la fel de important pentru comunitate, aşa că primăria alocă bani şcolilor pentru reabilitare şi asigurarea condiţiilor cât mai bune pentru elevi
Oraşul Ianca se schimbă de la o zi la alta, în bine ce-i drept. Trotuare reabilitate, străzi asfaltate, canalizare în toată localitatea, reţea de apă curentă, flori, curăţenie şi oameni încrezători în viitor, este rezumatul succint al schimbării. Sub conducere social-democrată de 13 ani, cu un primar care a ieşit învingător la voturi la ultimele procese electorale, atât oraşul, cât şi satele aparţinătoare Plopu, Perişoru, Berleşti, Oprişeneşti şi Târlele Filiului arată foarte bine, iar condiţiile de trai sunt decente. În cele ce urmează, vă prezentăm un interviu cu George Fănel Chiriţă, un primar gospodar, care a reuşit să atragă bani continuu la bugetul local pentru a realiza proiecte mari pentru comunitate.
Reporter: Care este cel mai mare proiect pe care dumneavoastră l-aţi implementat la Ianca?
Primar George Fănel Chiriţă: Cel mai mare proiect pe care l-am finalizat cu succes la vremea respectivă a fost reabilitarea străzilor şi trotuarelor în oraşul Ianca şi în satele aparţinătoare Plopu, Perişoru şi Oprişeneşti. Proiectul a costat aproape 10 milioane euro, reprezentând bani europeni prin Programul Operaţional Regional (POR). S-au realizat aproape 40 de kilometri de reţea stradală, 63 de kilometri de trotuar şi reabilitarea Esplanadei din centrul oraşului care se întinde pe o suprafaţă de 6.000 metri pătraţi. Înainte de acesta, am avut un alt proiect în Ianca prin care s-a extins reţeaua de canalizare la nivelul întregului oraş şi s-a reabilitat reţeaua de apă, un proiect în valoare de aproape 8 milioane de euro, prin Programul Operaţional Sectorial (POS) 1 de Mediu. Abia după finalizarea acestuia, am venit cu cel pentru reabilitarea străzilor şi trotuarelor. Tot referitor la infrastructură, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală 1 (PNDL), am finalizat reabilitarea drumurilor DC 35 Ianca – Berleşti şi DC 36 Ianca – Târlele Filiului. Acum avem aprobare pe PNDL 2 pentru reabilitarea străzilor în satele Târlele Filiului şi Berleşti, care au rămas neasfaltate din POS pentru că nu am mai avut loc pe proiect. Trebuie să ducem nişte documente la Bucureşti, apoi să semnăm contractele şi să ne apucăm de treabă. Tot pe POS 2 de Mediu, avem aprobare pentru 15 km de canalizare care vor fi împărţiţi în satele Plopu, Oprişeneşti şi Perişoru.
Reporter: Am remarcat că nu există gropi în carosabil, o problemă des întâlnită în întreg judeţul. Cum reuşiţi să întreţineţi drumurile?
Primar George Chiriţă: Dacă apare vreo groapă în carosabil sau trotuar, le reparăm imediat. Avem utilaje proprii, muncitorii noşţri angajaţi la primărie, aşa că intervenim în cel mai scurt timp. Avem tot felul de utilaje pentru reabilitat indicatoare şi străzi. Recent, am semnat contractul şi pentru maşina de realizat marcajare, pentru că este mult mai simplu când ai utilaj propriu decât să faci licitaţie, iar costurile sunt foarte mari în această ultimă variantă. Chiar şi deszăpezirea o facem în regie proprie. Avem 10 utilaje de deszăpezire şi doar dacă apare vreo situaţie căreia să nu-i mai facem faţă, Doamne Fereşte, apelăm şi la terţi!
Reporter: Să înţeleg că există o economie la bugetul local când Primăria are utilaje proprii?
Primar Chiriţă: Este o economie foarte mare la bugetul local, cam de 40-50% comparativ cu varianta de a apela la terţi. Plus că nu mai există timp de aşteptare şi, aşa cum am mai spus, salariaţii sunt ai primăriei. Bineînţeles că există şi uzura utilajelor, consum de motorină, e normal. Dar există o mare economie chiar şi în aceste condiţii.
Reporter: Pe lângă reabilitarea drumurilor şi a trotuarelor, ce alte proiecte importante pentru comunitate aţi reuşit să mai realizaţi?
Primar Chiriţă: Am făcut schimbări, sper eu, în bine şi în ceea ce priveşte domeniul sănătăţii. În anul 2002, a fost închisă secţia de spital pe care o aveam în oraş. Am reuşit să “readucem la viaţă” această secţie în urmă cu 3 ani, secţie care a aparţinut şi aparţine în continuare de Spitalul Orăşenesc Făurei. Am adus medici, am dotat secţia cu aparatură modernă pentru analize, ecograf, EKG, cam tot strictul necesar pentru o secţie de medicină internă. Secţia are o capacitate de 18 paturi, dar vreau să vă spun că nu facem faţă. De extins spitalul , îl extindem foarte uşor, pentru că avem fonduri, dar să vedem dacă obţinem finanţarea pentru numărul de paturi. În momentul în care am redeschis secţia, oamenii au fost foarte încântaţi. Condiţiile sunt decente. Există aer condiţionat, bucătărie proprie, televizoare, frigidere. În urmă cu o lună şI jumătate, am montat şI buton de panică la pat. Pot spune că serviciile medicale pe care le oferă secţia din Ianca sunt de calitate.
Reporter: Aţi inaugurat zilele trecute noua sală de sport a Liceului Tehnologic «Nicolae Oncescu», care face parte dintr-un campus şcolar. Mai aveţi şi alte proiecte în ceea ce priveşte unităţile de învăţământ din Ianca?
Primar Chiriţă: Am ajutat şcolile mereu şi voi continua să o fac, pentru că şi învăţământul este prioritar. Din păcate, unele încep să se închidă, cum este cazul şcolii din satul Berleşti, din cauza numărului extrem de scăzut de elevi. Nu prea mai sunt copii în acel sat. Revenind la celelalte şcoli, avem nişte investiţii acum în derulare: campusul de la Liceul Tehnologic «Nicolae Oncescu» care cuprinde şi reabilitarea şi extinderea corpului de liceu cu patru clase. Am reuşit să finalizăm interiorul sălilor de clasă pentru ca elevii să înceapă şcoala în cele mai bune condiţii. Mai avem de muncă în următorii ani la acest campus. La Liceul Teoretic «Constantin Angelescu», am făcut un proiect pentru reabilitarea acoperişului. În 2004, a mai fost reabilitat acoperişul, dar în grabă, pentru că trebuia să asiguri cât mai repede condiţii decente pentru elevi. Acum, avem un proiect complex, care să rezolve problemele acoperişului pentru un timp cât mai îndelungat!
ADMINISTRAȚIE
Încă o surpriză în Piaţa Mare
* în rotonda Halei Mari, dar și în sectorul lactate, au apărut, pe lângă aranjamentele florale realizate astă-vară, câteva bănci și jardiniere noi * inițiativa este apreciată în special de cumpărătorii vârstnici, care se pot odihni, preț de câteva minute, într-un spațiu cu aspect plăcut
Reamintim că, odată cu reparaţiile şi igienizările executate în acest an în Hala Mare, Administraţia Pieţelor și Târgurilor (APT) Brăila a venit şi cu o serie de surprize plăcute pentru brăileni: sutele de glastre cu flori expuse în vitrine din sticlă, un aranjament floral cu o minifântână şi păsări exotice, în rotonda halei.
Două dintre cele 28 de ferestre/luminatoare sunt pictate pe sticlă cu imagini ce evocă produse agroalimentare, iar restul urmează să treacă prin același proces, conform promisiunilor administrației. De curând, însă, o altă surpriză în hala centrală: bănci şi flori (inclusiv de sezon).

“Nu mai rezemăm pereţii pe afară, fiindcă aici au apărut bănci, pe care putem să stăm și să privim la ceea ce este frumos, uitând un pic de grijile bătrâneţii şi ale vieţii”, ne-a declarat o familie de pensionari.
Ei aducându-şi aminte de vremurile când toamna debuta cu o avalanşă de produse agroalimentare româneşti, proaspete, ieftine şi gustoase, îndestulătoare pentru cămările iernii, toate provenind doar de la adevăraţii producători şi comercianţi brăileni.
În acele vremuri, Zilele Recoltei însemnau şi mustării/terase cu mici, pastramă, peşte şi lăutari. Deci, voie bună! Nu extindem acum subiectul, dar venim cu propunerea ca printr-un fotomontaj expus tot în rotonda halei, alături de o succintă istorie scrisă, să fie reamintite transformările prin care au trecut, de-a lungul timpului, Hala Centrală, dar și Piața Mare în ansamblul său.
Care piață merită această aducere aminte, ea devenind un simbol al unui comerţ civilizat la Brăila.
ADMINISTRAȚIE
Jandarmeria Brăila a revenit la vechiul sediu, după finalizarea proiectului european de eficientizare energetică
* activitatea a fost reluată în sediul de pe strada Industriei după ce, din primăvara anului 2023 până la începutul acestei luni, sediul provizoriu a fost mutat într-o clădire a Liceului Tehnologic ”Constantin Brâncoveanu” Brăila – fostul liceu „Progresul” din cartierul Vidin
Au fost finalizate lucrările de reabilitare la fostul sediul al Jandarmeriei Brăila, de pe strada Industriei, iar instituția va reveni ”acasă”. În februarie 2023, contractul de finanțare pentru proiectul de renovare a clădirii, pentru eficientizarea energetică, a fost preluat de la Ministerului Afacerilor Interne, de fostul șef la instituției, colonel Nicolae Iulian Albăceanu.
După începerea lucrărilor de reabilitare, activitatea de la Jandarmeria Brăila s-a desfășurat într-o clădire a Liceului Tehnologic ”Constantin Brâncoveanu” Brăila – fostul liceu ”Progresul” din cartierul Vidin.
Reprezentanții Inspectoratului de Jandarmi Județean (IJJ) Brăila, au anunțat, marți, că proiectul «Creșterea eficienței energetice în sediul Inspectoratului de Jandarmi Județean Brăila», implementat de Inspectoratul de Jandarmi Județean Brăila, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Interne, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a fost finalizat, valoarea finală a investiției fiind de 8.551.881,71 lei, inclusiv TVA.
”Investiția a avut ca obiectiv îmbunătățirea performanței energetice a clădirii, reducerea consumului de energie și a costurilor de funcționare, precum și asigurarea unor condiții de lucru îmbunătățite pentru personal. Proiectul a fost implementat în perioada 14.02.2023 – 30.08.2026, având o valoare inițială de 9.632.174,08 lei, inclusiv TVA, și codul C5-B2.2.b125. Odată cu finalizarea lucrărilor, activitatea Inspectoratului de Jandarmi Județean Brăila se reia la sediul principal modernizat, situat în municipiul Brăila, strada Industriei nr. 1”, se arată în informarea IJJ Brăila.
Pentru informații suplimentare, instituția poate fi contactată la numerele de telefon 0239.619.380 și 0239.617.112, pe site-ul www.jandarmeria-braila.ro sau la adresa de e-mail jandarmeriabraila@jandarmeria-braila.ro.
Renovare cu fonduri europene
După cum v-am informat, în februarie 2023, șeful Jandarmeriei Brăila a preluat de la Ministerului Afacerilor Interne contractul de finanțare semnat pentru proiectul de renovare a clădirii în care funcționează unitatea. Sediul Inspectoratului de Jandarmi Județean (IJJ) Brăila intra în renovare, iar consumul de energie electrică și cel de încălzire urmau a fi reduse considerabil.
La vremea respectivă, la conducerea inspectoratului se afla colonelul Nicolae Iulian Albăceanu, care ulterior avea să fie suspendat pentru fapte de corupție. Între timp, acesta și-a recăpătat funcția, însă a intrat în concediu de paternitate.
Cert este că, la începutul anului 2023, în momentul lansării proiectului, Albăceanu, din postura de șef al IJJ Brăila, a explicat de ce era necesară reabilitarea sediului și ce lucrări urmau a fi executate.
Astfel, a fost punctat faptul că imobilul a fost construit în anul 1978 și nu mai corespundea din punct de vedere al eficienței și calității termice, rezistența termică a pereților exteriori fiind sub valoarea minimă prevăzută de normele tehnice în vigoare.
Învelitoarea era de tip terasă necirculabilă și trecuse în timp printr-o serie de reparații curente, care însă nu rezolvaseră complet problema infiltrațiilor. Din această cauză, pereții adiacenți erau predispuși în permanență la umezire, favorizând apariția degradărilor la tavane și pereți, precum și apariția igrasiei și a mucegaiului.
Era nevoie, așadar, de soluții moderne pentru stoparea infiltrațiilor. În plus, proiectul a prevăzut implementarea unor soluții de ultimă generație.
„Sursele regenerabile de energie ce vor fi implementate în cadrul proiectului sunt reprezentate de pompe de căldură de tip aer-apă și integrarea acestora în sistemul existent de încălzire; panouri solare fotovoltaice pentru asigurarea parțială a consumului electric; pentru reducerea consumului de energie datorat ventilării spațiilor se propun recuperatoare de căldură locale; instalație de panouri solare termice cu tuburi vidate, instalație de stingere cu apă a incendiilor cu hidranți interiori și exteriori, instalații de iluminat de securitate, instalații detectare și avertizare incendiu, stație de pompare pentru hidranți și rezervă de incendiu montată subteran. Clădirea nu necesită consolidare, întrucât expertiza a încadrat-o în clasa de risc seismic 3”, a precizat, în februarie 2023, conducerea Inspectoratului Județean de Jandarmi Brăila.
S-a anunțat atunci că perioada de implementare a proiectului nu va depăși termenul de 30 iunie 2026, dar a fost totuși o mică întârziere.



















