ECONOMIC
Puterea de cumpărare a europenilor. România a coborât un loc în clasament
România se află în continuare la coada clasamentului țărilor europene când vine vorba de puterea de cumpărare a populației. Un studiu realizat de NIQ arată că românii au la dispoziție, în medie, 11.283 de euro pe an pentru consum și economii, aproape jumătate din media europeană, care ajunge la 21.153 de euro.
Situația este însă foarte diferită de la o regiune la alta. Bucureștiul depășește media europeană, în timp ce diferențele dintre Capitală și județele aflate la coada clasamentului sunt considerabile.
România a coborât în clasamentul european
Potrivit studiului „NIQ Purchasing Power Europe 2026”, România ocupă locul 32 din 42 de țări analizate, după ce anul trecut se afla pe poziția 31.
La nivel european, puterea medie de cumpărare este estimată la 21.153 de euro pe locuitor în 2026, în creștere nominală cu 4,4% față de anul precedent. În total, europenii dispun de aproximativ 14,5 trilioane de euro pentru cheltuieli și economii.
Cele mai mari valori sunt înregistrate în Liechtenstein, unde puterea de cumpărare ajunge la 78.520 de euro pe locuitor. Urmează Elveția, cu 54.730 de euro, și Islanda, cu 44.692 de euro.
La polul opus se află Ucraina, cu numai 3.456 de euro pe locuitor, urmată de Kosovo și Republica Moldova.
Bucureștiul are o putere de cumpărare de peste două ori mai mare decât media națională
În România, diferențele regionale sunt foarte mari. Bucureștiul înregistrează o putere medie de cumpărare de 22.941 de euro pe locuitor, de peste două ori mai mult decât media națională.
Capitala este, de altfel, singura regiune din România care depășește media europeană, cu un indice de 108,5.
Diferențele sunt vizibile și în interiorul clasamentului național. Numai primele nouă județe au o putere de cumpărare peste media României. Județul Alba, aflat pe locul 10, coboară deja ușor sub acest prag.
Diferență de aproape patru ori între București și Giurgiu
Cea mai mare discrepanță apare între București și județul Giurgiu, aflat la capătul clasamentului național.
În Capitală, puterea de cumpărare ajunge la 22.941 de euro pe locuitor, în timp ce în Giurgiu este de numai 5.816 euro. Diferența este de aproximativ 17.100 de euro anual.
Practic, bucureștenii au la dispoziție o putere de cumpărare de aproape patru ori mai mare decât locuitorii județului Giurgiu.
Studiul arată că fenomenul concentrării veniturilor în regiunile capitalei se întâlnește și în alte țări europene. De exemplu, Parisul depășește cu aproximativ 80% media națională a Franței, iar Sofia, Budapesta, Praga și Bratislava au, de asemenea, valori semnificativ peste mediile naționale.
Potrivit NIQ, puterea de cumpărare reprezintă venitul disponibil după plata impozitelor și contribuțiilor obligatorii, la care se adaugă beneficiile primite de la stat. Indicatorul nu este ajustat în funcție de inflație și reflectă suma disponibilă anual pentru cheltuieli precum alimente, locuință, energie, servicii, vacanțe și alte bunuri de consum.
ECONOMIC
Transgaz. Întâlnire importantă la Abu Dhabi
• este vorba despre ADIPEC (Expoziția și conferința internațională a petrolului, desfășurată annual • cu această ocazie, brăileanul Ion Sterian, directorul general al Transgaz i-a prezentat proiectul Neptun Deep ministrului federal al Economiei, Energiei si Turismului din Austria, prima extracție a gazelor fiind așteptată în prima parte a anului 2027
Directorul general Transgaz, Ion Sterian, s-a întâlnit, la începutul săptămânii, cu membrii board-ului OMV, alături de ministrul federal al Economiei, Energiei si Turismului din Austria, Wolfgang Hattmannsdorfer, la ADIPEC (Expoziția și conferința internațională a petrolului), desfășurată anual în Abu Dhabi.
Ion Sterian i-a prezentat, în mod oficial, proiectul Neptun Deep lui Hattmannsdorfer, prima extracție a gazelor fiind așteptată în prima parte a anului 2027. Potrivit Transgaz, la ADIPEC a fost prezentă și Emma Delaney, noua directoare generală a OMV, precum și Cristina Verchere, șefa OMV Petrom.
Reamintim că exploatarea Neptun Deep ar urma să furnizeze aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale anual, la capacitate maximă, și să contribuie la reducerea dependenței de importuri, dar și la consolidarea rolului țării noastre pe piața energetică regională.
Primele gaze ar urma să ajungă în Sistemul Național de Transport în prima jumătate a anului 2027, iar producția ar urma să atingă nivelul de platou până la sfârșitul trimestrului al treilea.
Evenimentul de la Abu Dhabi este unul de prestigiu care reunește anual liderii industriei, conferința devenind, în ultimii ani, cea mai mare platformă de dezbateri din lume în domeniul petrolului și gazelor.
ECONOMIC
Cu cât ar putea crește salariul minim pe economie în 2027. Cele trei scenarii ale Guvernului
Salariul minim brut pe economie ar putea crește în 2027 cu sume cuprinse între 268 și 754 de lei, potrivit celor trei scenarii transmise de Ministerul Muncii partenerilor sociali. Ministrul Florin Manole a propus trei variante de calcul, iar una dintre acestea prevede un salariu minim de peste 5.000 de lei.
În prezent, salariul minim brut este de 4.325 de lei, iar angajații care sunt plătiți cu această sumă primesc în mână 2.699 de lei.
Guvernul nu a decis încă nici valoarea salariului minim pentru anul viitor, nici data de la care ar urma să intre în vigoare majorarea. Sunt luate în calcul două variante: 1 ianuarie 2027 sau 1 iulie 2027.
Cele trei scenarii pentru majorarea salariului minim
Ministerul Muncii a transmis sindicatelor și patronatelor trei variante de majorare a salariului minim brut pentru anul 2027:
- Scenariul 1: 4.593 de lei brut, ceea ce înseamnă o creștere de 268 de lei, respectiv 6,2%, prin aplicarea formulei de calcul prevăzute de HG 35/2025.
- Scenariul 2: 4.884 de lei brut, o majorare de 559 de lei, respectiv 12,9%. În această variantă, salariul minim ar reprezenta 50% din câștigul salarial mediu brut prognozat.
- Scenariul 3: 5.079 de lei brut, o creștere de 754 de lei, respectiv 17,4%. Calculul are la bază stabilirea salariului minim la 52% din câștigul salarial mediu brut prognozat.
Dintre cele trei variante, doar ultima depășește pragul de 5.000 de lei solicitat de sindicate.
Sindicatele cer 5.000 de lei, patronatele vor taxe mai mici
Confederațiile sindicale au solicitat ca salariul minim brut să crească de la 4.325 la 5.000 de lei, începând cu 1 ianuarie 2027. Majorarea ar însemna un plus de 675 de lei brut, respectiv 15,6%.
Reprezentanții sindicatelor susțin că inflația a diminuat puterea de cumpărare a angajaților și că veniturile trebuie ajustate astfel încât să acopere costurile actuale ale vieții.
„Trebuie să vă reamintesc că această creștere a salariului minim nu este o nebunie din capul liderilor de sindicat, este transpunerea unei directive europene cu salariul minim, care trebuie să fie în fiecare stat membru al UE”, a declarat Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical.
De cealaltă parte, patronatele se opun unei noi majorări a salariului minim fără reducerea taxelor pe muncă. Reprezentanții mediului de afaceri avertizează că o creștere a cheltuielilor salariale ar putea duce la scumpiri și concedieri.
Florin Jianu, președintele IMM România, a susținut că reducerea impozitării muncii ar permite angajaților să păstreze mai mulți bani din salarii.
Când va fi luată decizia
Nivelul salariului minim pentru 2027 urmează să fie stabilit în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, cu participarea Guvernului, sindicatelor și patronatelor.
Potrivit informațiilor prezentate de Antena 3 CNN, în perioada următoare sunt programate alte două reuniuni ale Consiliului, în cadrul cărora vor continua negocierile.
Deocamdată, niciuna dintre cele trei variante nu a fost aprobată.
CELE MAI CITITE
