POLITIC
Rotaru nu e convins că renunţarea la îngheţarea pensiilor speciale a fost cea mai bună soluţie
• preşedintele Comisiei de muncă din Senat, Ion Rotaru, a afirmat că măsura eliminării articolului 40 din Legea salarizării unitare, are şi părţi bune, dar şi negative • pe de o parte, este logic că pensiile ar trebui gestionate într-un alt act normativ, pe de altă parte posibilitatea creşterii pensiilor de serviciu pe viitor poate cauza o presiune destul de mare pe buget, susţine social-democratul
Comisia de muncă din Senat a dezbătut şi aprobat Legea salarizării unitare, recent, într-o şedinţă condusă de senatorul brăilean, Ion Rotaru (preşedintele Comisiei), care a stârnit destul de multe controverse. Principalul motiv l-a constituit un joc “du-te vino” cu un articol din cadrul proiectului care viza îngheţarea pensiilor speciale până în 2022. Este vorba despre pensiile pentru funcţionarii publici, pentru parlamentari, membrii Corpului diplomatic şi consular, judecători şi procurori, militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare. Ei bine, potrivit presei centrale, iniţial, articolul 40 a fost amendat în şedinţă, la propunerea ministrului Muncii, Olguţa Vasilescu, astfel că s-a stabilit ca actualizarea tuturor pensiilor speciale în funcţie de majorarea salariilor să fie suspendată până la 1 ianuarie 2019 şi nu 2022 cum fusese stabilit iniţial. Propunere care s-a votat în unanimitate. După aproximativ două ore, în urma unei intervenţii a preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, s-a hotărât eliminarea articolului 40 din Legea salarizării unitare, fără prea multe explicaţii.
Contactat de redactorii „Obiectiv – Vocea Brăilei”, senatorul Ion Rotaru a afirmat că, ulterior, s-a ajuns la această decizie deoarece pensiile, indiferent că sunt speciale sau nu, nu ar trebui tratate în cadrul unei legi care vizează salariile.
“S-a votat în primă fază articolul respectiv pentru că aşa fusese prevăzut în lege. S-au mai făcut după aceea nişte discuţii referitoare la faptul că până la urmă este Legea salarizării şi nu discutăm despre pensionare. Era vorba, de fapt, despre actualizarea pensiilor şi asta putea să însemne fie o creştere generată de un act normativ, fie o indexare pe baza inflaţiei şi aşa mai departe. Deci, având în vedere că era un impact bugetar s-a votat în prima fază şi s-a trecut în lege ca suspendarea să funcţioneze. Apoi am reanalizat şi s-a ajuns la concluzia că e vorba despre legea salarizării şi că această chestiune ar trebui, eventual, reglementată la legea pensiei, adică într-un act normativ separat”, a explicat Rotaru.
Îi dăm înainte cu pensiile speciale
Preşedintele PSD Brăila a mai subliniat că în prezent se lucrează şi la revizuirea Legii pensiei, astfel că există posibilitatea ca îngheţarea pensiilor speciale să fie rediscutată cu această ocazie, deşi nu s-a stabilit nimic concret la partid. Chiar şi aşa, ca o opinie personală, Rotaru a precizat că îngheţarea pensiilor ar fi însemnat într-un fel un lucru bun, deoarece s-ar fi degrevat considerabil bugetul pentru o anumită perioadă de timp.
“Sigur, că îngheţarea asta, suspendarea temporară a actualizării ar fi însemnat un aport pe zona de buget. Banii aceia puteau fi duşi în altă parte. Aşa, în condiţiile în care s-a renunţat, fie e posibil – aici e un punct de vedere personal şi nu ştiu dacă e valabil sau nu -, să se revină mai devreme sau mai târziu pe un alt act normativ, fie pur şi simplu nu se mai discută despre acest aspect şi gata. Dar asta ţine de o decizie politică, ţine de o discuţie care eu nu ştiu să se fi făcut la acest moment. Dar pensiile, indiferent de natura lor, acestea aşa numite de serviciu sunt şi astăzi în vigoare şi rămâneau în vigoare. În lege se vorbea doar despre suspendarea temporară a posibilităţii de a le actualiza, de a le creşte sau de a le genera o anumită influenţă într-un timp limitat. Deci ele sunt în vigoare în continuare, nu are nicio legătură una cu alta. Dar consider că eliminarea acelui articol are şi părţi bune şi rele. Bune, pentru că până la urmă dacă se va produce o indexare, o influenţă pe creşterea salariului minim şi aşa mai departe, e un drept al omului, indiferent cine este acea persoană şi trebuie să funcţioneze. Pe de altă parte, nu putem ignora că toată această creştere a pensiilor are efect asupra bugetului”, a mai adăugat senatorul.
Potrivit sursei citate, după votul de la Comisia de muncă, proiectul Legii salarizării unitare amendat, va ajunge, cel mai probabil, zilele următoare în plenul Senatului. Dacă va fi aprobat, apoi va merge la Camera Deputaţilor care este decizională.
POLITIC
De ce a depus mărturie deputatul Alexandru Popa în dosarul ”Bogos”
• pentru că și președintele PNL Brăila îi pusese gând rău lui Alexandru Bociu, dar nu a reușit nici el și nici mulți alții să-l schimbe pe actualul șef al ANSVSA • opinia de ”expert” a lui Popa s-a referit la incapacitatea lui Bociu de a gestiona pesta micilor rumegătoare • de altfel, aceeași opinie are și acum • cert este că Bociu este bine mersi pe post, indiferent câte încercări s-au făcut pentru schimbarea lui • rechizitoriul DNA Iași arată câte manevre se fac și ce pretenții au unii politicieni de la persoanele susținute în funcții publice
Celebrul dosar ”Bogos” în care audierile au ajuns până la Ilie Bolojan a ajuns în instanță. În comunicatul oficial din 21 octombrie 2026, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – serviciul teritorial Iași au dispus trimiterea în judecată a inculpaților:
– Mihai BARBU, la data faptei președinte PNL Vaslui pentru comiterea infracțiunii de folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite
– Cristina TRĂILĂ, la data faptei secretar general adjunct al Guvernului României, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite
– Fănel Bogos, pentru comiterea infracțiunii de instigare la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
Miza acestor presupuse infracțiuni ar fi fost acordarea de despăgubiri în valoare de 3 milioane euro pentru firma Vanbet, producătorul vasluian de ouă și produse din carne de pasăre, al cărei proprietar este Fănel Bogos. Iată ce spun procurorii:
„În perioada, februarie 2025 – noiembrie 2025, în calitate de administrator statutar și acționar al Vanbet, nemulțumit de sancțiunile și măsurile aplicate societății de către DSVSA Vaslui și de refuzul directorului executiv Ponea Mihai de a aproba dosarul de despăgubire de aproximativ 3.000.000 euro, inculpatul Bogos Fănel a hotărât să acționeze pentru înlăturarea din funcție a directorului executiv al DSVSA Vaslui, și, în acest scop, la data de 13.02.2025, s-a întâlnit cu Barbu Mihai și i-a solicitat să își folosească influența și autoritatea conferite de funcția de conducere deținută în cadrul partidului pentru a interveni pe lângă președintele ANSVSA, Bociu Alexandru, în vederea demiterii lui Ponea Mihai din funcția de director executiv al DSVSA Vaslui, după care, a sprijinit activitatea inculpatului și a pus la dispoziția acestuia, în calitate de președinte al PNL Vaslui, pentru evenimentul organizat de acesta la pensiunea EcoTim (3–5.10.2025), o cantitate însemnată de produse alimentare provenite de la ferma sa din comuna Banca”. Adică vreo 80 de pulpe de pui, 20 de cartoane de ouă, câteva kilograme de brânză pentru vreo 36 de liberali care se adunau la ospăț la pensiunea EcoTim. Jalnic! În acest context, continuă procurorii, „la datele de 03.11.2025, respectiv 04.11.2025, inculpata Trăilă Cristina, în calitate de secretar general adjunct al Guvernului României, a înlesnit și a sprijinit demersurile inculpatului Barbu Mihai de folosire a influenței și autorității funcției de conducere deținute în cadrul PNL pentru a-l determina pe Bociu Alexandru, președintele ANSVSA, să dispună demiterea lui Ponea Mihai din funcția de director al DSVSA Vaslui, prin aceea că i-a precizat președintelui ANSVSA, Bociu Alexandru, că nu mai beneficiază de sprijin politic, deoarece acesta nu i-a acordat sprijin și protecție în activitatea profesională operatorului economic Bogos Fănel”. Cu alte cuvinte, noi te-am pus să ai grijă de ai noștri, altfel ”îți retragem sprijinul”.
Demn de menționat este că Trăila Cristina, la alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, a candidat pe prima poziție la Senat din partea PNL Vaslui, alături de Mihai Barbu care a candidat de pe poziția a doua la Camera Deputaților, dar niciunul nu a fost ales. Așadar, interesul pentru un om de afaceri din Vaslui de calibrul lui Bogos Fănel este de înțeles. Culmea, Bogos și Ponea, directorul DSVSA Vaslui sunt cumetri dar cumetria s-a transformat într-o mare dușmănie.
Cert este că potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii DNA Iași încercările de demitere a incomozilor de la șefia DSVSA Vaslui/ ANSVSA București au atins cote inimaginabile pentru cine nu știe ci doar bănuiește după ce criterii se fac numirile și demiterile din funcție în partide, în cazul de față PNL.
Prima încercare de mazilire a lui Bociu ar fi venit de la PNL Brăila, în mandatul lui Predoiu
Din rechizitoriu: „Între timp, în luna mai 2025, în perioada în care Cătălin Predoiu, președintele PNL, avea calitatea de premier interimar iar inculpata Trăilă Cristina ocupa funcția de Secretar General al Guvernului, aceasta a efectuat demersuri pentru schimbarea din funcție a președintelui ANSVSA, Bociu Alexandru Nicolae. Inculpata Trăilă Cristina a susținut faptul că martorul Alexandru Popa, președintele PNL Brăila, i-a solicitat înlocuirea lui Bociu Alexandru Nicolae cu un alt medic veterinar, invocând faptul că Bociu Alexandru Nicolae a fost susținut la conducerea ANSVSA de organizația PNL Brăila, care, între timp, i-a retras sprijinul pe motiv că își desfășoară activitatea în mod defectuos.
În aceste condiții, în urma întâlnirii pe care a avut-o cu martorul Alexandru Popa, inculpata Trăilă Cristina a avut discuții cu premierul interimar Cătălin Predoiu, președintele PNL, în urma cărora s-a conturat ideea de a redacta actele în sensul schimbării din funcție a martorului Bociu Alexandru Nicolae, lucru care nu s-a mai întâmplat după numirea lui Radu Oprea în funcția de Secretar General al Guvernului”.
De fapt, poziția de președinte al ANSVSA fusese asumată de PNL Botoșani
Audiat și el, Alexandru Popa, șeful PNL Brăila, a menționat că i-a spus lui Trăilă că-l considera pe Bociu „depășit de situație” în pesta micilor rumegătoare. Dar că nu poate preciza că i-a zis să-l schimbe din funcție.
Dar Popa de la Brăila l-ar fi sunat și pe Iftime de la Botoșani cu același subiect, susțin procurorii DNA: „În opinia martorului Iftime Valeriu, președintele PNL Brăila Alexandru Popa avea un conflict personal cu președintele ANSVSA întrucât este agricultor și a interacționat cu acesta în virtutatea relațiilor de serviciu”. De ce l-a sunat Popa pe Iftime? Pentru că postul de șef al ANSVSA este al PNL Botoșani!
Bociu știa că îi vrea capul Brăila și Ilfovul lui Thuma
Așadar, pentru a-l demite pe președintele ANSVSA, ajunsă Secretar General al Guvernului, Cristina Trăilă s-ar fi folosit și de nemulțumirea mai multor șefi de filiale liberale, printre care și Alexandru Popa, tocmai de aceea l-a și chemat ca martor al apărării. ”Da, domnul Bociu e depășit de situație, susțin asta și astăzi”, ne-a declarat marți seară, Alexandru Popa.
„Faptul că au fost efectuate anumite demersuri pentru a-l schimba din funcție este confirmat și de martorul Bociu Alexandru Nicolae, care a arătat că, în perioada guvernării interimare a lui Cătălin Predoiu, s-a pus problema schimbării lui din funcția de președinte al ANSVSA, cel mai vocal fiind Alexandru Popa, președintele PNL Brăila, care beneficia de susținerea numitului Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov”, se arată în documentul citat.
S-a ajuns până la Bolojan. Degeaba!
„Faptul că întâlnirea organizată de inculpatul Barbu Mihai la data de 23.09.2025 nu a respectat obiectul prestabilit l-a făcut pe martorul Bolojan Ilie să manifeste anumite rezerve și să considere că, de fapt, aceasta a fost mai mult un fel de audiență în care Bogoș Fănel și-a prezentat nemulțumirile decât o discuție de tip politic în care inculpatul Barbu Mihai îl prezenta pe viitorul candidat la comuna Banca. În contextul celor expuse mai sus constatăm faptul că inculpatul Barbu Mihai și-a folosit funcția pe care o deține în cadrul PNL pentru a obține o întâlnire cu prim-ministrul României, invocând o potențială candidatură a inculpatului Bogoș Fănel la primăria Banca”, au menționat procurorii.
POLITIC
Mihai Tudose: ”Zonele marine protejate din Europa beneficiază de conservare numai pe hârtie”
• ”Avem legislație europeană, avem o strategie a UE în domeniu, există obiective ambițioase, dar starea ecosistemelor marine se degradează accelerat”, a avertizat europarlamentarul roman • ”Trebuie făcut mai mult pentru protejarea ecosistemelor și conservarea biodiversității, fără a afecta sectoarele esențiale pentru aceste regiuni, precum pescuitul, turismul și transportul maritim”, a declarat Mihai Tudose, vicepreședinte al Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European
Europarlamentarul PSD Mihai Tudose a declarat că raportul Curții de Conturi Europene vizând starea zonelor marine protejate din UE reprezintă un semnal de alarmă cu privire la ineficiența protecției mediului marin.
”Sunt două probleme majore. Prima ține de lentoarea includerii în regimul de protecție, existând un decalaj mare între obiectivele pentru anul 2030 din strategia UE în domeniul biodiversității și zonele marine protejate, desemnate ca atare. Dar și mai gravă e lipsa de măsuri efective în majoritatea zonelor incluse în regimul de protecție.
Așa cum concluzionează auditul Curții de Conturi, declararea ca zone protejate nu este suficientă pentru o protecție reală. Avem legislație europeană, avem o strategie a UE în domeniu, există obiective ambițioase, dar starea ecosistemelor marine se degradează accelerat.
Agenția Europeană de Mediu a avertizat, deja, că cele mai multe din habitatele și speciile marine din UE nu au parte de o conservare adecvată.
Asta, în condițiile în care 600 de milioane de euro din fondurile UE sunt banii alocați pentru biodiversitatea marină în actualul cadru financiar multianual, 2021-2027…
E nevoie de măsuri eficiente de protecție, bazate pe soluții inovatoare, și, pentru o gestionare durabilă, de un echilibru între nevoile de protecție a mediului și impactul socio-economic. Pentru că trebuie ținut cont de faptul că 40% din populația UE locuiește la o distanță de cel mult 50 km de coastă.
Trebuie făcut mai mult pentru protejarea ecosistemelor și conservarea biodiversității, fără a afecta sectoarele esențiale pentru aceste regiuni, precum pescuitul, turismul și transportul maritim”, a declarat Mihai Tudose, vicepreședinte al Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European.
CELE MAI CITITE
