POLITIC
Cîrligea susţine că investitorii «fug în lumânări» când vine vorba de Brăila
• liberalul Florin Cîrligea a afirmat că de vină ar fi modul în care s-au organizat până nu demult licitaţiile, cu dedicaţie • de vină ar fi şi modul în care s-au făcut recepţiile lucrărilor, dacă din întâmplare firma câştigătoare nu era cea „dorită” • consilierul judeţean susţine că indiferent dacă aceste practici mai există sau nu, impresia oamenilor de afaceri deja s-a creat, iar faptul că administraţia brăileană e în continuare PSD-istă, nu ajută deloc
Consilierul judeţean PNL Brăila Florin Cîrligea a vorbit, recent, despre problemele întâmpinate de Primăria Municipiului în privinţa atragerii de investitori, chiar şi pentru o investiţie banală precum amenajarea unor spaţii de fitness în parc. Afaceristul brăilean susţine că din discuţiile pe care le-a avut cu patronii de firme, toată lumea se fereşte să participe la licitaţii în judeţul nostru, deoarece a intrat deja în folclor faptul că acestea sunt cu dedicaţie. Mai mult, deşi nu a putut aprecia dacă astfel de lucruri încă se mai practică în cazul noii administraţii, Cîrligea a ţinut să sublinieze că toate problemele apărute în trecut, în special la recepţia lucărilor, încă acţionează ca un fel de „Raid” pentru investitori.
„Se ştie că Primăria vrea să facă acele parcuri, locuri pentru desfăşurarea activităţii de fitness în aer liber. Şi ne chinuim de ceva vreme. Am văzut o declaraţie în care se spune că firmele din vestul ţării nu vor să participe la licitaţii la Brăila. Vreau să vă spun ceva din experienţă proprie. Eu nu am societate pentru construcţii sau altceva, dar am cunoştinţe în domeniu. Brăila este ciumată din punct de vedere al participării la licitaţii. În momentul în care firmele au venit la licitaţie au constatat că erau cu dedicaţie şi oamenii au pierdut timp, bani şi resurse de pomană. Iar în momentul în care una dintre aceste firme neagreate (să o spunem într-un mod elegant), a câştigat totuşi licitaţia, a fost analizată apoi cu boldul, sau poate chiar mai rău. Ştiţi cum e? Dacă unii fac un drum, se ia o probă de aici şi alta de la kilometrul 120. Dar dacă vin alţii şi fac acelaşi drum, se ia o probă de la kilometrul zero, apoi de la zero plus 100 m, zero plus 200 m şi tot aşa. Sunt probleme create artificial. Deci în momentul în care există o astfel de licitaţie cu dedicaţie şi altul câştigă, asta se întâmplă. Îmi pare foarte rău că s-a întâmplat la Brăila aşa ceva, dar acum toată lumea fuge de licitaţiile de aici”, a declarat Cîrligea.
Afaceristul brăilean a precizat că nu este o practică doar la Brăila, pentru că a întâmpinat personal o astfel de situaţie la Constanţa, însă a subliniat că foarte mulţi prieteni s-au plâns în legătură cu ceea ce se întâmplă în judeţul nostru din acest punct de vedere.
«Eu cred că atât timp cât va fi PSD la administraţia locală, încrederea investitorilor în Brăila nu va exista»
În aceeaşi ordine de idei, Florin Cîrligea a dorit să precizeze că oamenii de afaceri sunt foarte atenţi la anumite aspecte, iar faptul că la Brăila majoritatea lucrărilor sunt câştigate doar de către firmele de casă ale PSD, le cam taie elanul de a veni aici.
„Asta spune lumea. De aceea nu vin investitori. Şi indiferent dacă s-a întâmplat înainte şi să spunem că nu se mai întâmplă acum, din păcate reminiscenţele au rămas. Şi mai e o chestiune, acum nu avem de unde să mai avem semnale noi în privinţa licitaţiilor. Ce s-a făcut în Brăila ca să fie semnale pe noua administraţie? A fost vreo licitaţie, a fost câştigat ceva? S-a făcut ceva în afară de 3 – 4 plombări şi acelea în luna mai? A câştigat cineva vreun proiect să ajungă la final cu proiectul? Pentru că într-adevăr la licitaţie te duci, o câştigi, dar nu poţi să ştii ce probleme vor apărea dacă tu deranjezi pe cineva până când nu începi recepţiile. Şi vă spun, lumea citeşte. Ia să vedem, unde e judeţul Brăila? Ce lucrări au fost? Una, două , şapte, nouă. Câte firme au câştigat? Una. Ce rost are să mai vii?! Chiar dacă în momentul de faţă nu mai e ce a fost, dacă tu vezi că au fost scoase şapte lucrări de la plantat puieţi până la făcut nave cosmice şi vezi că e o singură firmă din asta care ştie să le facă pe toate, începi să ai dubii. Şi e valabil şi pentru asocieri”, a mai completat Cîrligea, cu precizarea că, de multe ori, PSD-iştii încearcă să acopere firmele de casă cu altele nou înregistrate, care licitează, însă se asociează „cu cine trebuie” pentru implementarea lucrărilor.
„Eu cred că atât timp cât va fi PSD la administraţia locală, nu că am ceva cu ei, dar încrederea investitorilor în Brăila nu va exista. Pentru că, ştiţi cum e: primul secretar de la PCR, primul secretar de la UTC, primul secretar de la pionieri. Deci lupul îşi schimbă părul, dar năravul ba. Eu nu cred că nu există afinităţi între foştii conducători şi actualii conducători”, a conchis PNL-istul.
Reamintim că Primăria Brăila încearcă fără succes, încă din toamna anului trecut, să găsească o firmă care să amenajeze cele trei parcuri de fitness promise de Marian Dragomir imediat după preluarea mandatului. Cu toate acestea, surse din cadrul aparatului administrativ au afirmat că firmele din vestul ţării s-ar feri să participe la licitaţiile organizate la Brăila, deoarece s-ar teme că acestea sunt trucate, câştigătorul fiind dinainte stabilit. Primarul Marian Dragomir a evitat să comenteze aceste zvonuri, însă a dat de înţeles că au ajuns şi la el astfel de informaţii.
POLITIC
De ce a depus mărturie deputatul Alexandru Popa în dosarul ”Bogos”
• pentru că și președintele PNL Brăila îi pusese gând rău lui Alexandru Bociu, dar nu a reușit nici el și nici mulți alții să-l schimbe pe actualul șef al ANSVSA • opinia de ”expert” a lui Popa s-a referit la incapacitatea lui Bociu de a gestiona pesta micilor rumegătoare • de altfel, aceeași opinie are și acum • cert este că Bociu este bine mersi pe post, indiferent câte încercări s-au făcut pentru schimbarea lui • rechizitoriul DNA Iași arată câte manevre se fac și ce pretenții au unii politicieni de la persoanele susținute în funcții publice
Celebrul dosar ”Bogos” în care audierile au ajuns până la Ilie Bolojan a ajuns în instanță. În comunicatul oficial din 21 octombrie 2026, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – serviciul teritorial Iași au dispus trimiterea în judecată a inculpaților:
– Mihai BARBU, la data faptei președinte PNL Vaslui pentru comiterea infracțiunii de folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite
– Cristina TRĂILĂ, la data faptei secretar general adjunct al Guvernului României, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite
– Fănel Bogos, pentru comiterea infracțiunii de instigare la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
Miza acestor presupuse infracțiuni ar fi fost acordarea de despăgubiri în valoare de 3 milioane euro pentru firma Vanbet, producătorul vasluian de ouă și produse din carne de pasăre, al cărei proprietar este Fănel Bogos. Iată ce spun procurorii:
„În perioada, februarie 2025 – noiembrie 2025, în calitate de administrator statutar și acționar al Vanbet, nemulțumit de sancțiunile și măsurile aplicate societății de către DSVSA Vaslui și de refuzul directorului executiv Ponea Mihai de a aproba dosarul de despăgubire de aproximativ 3.000.000 euro, inculpatul Bogos Fănel a hotărât să acționeze pentru înlăturarea din funcție a directorului executiv al DSVSA Vaslui, și, în acest scop, la data de 13.02.2025, s-a întâlnit cu Barbu Mihai și i-a solicitat să își folosească influența și autoritatea conferite de funcția de conducere deținută în cadrul partidului pentru a interveni pe lângă președintele ANSVSA, Bociu Alexandru, în vederea demiterii lui Ponea Mihai din funcția de director executiv al DSVSA Vaslui, după care, a sprijinit activitatea inculpatului și a pus la dispoziția acestuia, în calitate de președinte al PNL Vaslui, pentru evenimentul organizat de acesta la pensiunea EcoTim (3–5.10.2025), o cantitate însemnată de produse alimentare provenite de la ferma sa din comuna Banca”. Adică vreo 80 de pulpe de pui, 20 de cartoane de ouă, câteva kilograme de brânză pentru vreo 36 de liberali care se adunau la ospăț la pensiunea EcoTim. Jalnic! În acest context, continuă procurorii, „la datele de 03.11.2025, respectiv 04.11.2025, inculpata Trăilă Cristina, în calitate de secretar general adjunct al Guvernului României, a înlesnit și a sprijinit demersurile inculpatului Barbu Mihai de folosire a influenței și autorității funcției de conducere deținute în cadrul PNL pentru a-l determina pe Bociu Alexandru, președintele ANSVSA, să dispună demiterea lui Ponea Mihai din funcția de director al DSVSA Vaslui, prin aceea că i-a precizat președintelui ANSVSA, Bociu Alexandru, că nu mai beneficiază de sprijin politic, deoarece acesta nu i-a acordat sprijin și protecție în activitatea profesională operatorului economic Bogos Fănel”. Cu alte cuvinte, noi te-am pus să ai grijă de ai noștri, altfel ”îți retragem sprijinul”.
Demn de menționat este că Trăila Cristina, la alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, a candidat pe prima poziție la Senat din partea PNL Vaslui, alături de Mihai Barbu care a candidat de pe poziția a doua la Camera Deputaților, dar niciunul nu a fost ales. Așadar, interesul pentru un om de afaceri din Vaslui de calibrul lui Bogos Fănel este de înțeles. Culmea, Bogos și Ponea, directorul DSVSA Vaslui sunt cumetri dar cumetria s-a transformat într-o mare dușmănie.
Cert este că potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii DNA Iași încercările de demitere a incomozilor de la șefia DSVSA Vaslui/ ANSVSA București au atins cote inimaginabile pentru cine nu știe ci doar bănuiește după ce criterii se fac numirile și demiterile din funcție în partide, în cazul de față PNL.
Prima încercare de mazilire a lui Bociu ar fi venit de la PNL Brăila, în mandatul lui Predoiu
Din rechizitoriu: „Între timp, în luna mai 2025, în perioada în care Cătălin Predoiu, președintele PNL, avea calitatea de premier interimar iar inculpata Trăilă Cristina ocupa funcția de Secretar General al Guvernului, aceasta a efectuat demersuri pentru schimbarea din funcție a președintelui ANSVSA, Bociu Alexandru Nicolae. Inculpata Trăilă Cristina a susținut faptul că martorul Alexandru Popa, președintele PNL Brăila, i-a solicitat înlocuirea lui Bociu Alexandru Nicolae cu un alt medic veterinar, invocând faptul că Bociu Alexandru Nicolae a fost susținut la conducerea ANSVSA de organizația PNL Brăila, care, între timp, i-a retras sprijinul pe motiv că își desfășoară activitatea în mod defectuos.
În aceste condiții, în urma întâlnirii pe care a avut-o cu martorul Alexandru Popa, inculpata Trăilă Cristina a avut discuții cu premierul interimar Cătălin Predoiu, președintele PNL, în urma cărora s-a conturat ideea de a redacta actele în sensul schimbării din funcție a martorului Bociu Alexandru Nicolae, lucru care nu s-a mai întâmplat după numirea lui Radu Oprea în funcția de Secretar General al Guvernului”.
De fapt, poziția de președinte al ANSVSA fusese asumată de PNL Botoșani
Audiat și el, Alexandru Popa, șeful PNL Brăila, a menționat că i-a spus lui Trăilă că-l considera pe Bociu „depășit de situație” în pesta micilor rumegătoare. Dar că nu poate preciza că i-a zis să-l schimbe din funcție.
Dar Popa de la Brăila l-ar fi sunat și pe Iftime de la Botoșani cu același subiect, susțin procurorii DNA: „În opinia martorului Iftime Valeriu, președintele PNL Brăila Alexandru Popa avea un conflict personal cu președintele ANSVSA întrucât este agricultor și a interacționat cu acesta în virtutatea relațiilor de serviciu”. De ce l-a sunat Popa pe Iftime? Pentru că postul de șef al ANSVSA este al PNL Botoșani!
Bociu știa că îi vrea capul Brăila și Ilfovul lui Thuma
Așadar, pentru a-l demite pe președintele ANSVSA, ajunsă Secretar General al Guvernului, Cristina Trăilă s-ar fi folosit și de nemulțumirea mai multor șefi de filiale liberale, printre care și Alexandru Popa, tocmai de aceea l-a și chemat ca martor al apărării. ”Da, domnul Bociu e depășit de situație, susțin asta și astăzi”, ne-a declarat marți seară, Alexandru Popa.
„Faptul că au fost efectuate anumite demersuri pentru a-l schimba din funcție este confirmat și de martorul Bociu Alexandru Nicolae, care a arătat că, în perioada guvernării interimare a lui Cătălin Predoiu, s-a pus problema schimbării lui din funcția de președinte al ANSVSA, cel mai vocal fiind Alexandru Popa, președintele PNL Brăila, care beneficia de susținerea numitului Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov”, se arată în documentul citat.
S-a ajuns până la Bolojan. Degeaba!
„Faptul că întâlnirea organizată de inculpatul Barbu Mihai la data de 23.09.2025 nu a respectat obiectul prestabilit l-a făcut pe martorul Bolojan Ilie să manifeste anumite rezerve și să considere că, de fapt, aceasta a fost mai mult un fel de audiență în care Bogoș Fănel și-a prezentat nemulțumirile decât o discuție de tip politic în care inculpatul Barbu Mihai îl prezenta pe viitorul candidat la comuna Banca. În contextul celor expuse mai sus constatăm faptul că inculpatul Barbu Mihai și-a folosit funcția pe care o deține în cadrul PNL pentru a obține o întâlnire cu prim-ministrul României, invocând o potențială candidatură a inculpatului Bogoș Fănel la primăria Banca”, au menționat procurorii.
POLITIC
Mihai Tudose: ”Zonele marine protejate din Europa beneficiază de conservare numai pe hârtie”
• ”Avem legislație europeană, avem o strategie a UE în domeniu, există obiective ambițioase, dar starea ecosistemelor marine se degradează accelerat”, a avertizat europarlamentarul roman • ”Trebuie făcut mai mult pentru protejarea ecosistemelor și conservarea biodiversității, fără a afecta sectoarele esențiale pentru aceste regiuni, precum pescuitul, turismul și transportul maritim”, a declarat Mihai Tudose, vicepreședinte al Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European
Europarlamentarul PSD Mihai Tudose a declarat că raportul Curții de Conturi Europene vizând starea zonelor marine protejate din UE reprezintă un semnal de alarmă cu privire la ineficiența protecției mediului marin.
”Sunt două probleme majore. Prima ține de lentoarea includerii în regimul de protecție, existând un decalaj mare între obiectivele pentru anul 2030 din strategia UE în domeniul biodiversității și zonele marine protejate, desemnate ca atare. Dar și mai gravă e lipsa de măsuri efective în majoritatea zonelor incluse în regimul de protecție.
Așa cum concluzionează auditul Curții de Conturi, declararea ca zone protejate nu este suficientă pentru o protecție reală. Avem legislație europeană, avem o strategie a UE în domeniu, există obiective ambițioase, dar starea ecosistemelor marine se degradează accelerat.
Agenția Europeană de Mediu a avertizat, deja, că cele mai multe din habitatele și speciile marine din UE nu au parte de o conservare adecvată.
Asta, în condițiile în care 600 de milioane de euro din fondurile UE sunt banii alocați pentru biodiversitatea marină în actualul cadru financiar multianual, 2021-2027…
E nevoie de măsuri eficiente de protecție, bazate pe soluții inovatoare, și, pentru o gestionare durabilă, de un echilibru între nevoile de protecție a mediului și impactul socio-economic. Pentru că trebuie ținut cont de faptul că 40% din populația UE locuiește la o distanță de cel mult 50 km de coastă.
Trebuie făcut mai mult pentru protejarea ecosistemelor și conservarea biodiversității, fără a afecta sectoarele esențiale pentru aceste regiuni, precum pescuitul, turismul și transportul maritim”, a declarat Mihai Tudose, vicepreședinte al Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European.
CELE MAI CITITE
