România, groapa de gunoi a Europei

Deși tot mai multe deșeuri reciclabile sunt colectate separat de populație și companii, o mare parte dintre acestea ajung în final la groapa de gunoi, din cauza infrastructurii slabe de reciclare. În același timp, costurile mici de depozitare au transformat România într-o destinație pentru transporturi de deșeuri din alte state din Uniunea Europeană, multe dintre ele fiind declarate drept materiale reciclabile, dar ajungând în realitate tot în depozite de gunoi.

Costul de aproximativ 30 de euro pe tonă pentru depozitarea deșeurilor a făcut ca România să devină atractivă pentru transporturi de gunoi din state precum Italia, Germania, Austria sau Olanda. În unele situații, transporturile sunt declarate oficial drept materiale reciclabile, însă în realitate conțin deșeuri, scrie Profit.ro

Un amplu reportaj publicat de BalkanInsight arată că, în multe cazuri, conținutul transporturilor este ascuns prin documente falsificate, iar camioanele sunt încărcate cu gunoi acoperit cu materiale reciclabile, cum ar fi plastic sau anvelope. După intrarea în România, o mare parte din aceste deșeuri ajunge direct la groapa de gunoi.

„România se află la intersecția dintre costuri scăzute de depozitare, rate ridicate de depozitare și capacitate redusă de control, în timp ce Europa Occidentală reduce activ depozitarea în baza legislației UE”, a explicat Alexandra Ghenea, vicepreședinte al ONG-ului Ecoteca.

Paradoxal, România este considerată țara cu cea mai mică cantitate de deșeuri pe cap de locuitor din Uniunea Europeană. Lipsa infrastructurii de reciclare și valorificare face însă ca majoritatea acestora să ajungă direct în depozite.

Potrivit estimărilor din sector, peste 90% din deșeurile generate în România sunt depozitate, iar rata de reciclare este cea mai scăzută din Uniunea Europeană.

În practică, chiar și atunci când populația sau companiile colectează selectiv gunoiul, acesta ajunge adesea în același loc.

„La nivel național și local avem ținte privind separarea deșeurilor organice de cele uscate sau păstrarea materiilor prime pentru economia circulară. Dar o astfel de sortare există doar pe hârtie”, a explicat Octavian Berceanu, fost șef al Gărzii Naționale de Mediu.

Acesta susține că, de multe ori, deșeurile sortate sunt amestecate din nou înainte de a fi transportate la depozite.

„Chiar dacă oamenii își separă deșeurile și chiar dacă firmele fac asta pentru că legea o cere, tot ce a fost sortat este în final amestecat la loc și dus la groapa de gunoi”, a spus fostul șef al Gărzii de Mediu.

Potrivit lui Berceanu, peste 90% din gunoiul din România ajunge în depozite de deșeuri, care diferă ca dimensiune, statut legal și tip de deșeuri depozitate.

„Veți găsi câte unul lângă aproape fiecare oraș mare. Când lucram pe teren, am văzut multe depozite neautorizate. Ai nevoie doar de informații din interior ca să ți le arate cineva. În total, probabil există în jur de 500 de depozite de deșeuri în țară”, estimează acesta.

Problema a atras și atenția instituțiilor europene. În luna ianuarie, Comisia Europeană a trimis România la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru că nu a închis și ecologizat 92 de depozite neconforme.

Termenul limită pentru remedierea situației fusese stabilit pentru iulie 2017, însă nouă dintre acestea nu sunt încă închise sau ecologizate.

România a fost sancționată deja în 2023 pentru situații similare. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a impus atunci o amendă de 1,5 milioane de euro pentru neînchiderea a 31 de depozite industriale, la care se adaugă penalități de 600 de euro pe zi pentru fiecare sit rămas neconform.