Economie
Aurul și argintul se scumpesc puternic. Bijuteriile devin tot mai scumpe în România, iar vânzările scad
Creșterea prețurilor aurului și argintului pe piețele internaționale produce efecte vizibile și pe piața bijuteriilor din România, unde comercianții și producătorii sunt nevoiți să ajusteze prețurile, să modifice structura produselor și să se confrunte cu scăderea vânzărilor.
În același timp, reprezentanții industriei atrag atenția asupra unor lacune legislative legate de tranzacțiile cu „aur vechi”, care pot duce la concurență neloială și pierderi la bugetul statului, potrivit Agerpres.
Creșterea prețurilor la bijuterii în primele luni ale anului 2026 este pusă pe seama evoluției fără precedent a piețelor internaționale ale metalelor prețioase. Majorările semnificative ale cotațiilor aurului și argintului i-au determinat pe producători și comercianți să își adapteze prețurile.
Președintele Colegiului Producătorilor și Comercianților de Bijuterii (CPCB), Mihai Trif, a explicat pentru Agerpres că doar în luna ianuarie 2026 prețul aurului a crescut cu peste 17%. Această evoluție vine după un an 2025 considerat istoric pentru piața metalelor prețioase, în care aurul s-a apreciat cu 64,58%, confirmându-și statutul de activ de refugiu în perioade de instabilitate economică globală. În același timp, argintul a avut o creștere și mai spectaculoasă, de 147,95%.
În aceste condiții, producătorii și comercianții au fost nevoiți să își actualizeze prețurile în funcție de noile cotații. Potrivit lui Mihai Trif, bijuteriile au la bază o materie primă tranzacționată la bursă, iar prețul final este strâns legat de aceste evoluții și de costurile de producție.
Totuși, nu toate creșterile de pe piața internațională s-au reflectat imediat în prețurile din magazine. În multe cazuri, comercianții au preferat să suporte o parte din costuri prin reducerea propriilor marje de profit, pentru a menține produsele accesibile și pentru a nu pierde clienți.
Evoluția prețurilor diferă însă în funcție de tipul bijuteriilor. La produse în care metalul prețios reprezintă cea mai mare parte a valorii – precum verighetele, lanțurile simple sau brățările masive – materia primă poate reprezenta peste 80% din costul total. În aceste situații, creșterea cotațiilor de pe bursă se reflectă rapid în prețul final, în proporție de aproximativ 70–90%.
În schimb, la bijuteriile cu design complex sau gramaj redus, unde manopera și tehnologia de producție au o pondere mai mare în costul total, impactul creșterii prețului aurului este mai moderat. În aceste cazuri, doar 40–60% din creșterea cotațiilor bursiere ajunge să fie transferată în prețul de vânzare. În cazul argintului, influența prețului metalului este adesea mai mică, deoarece costul manoperei poate depăși valoarea materialului.
Tendințe pe piața bijuteriilor din România
Creșterea cotațiilor pentru aur și argint pune presiune și asupra volumului vânzărilor. Mulți producători încearcă să se adapteze prin optimizarea designului pieselor și prin reducerea gramajului bijuteriilor.
Potrivit lui Mihai Trif, sectorul bijuteriilor este unul de nișă și resimte rapid efectele perioadelor de incertitudine economică sau geopolitică. Impactul este resimțit mai ales de clienții care revin în magazine după câțiva ani și descoperă prețuri mult mai mari decât cele cu care erau obișnuiți.
Una dintre soluțiile adoptate de producători este realizarea unor bijuterii mai ușoare, folosind tehnologii care permit menținerea aspectului și volumului vizual, dar cu o cantitate mai mică de metal prețios. Astfel, pot fi păstrate standardele de 14K sau 18K, dar la un preț mai accesibil.
O altă tendință este diversificarea aliajelor utilizate. Tot mai mulți comercianți și clienți se arată interesați de variante mai accesibile, cum ar fi aurul de 9K.
Probleme pentru producătorii români
Președintele CPCB a atras atenția și asupra unor mecanisme care afectează competitivitatea producătorilor de bijuterii noi. Unul dintre acestea este dezechilibrul fiscal.
În prezent, magazinele de bijuterii și casele de amanet cumpără bijuterii de la persoane fizice. În unele cazuri, aceste tranzacții pot fi folosite drept acoperire contabilă pentru produse noi provenite din activități ilicite.
De asemenea, există un avantaj fiscal pentru operatorii care folosesc regimul „second hand”. În timp ce producătorii plătesc TVA la întreaga valoare de vânzare a bijuteriei, operatorii din acest sistem plătesc TVA doar la marja de profit, ceea ce creează o diferență semnificativă la prețul final.
Totodată, lipsa unui registru centralizat al tranzacțiilor cu aur provenit de la populație facilitează activitatea unor persoane care desfășoară, în mod constant, tranzacții comerciale sub pretextul vânzării unor bunuri personale.
Potrivit reprezentanților industriei, deși aurul provenit de la populație contribuie la menținerea stocurilor, acesta poate alimenta și o zonă de concurență neloială prin exploatarea lacunelor legislative.
Perspective pentru piață
În ceea ce privește evoluția pieței în acest an, specialiștii spun că aceasta va depinde în mare măsură de fluctuațiile cotațiilor internaționale ale metalelor prețioase.
Dacă prețurile vor continua să crească accelerat, așa cum s-a întâmplat în 2025, industria bijuteriilor ar putea traversa o perioadă dificilă, marcată de scăderea vânzărilor. În schimb, o stabilizare a pieței, chiar și la un nivel ridicat al prețurilor, ar putea permite sectorului să se adapteze treptat la noile condiții. Reprezentanții industriei avertizează însă că perioadele de instabilitate pot crește riscul activităților ilegale, într-un domeniu care este deja considerat vulnerabil la evaziune fiscală.
Economie
Calitatea echipamentelor de protecție, în atenția inspectorilor ITM Brăila
• până la finele acestui an, Inspectoratul Teritorial de Muncă Brăila desfășoară controale la importatorii și distribuitorii de produse industriale, în cadrul unei Campanii Naționale • în trimestrul III 2026, s-au aflat în vizorul inspectorilor ITM Brăila mănușile, măștile, bocancii de protecție și explozivii de uz civil
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a desfășurat, în trimestrul III 2026, mai multe acțiuni prevăzute în metodologia Campaniei Naționale de supraveghere a pieței produselor industriale din domeniul de competență al Inspecției Muncii, conform Programului sectorial pentru anul 2026, coordonat de către Comisia Europeană. În această perioadă, inspectorii ITM Brăila au realizat monitorizarea următoarelor produse industriale: mănuși, măști, bocanci de protecție și explozivi de uz civil.
„Activitățile de control privind supravegherea pieței pentru produsele enumerate constau, în principal, în verificarea prin sondaj a produselor introduse pe piață, cât și în dispunerea măsurilor necesare pentru asigurarea conformității, atunci când sunt constatate abateri. În trimestrul III al anului 2026, inspectorii de muncă cu atribuții de control în domeniul supravegherii pieței au efectuat vizite de inspecție la un număr de 18 agenți economici și au evidențiat în baza de date la nivel național 55 de produse”, a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Au fost identificate neconformități la nouă dintre produsele controlate, fiind aplicate agenților economici distribuitori șase sancțiuni contravenționale.
De asemenea, inspectorii de muncă au oferit informații specifice privind legislația din domeniul supravegherii pieței pentru produsele industriale, respectiv verificarea existenței declarației de conformitate, dacă aceasta însoțește produsele, este completă, este redactată/tradusă în limba română, dacă există aplicat marcaj de conformitate CE pe fiecare produs și acesta este lizibil/vizibil/durabil, respectă forma/dimensiunile prevăzute de lege și dacă pe produse sunt aplicate marcaje care pot induce confuzii.
În cadrul acțiunii de informare organizată în trimestrul III, a fost prezentat un material având ca temă campania de supraveghere a pieței pentru anul 2026, cu informații extrase din legislația specifică pentru categoriile de produsele industriale enumerate și s-au purtat discuții interactive pe baza materialului prezentat.
Campania Națională de supraveghere a pieței produselor industriale urmărește ca, printr-o acțiune unitară a Inspecției Muncii, să se conștientizeze și să se verifice producătorii, importatorii și distribuitorii asupra necesității cunoașterii și respectării actelor normative prin care s-au transpus directivele și regulamentele europene referitoare la introducerea pe piață a produselor. Campania se desfășoară până la data de 31 decembrie 2026.
Economie
Lumină gratis la țară
• câteva comune din județul Brăila și-au amenajat parcuri fotovoltaice cu ajutorul cărora speră să își reducă semnificativ, în unele cazuri în totalitate, consumul de electricitate pentru iluminatul stradal și pentru instituțiile publice – Primărie, școli, cămine culturale • investițiile au fost realizate cu fonduri europene, prin intermediul Ministerului Energiei
În actualul context, cu prețul energiei electrice mai mare de la o lună la alta, câteva Primării din județul Brăila au reușit să acceseze fonduri europene pentru parcuri fotovoltaice cu care să-și asigure gratuit măcar o parte din iluminatul stradal și din necesarul pentru funcționarea instituțiilor publice.
Proiectele sunt finanțate prin intermediul Ministerului Energiei și deja au început să prindă viață. Comuna Jirlău este prima care a pus în funcțiune un astfel de parc fotovoltaic, din luna iulie a acestui an.
Măxineniul a finalizat deja proiectul, dar mai are de pus la punct câteva proceduri birocratice înainte de a-l racorda la rețea. De asemenea, primăria Siliștea se află într-un stadiu avansat cu propriul său parc fotovoltaic, pe care speră să-l pună în funcțiune în primăvara anului viitor. Șuțești și Însurăței sunt alte două Unități Administrativ Teritoriale (UAT) care au obținut finanțare pentru parcuri fotovoltaice și au primit autorizație de construire de la Consiliul Județean, aflându-se acum în stadiul de licitație pentru stabilirea constructorului.
Multe alte UAT-uri din județ sunt, însă, interesate să aibă propria sursă de energie gratuită de la soare. Consiliul Județean Brăila a eliberat avize pentru certificate de urbanism ce includ parcuri fotovoltaice pentru primăriile din Făurei, Râmnicelu, Mircea Vodă, Frecăței, Scorțaru Nou, Surdila Găiseanca, Galbenu, Berteștii de Jos, Ianca, Racovița, Ciocile, Salcia Tudor, Cazasu, Viziru, Romanu și Dudești.
Cu ajutorul programelor cu finanțare europeană sau de la bugetul de stat, toate aceste UAT-uri urmează să aibă, mai devreme sau mai târziu, propriile surse de energie care să le facă mai puțin dependente de tarifele practicate de producătorii tradiționali.
Primăriile cele mai avansate
Primăria Jirlău are deja un parc fotovoltaic funcțional, inaugurat efectiv în vara acestui an. Lucrările au început în aprilie 2025 și au fost gata în decembrie însă a mai fost nevoie de rezolvarea anumitor formalități până când cele 120 de panouri cu o putere instalată de 50 kW, au putut fi puse la treabă.
Autoritățile locale spun că energia produsă aici acoperă circa 20 – 30% din factura plătită lunar pentru consumul de curent al iluminatului stradal și al instituțiilor publice – primărie, școli etc. Investiția s-a ridicat la 630.000 lei, jumătate din sumă fiind plătită din fonduri nerambursabile, iar jumătate de la bugetul local.
Și Primăria Măxineni are la ora actuală un parc fotovoltaic funcțional, dar încă neinaugurat, deoarece mai sunt de parcurs câțiva pași birocratici. Aici, investiția a fost mai mare – 1.607.437, 5 lei – dar și puterea instalată este pe măsură: circa 300 KW.
Primarul Ionuț Postolache ne-a declarat că încearcă să implementeze și un proiect în valoare de 250.000 euro pentru capacități de stocare a energiei produse de parcul fotovoltaic.
Totodată, se intenționează achiziționarea de pompe de căldură pentru instituțiile publice din comună. Puse împreună, toate aceste proiecte, ar urma să asigure independența totală, din punct de vedere energetic, a Primăriei Măxineni.
Cu alte cuvinte, nu s-ar mai cheltui bani de la bugetul local pentru iluminatul stradal din comună și din satele aferente, dar și pentru curentul electric consumat de instituțiile publice – primărie, unități de învățământ, cămine culturale.
Deocamdată, însă, este gata doar parcul fotovoltaic, care prin simpla punere în funcțiune va diminua considerabil facturile plătite de Primărie.
Un alt parc fotovoltaic care urmează să producă în beneficiul administrației locale se află pe teritoriul comunei Siliștea, mai exact pe un teren intravilan situat la intrarea în satul Cotu Lung. Ocupă 2.800 metri pătrați și are o putere instalată de 158 kW, iar investiția s-a ridicat la 1,36 milioane de lei, bani asigurați integral din fonduri europene.
Primăria a cheltuit de la bugetul local doar câteva mii de lei, pentru împrejmuirea locului și montarea unor camere de supraveghere, după cum ne-a explicat primarul Ilie Efteme. Edilul spune că, după ce va fi pus în funcțiune, parcul va ajuta la reducerea cu circa 30-40% a facturii la electricitate pentru iluminatul stradal și clădirile administrației locale. Procentul va crește după ce se va investi și în montarea unor baterii de stocare, care vor face parcul mult mai eficient.
Ca și la Măxineni, capacitățile de stocare sunt deocamdată în stadiul de proiect. Chiar și fără acestea, doar cu energia livrată în rețea în zilele însorite, primarul Efteme spune că se vor face economii substanțiale, care vor ajuta administrația locală să aibe mai multe fonduri disponibile la bugetul local pentru diverse alte investiții în beneficiul comunității.
Parcul fotovoltaic de la Cotu Lung ar urma să fie inaugurat în luna aprilie a anului viitor. Termenul de finalizare prevăzut în contract este luna decembrie a acestui an, însă au apărut întârzieri ce nu mai pot fi recuperate.
Potrivit primarului, constructorul a avut probleme la achiziția panourilor fotovoltaice, deoarece anul acesta cererea a fost foarte mare, iar furnizorii din China n-au putut ține pasul, livrările înregistrând întârzieri de ordinul săptămânilor sau chiar a lunilor.
Alte primării care au început demersurile pentru amenajarea de parcuri fotovoltaice sunt cele din Însurăței și Șuțești. La Însurăței, investiția se va ridica la 2,09 milioane de lei, iar puterea instalată va fi de 0,361 MW, potrivit primarului Florentina Carșote.
Proiectul are termen de finalizare luna decembrie 2027, iar după ce va fi pus în funcțiune parcul fotovoltaic, facturile plătite de Primăria Însurăței pentru curentul electric s-ar putea reduce cu până la 65% speră primarul Carșote.
La Șuțești, proiectul este încă în fază de licitație, ne-a declarat primarul Costică Dobre. Acolo ar urma să fie realizat un parc fotovoltaic destul de performant, cu o putere instalată de 400 kW, care, la fel ca și în alte UAT-uri, va ajuta primăria să facă economii considerabile.
CELE MAI CITITE
