ECONOMIC
Revolta chiriaşilor din Ansamblul ANL Lacu Dulce
• oamenii sunt supăraţi că, din cauza restanţierilor la întreţinere au fost debranşaţi de la apă • practic, ei primesc apă potabilă doar 4 ore pe zi, iar în rest trebuie să o care cu bidoanele de la cişmelele din curtea blocurilor • protestatarii s-au plâns că de vină pentru situaţia creată ar fi fosta conducere a Asociaţiei de Chiriaşi 768, în mandatul căreia s-ar fi produs o delapidare de circa 2 miliarde lei vechi • actuala conducere a AC 768 a făcut plângere penală fostului preşedinte, administrator şi cenzor • ieri după-amiază, conducerea CUP Dunărea a decis să reia furnizarea apei în program neîntrerupt, însă cu condiţia ca, până vineri, 22 septembrie, asociaţia să plătească în contul datoriei cel puţin 10.000 lei
Zeci de chiriaşi din ansamblul de locuinţe tip ANL din Lacu Dulce au ieşit, miercuri seară, în jurul orei 20.00, în faţa blocurilor, nemulţumiţi de măsura restricţionării la doar patru ore pe zi a furnizării apei potabile prin reţeaua de bloc, în rest oamenii fiind nevoiţi să care apa în casă cu bidoanele. Protestul a durat circa o oră şi s-a dorit a fi un nou semnal de alarmă pentru factorii decizionali locali cu privire la faptul că zeci de apartamente cu plata la zi a întreţinerii au de suferit din cauza restanţierilor. Mai mult, s-au plâns şi de faptul că în spatele datoriei de peste 5 miliarde lei vechi, cu tot cu penalităţi, la plata facturilor de apă-canal ar fi, de fapt, şi o delapidare din bugetul asociaţiei de chiriaşi, în perioada de mandat a fostei conduceri a AC. Informaţia ne-a fost confirmată de către actualul preşedinte al AC 768, Gabriel Voiculeţ: “De mai multă vreme au existat suspiciuni cu privire la activitatea fostei conduceri, iar în momentul în care am fost numit preşedinte primul lucru a fost să cerem o expertiză contabilă la asociaţie, care a vizat ultimii 3 ani de activitate a organizaţiei. Temerile noastre au fost confirmate de concluziile expertului contabil, care a indicat un prejudiciu undeva la 2 miliarde de lei vechi. Le-am făcut plângere penală fostului preşedinte, administrator şi cenzor al asociaţiei. În paralel, am iniţiat o campanie de acţionare în instanţă a tuturor chiriaşilor care înregistrau restanţe la plata întreţinerii, iar rezultatele nu au întârziat să apară, în sensul că persoanele vizate au venit să plătească. Avem totuşi în continuare probleme cu o serie de apartamente, reprezentând circa 20% din toată asociaţia, unde chiriaşii pur şi simplu ne sfidează. Au grijă să fie la zi cu plata chiriei către Primărie, dar nu dau bani la întreţinere. Până când nu se achită din restanţele la CUP Dunărea, nu se va schimba nimic în sensul că apa va fi în continuare furnizată cu program de două ore dimineaţa şi două seara”.
La rândul său, directorul Serviciul de Utilitate Publică Administrare Fond Locativ şi Cimitire, Emilena Huiu, a explicat că problema de la AC 768, asociaţie compusă din peste 200 de apartamente, din ansamblul ANL Lacu Dulce, este una mai veche şi ţine de acumularea de datorii către CUP Dunărea inclusiv pe fondul unei delapidări din banii asociaţiei. “Oamenii sunt nemulţumiţi, dar acolo sumele datorate sunt de ordinul miliardelor de lei vechi. S-a realizat o expertiză contabilă acolo la asociaţie, ocazie cu care s-a descoperit o delapidare consistentă din banii oamenilor. Mai departe, iată, s-a ajuns la situaţia în care operatorul de apă-canal a ajuns la limita răbdării şi a procedat la debranşare şi furnizarea cu program scurt a apei potabile în blocurile ce compun asociaţia respectivă”, a precizat sursa citată.
Revenind la protestul de miercuri seară, unul dintre chiriaşi s-a plâns că nu poate face un duş normal după ce ajunge seara de la muncă drept pentru care, în prezenţa vecinilor s-a spălat pe picioare la cişmeaua montată de lucrătorii CUP Dunărea în curtea blocului.
Reamintim că, la începutul acestei luni, operatorul local de apă-canal epurare CUP Dunărea a trecut la debranşarea a 3 asociaţii cu datorii mari şi vechi: AP 442 din Obor, compusă din blocurile 25 şi 25 bis (44 de partamente), AP 612 compusă din blocurile G şi G1 (47 apartamente) şi AC 768 din Ansamblul ANL Lacu Dulce cu 208 apartamente. Dintre cele 3 asociaţii primele două au reuşit să achite sume consistente de bani în contul datoriei, au semnat angajamente de plată, astfel încât la câteva zile după debranşare au reuşit să înduplece CUP Dunărea să reia furnizarea apei prin reţeaua de bloc.
În cursul zilei de ieri, CUP Dunărea a anunţat că a luat decizia rebranşării şi pentru AC 768, în sensul furnizării apei în program de 24 de ore neîntrerupt însă “sub rezerva plăţii la casieria companiei, până la data de 22 septembrie anul curent, a minim 10.000 lei şi depunerii, până la aceeaşi dată, de Angajamente de Plată pentru reeşalonarea datoriei astfel cum s-a convenit”. Dacă până la data menţionată mai sus nu se îndeplinesc aceste condiţii, a avertizat conducerea CUP Dunărea, se va relua furnizarea apei cu program restricţionat de doar 4 ore pe zi.
ECONOMIC
Munca „la negru” în construcții. Trei luni de controale și amenzi de 260.000 de lei
• Campania Națională la care au participat inspectorii de muncă brăileni s-a desfășurat în perioada iulie-septembrie 2026 • au fost vizați angajatori brăileni din domeniul construcțiilor, ITM Brăila aplicând zeci de sancțiuni contravenționale, inclusiv amenzi
Război total muncii nedeclarate („la negru”). Inspectoratul Teritorial de Muncă Brăila a efectuat, în perioada 1 iulie – 30 septembrie 2026, acțiuni de control la angajatori care desfășoară activități în domeniul construcțiilor și a aplicat 36 sancțiuni contravenționale dintre care opt amenzi în cuantum de 260.000 de lei.
Controalele fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă de către angajatorii care desfăşoară activităţi în domeniile: „Construcții clădiri” (cod CAEN 41), „Lucrări de geniu civil” (cod CAEN 42) și „Lucrări speciale de construcții” (cod CAEN 43).
În domeniul relațiilor de muncă (RM) au fost verificați 18 angajatori brăileni și s-au aplicat 11 sancțiuni contravenționale, dintre care șase amenzi în valoare de 249.500 lei (două amenzi în valoare totală de 240.000 lei pentru muncă nedeclarată – șase persoane prestau activitate fără a avea încheiat contract individual de muncă și patru amenzi în valoare totală de 9.500 lei pentru nerespectarea prevederilor privind timpul de muncă).
Dintre cele mai frecvente neconformități întâlnite în domeniul relațiilor de muncă menționăm: munca nedeclarată; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; Lipsă certificat medical la angajare.
În domeniul securității și sănătății în muncă (SSM) au fost verificați 14 angajatori și s-au aplicat 25 de sancțiuni contravenționale, dintre care două amenzi în valoare totală de 10.500 lei.
Dintre cele mai frecvente neconformități în domeniul securității și sănătății în muncă, identificate de inspectorii de muncă, cu ocazia vizitelor de control în șantierele temporare de construcții, menționăm: neutilizarea de către lucrători a echipamentului individual de protecție în concordanță cu riscurile existente la locul de muncă; neverificarea de către angajatori a modului în care lucrătorii utilizează echipamentul individual de protecție acordat; neasigurarea semnalizării de securitate și/sau sănătate la toate locurile de muncă din incinta șantierului; neîntocmirea evidenței zonelor cu risc ridicat și specific; nedesemnarea și instruirea lucrătorilor care aplică măsurile de prim ajutor, prevenirea și stingerea incendiilor și evacuarea lucrătorilor în caz de pericol.
„În scopul verificării modului în care angajatorii respectă cerințele obligatorii în domeniul relațiilor de muncă, dar și cerințele minime de securitate și sănătate în muncă pentru crearea unor locuri de muncă sigure și sănătoase în șantierele temporare, acțiunile de control vor continua și în perioada următoare”, a declarat Liviu Arhire, inspector șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila.
ECONOMIC
Parteneriat strategic important. România, poarta de intrare în UE pentru Kawasaki
* este vorba despre un memorandum semnat la Tokyo între Transgaz, prin semnătura directorului general, Ion Sterian și Kawasaki Heavy Industries, prin
Motohiko Nishimura, Președintele Companiei Solutii Energetice si Inginerie Maritima Kawasaki * companiile vor colabora pentru a realiza transportul pe scară largă al hidrogenului gazos prin conductele onshore pe care Transgaz le are pentru Europa Centrală și de Est
Săptămâna trecută, mai exact pe data de 20 octombrie, la Tokyo, în Japonia, în cadrul Forumului pentru Inovare România – Japonia, SNTGN Transgaz SA și Kawasaki Heavy Industries au semnat un Memorandum de Înțelegere privind cooperarea în domeniul hidrogenului.
Din partea Transgaz, Memorandumul a fost semnat de brăileanul Ion Sterian, Director General al SNTGN Transgaz SA, iar din partea Kawasaki Heavy Industries de Motohiko Nishimura, Președintele Companiei Solutii Energetice si Inginerie Maritima Kawasaki. Memorandumul de Înțelegere a fost semnat în prezența oficialilor guvernamentali din Japonia și România.
Prin semnarea acestui memorandum, companiile stabilesc cadrul de cooperare strategică în domeniul hidrogenului, al infrastructurii energetice conexe și al dezvoltării de proiecte comune România–Japonia.
Mai exact, companiile vor colabora pentru a realiza transportul pe scară largă al hidrogenului gazos prin conductele onshore pe care Transgaz le are pentru Europa Centrală și de Est. Ca primă fază a acestei colaborări, Kawasaki intenționează să înceapă testele demonstrative în România pentru transportul onshore al hidrogenului pur folosind compresorul său de hidrogen centrifugal (KM Comp-H 22).
Această demonstrație va fi prima inițiativă din lume care vizează realizarea transportului pe scară largă de gaze cu hidrogen prin conducte. Demostrația se va desfășura în cadrul proiectului intitulat “România / Proiect demonstrativ de studiu de fezabilitate privind lanțul de aprovizionare cu hidrogen: Compresor centrifugal pentru transportul terestru al hidrogenului gazos”. Proiectul a fost selectat pentru a face parte din programul “Co-creare orientată spre viitor cu Sudul Global” (inclus în bugetul suplimentar pentru anul fiscal 2024 al Ministerului Economiei, Comerțului și Industriei din Japonia – METI), care vizează sprijinirea reconstrucției Ucrainei și consolidarea colaborării cu țările din Europa Centrală și de Est.
Prin intermediul acestui proiect demonstrativ, Kawasaki își va valorifica expertiza acumulată de-a lungul anilor în domeniul compresoarelor centrifuge pentru hidrogen, contribuind astfel la realizarea unui transport terestru eficient al hidrogenului gazos, precizează compania.
„Reducerea costurilor de furnizare a hidrogenului este esențială pentru adoptarea pe scară largă a energiei pe bază de hidrogen la nivel mondial. Ca un mijloc de a realiza acest lucru, așteptările cresc pentru conductele onshore capabile să transporte eficient volume mari de hidrogen. Una dintre provocările cheie pentru realizarea unor astfel de conducte este nevoia de tehnologie care poate comprima în mod eficient volume mari de gaz hidrogen pur la presiuni ridicate într-un spațiu limitat.
Prin acest proiect demonstrativ, Kawasaki își va folosi expertiza în compresoarele de hidrogen centrifuge dezvoltate de-a lungul anilor pentru a ajuta la realizarea unui transport eficient pe gaz pe bază de hidrogen onshore”, transmite grupul japonez. Kawasaki își propune să stabilească transportul pe gaz pe bază de hidrogen la scară largă prin conducte și, prin legarea acestei tehnologii cu gama sa diversă de produse pe bază de hidrogen (turbine, motoare, nave de transport, rezervoare etc.), să construiască un lanț de aprovizionare cu hidrogen, contribuind astfel la realizarea unei lumi neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon.
Potrivit directorului general al Transgaz, colaborarea dintre cele două companii, susținută de guvernele României și Japoniei, este estimată la 21 de milioane de euro, valoare care include echipamentele, tehnologiile și activitățile de cercetare și testare.
„Prin semnarea acestui MoU, atât Transgaz, cât și Kawasaki Heavy Industries își propun să materializeze conceptul Transgaz privind transportul de hidrogen gazos la scară largă prin conducte terestre utilizând compresorul centrifugal de hidrogen al KHI, într-un sistem sigur, în buclă închisă”, a explicat Ion Sterian.
CELE MAI CITITE
