ADMINISTRAȚIE
Reabilitarea Casei Albe
• consilierii judeţeni au aprobat, recent, o actualizare a documentaţiei tehnico-economice pentru reabilitarea şi refuncţionalizarea Palatului Administrativ • este vorba despre o investiţie pe fonduri europene, în valoare totală de aproape 19 milioane lei (peste 4 milioane euro) • oportunitatea proiectului a fost dur criticată de consilierul judeţean PND, Cătălin Iordache, care i-a atras atenţia preşedintelui CJ Brăila, Francisk Chiriac, că pur şi simplu îi îndeplineşte dorinţa fostului şef al CJ şi al PSD Brăila, Gheorghe Bunea Stancu
Se pregăteşte “schimbarea la faţă” a Palatului Administrativ în care funcţionează Consiliul Judeţean, Primăria şi Prefectura Judeţului Brăila. Consilierii judeţeni au aprobat, recent, un proiect de hotărâre privind actualizarea documentaţiei tehnico-economice, faza DALI (Documentaţia de Avizare a Lucrărilor de Intervenţii) şi a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investiţii “Reabilitare şi refuncţionalizarea clădirii Palatului Administrativ, Piaţa Independenţei nr. 1 Brăila”. Iniţial, acestea au fost aprobate în luna septembrie 2017, însă de atunci, proiectul a mai suferit câteva modificări. Asta ca urmare a sfaturilor venite din partea Agenţiei de Dezvoltare Regională (ADR), pentru a se obţine finanţarea dorită prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, axa prioritară 3 – Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon, prioritatea de investiţii 3.1. – Sprijinirea eficienţei energetice, a gestionării inteligente a energiei şi a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, şi în sectorul locuinţelor, Operaţiunea B-Clădiri Publice.
Ultimele modificări sugerate şi acceptate de proiectantul SC Avensa Consulting SRL, scot câteva elemente din proiectul iniţial, care nu ar fi fost eligibile, rămânând ca acestea să se realizeze prin fonduri din bugetul propriu al judeţului. Cert este că, după cum aflăm din raportul proiectului, valoarea totală a investiţiei este de aproape 19 milioane lei cu TVA (peste 4 milioane euro), din care construcţia plus montajul înseamnă 14.455.320 lei cu TVA (peste 3 milioane euro).
Ce modificări se pregătesc pentru clădirea Palatului Administrativ
Potrivit vicepreşedintelui CJ Brăila, Ionel Epureanu, pentru partea care ţine de eficienţa energetică a clădirii (deci segmentul eligibil), proiectul prevede: termoizolarea pereţilor exteriori, schimbarea tâmplăriei exterioare cu una din aluminiu, refacerea termoizolaţiei şi a hidroizolaţiei la nivel de terase, realizarea unor intervenţii pe partea de distribuţie a agentului termic, dotarea tuturor birourilor cu ventiloconvectoare alimentate cu agent termic de încălzire iarna şi agent termic de răcire pe timp de vară, de asemenea, recuperatoare de căldură. Tot acesta ne-a informat că se vor înlocui cele trei lifturi existente ale clădirii, circuitele de distribuţie agent termic vor fi schimbate cu ţevi de oţel cu izolaţie de tip elastomer. Se va monta o instalaţie pentru energie regenerabilă, panouri solare foto-voltaice pe terasa clădirii. De asemenea, fiecare corp de clădire va avea un circuit separat de alimentare cu agent termic, pentru echilibrarea instalaţiei. Iar pentru producerea agentului termic de răcire se va monta un chiller (răcitor) în interiorul clădirii, lângă centrala termică deja existentă.
Ei bine, Epureanu a explicat că sunt necesare şi câteva măsuri conexe, care contribuie la implementarea proiectului. Acestea, deşi au rezultat în urma expertizelor tehnice, ale instalaţiei, structurii şi ale auditului energetic, potrivit ADR ar fi considerate neeligibile şi se vor realiza prin fonduri proprii. Vicepreşedintele a precizat că se vor reface finisajele interioare – tencuieli şi zugrăveli, pardoseala, se vor înlocui uşile interioare, montarea unor uşi rezistente la foc la casele de scară şi holuri, înlocuirea completă a instalaţiei electrice, realizarea unei instalaţii de detectare a incendiilor, de stingere a acestora, instalaţie voce-date, a unei televiziuni cu circuit închis, sistem de protecţie la şoc electric şi a unei instalaţii paratrăsnet.
Întrebat ce înseamnă o “televiziune cu circuit închis”, acesta a precizat că va fi o reţea de camere, conectate la un dispecerat, însă nu a putut preciza deocamdată unde vor avea terminalul.
“Durata proiectului este de 36 luni de la data semnării contractului de finanţare. Între durata contractului de finanţare şi cea de execuţie a lucrărilor sunt aspecte diferite. Durata de execuţie a lucrărilor este de 24 luni”, a declarat acesta.
Epureanu a mai adăugat că se vor realiza achiziţii pentru proiectare, pentru lucrările propriu-zise, pentru asistenţă tehnică din partea dirigintelui de şantier, servicii de verificare a documentaţiilor şi pentru partea de promovare a proiectului.
Vicepreşedintele a precizat că după aceste ultime clarificări, contractul de finanţare ar trebui să se semneze cât de curând, însă va mai dura până la punerea în aplicare a proiectului, deoarece trebuie îndeplinită etapa licitaţiilor publice.
Sursa citată a mai adăugat că în momentul în care vor începe lucrările, cele trei instituţii din Palatul Administrativ vor fi evacuate etapizat (pe etaje), astfel că anumite compartimente din cadrul aparatelor vor funcţiona temporar în alte clădiri.
Cât despre cheltuielile neeligibile, Epureanu a afirmat că există bani în bugetul judeţului, însă CJ Brăila va trebui să previzioneze o sumă pentru acest proiect, abia după derularea licitaţiei pentru execuţia lucrărilor.
Critici în şedinţa CJ Brăila pentru oportunitatea investiţiei
Reabilitarea Palatului Administrativ a fost criticată de consilierul judeţean PND Cătălin Iordache, care a dorit să îi atragă atenţia preşedintelui CJ Brăila, Francisk Chiriac, asupra faptului că prin acest proiect nu face altceva decât să îi îndeplinească dorinţa fostului şef al PSD Brăila, Gheorghe Bunea Stancu.
“Domnule preşedinte Francisk, cu deosebit respect vreau să vă spun că i-aţi îndeplinit visul lui Stancu. De când voia el să văruiască această clădire! V-aţi gândit să o faceţi dumneavoastră, nu?! E tot ce trebuia făcut! Mizeria din jurul ei nu o vedeţi? Nu! Gropi, gunoaie, alea nu?! Spitale, cartiere, înjunghieri pe stradă, alea nu le vedeţi! În loc să daţi bani la Poliţie, văruim o clădire. Oamenii ăia merg cu nişte maşini, le cad uşile în mers, dar facem Palatul Adminsitrativ frumos, nu? Cum v-a trecut asta prin cap?”, a declarat Iordache.
Preşedintele CJ Brăila a explicat că a dorit să realizeze acest proiect deoarece este vorba despre atragerea de fonduri europene, mai ales că în cadrul Palatului Administrativ funcţionează trei instituţii importante în Brăila.
În cele din urmă proiectul a fost aprobat doar cu voturile consilierilor judeţeni PSD şi ale aliaţilor lor, deoarece Cătălin Iordache a votat “împotrivă”, iar liberalii şi cei doi consilieri PMP nu au fost prezenţi în sală la acest punct. Aceştia părăsiseră sala de şedinţe în semn de protest pentru faptul că nu le fuseseră acceptate amendamentele la alte proiecte.
ADMINISTRAȚIE
Ce nu s-a văzut în spatele șantierului de pe Calea Galați. Investiția de 66 de milioane de lei, prezentată la Primăria Brăila
• un nou proiect de infrastructură urbană a fost dus la bun sfârșit la Brăila • modernizarea Căii Galați, realizată în două etape cu finanțare europeană și o contribuție de aproximativ 17% din partea municipalității, reprezintă încă un pas în procesul de modernizare a orașului și de îmbunătățire a transportului public • investiția și provocările întâmpinate în implementarea sa au fost prezentate joi, 5 noiembrie, la sediul Primăriei
Modernizarea Căii Galați, pe tronsonul cuprins între Bulevardul Dorobanților și Bulevardul Independenței, a fost prezentată joi, 5 noiembrie, în cadrul unei conferințe de presă organizate la sediul Primăriei Municipiului Brăila.
Investiția, realizată cu fonduri europene, reprezintă încă un obiectiv de infrastructură urbană dus la bun sfârșit de administrația locală și se înscrie în strategia de modernizare a municipiului.
La întâlnire au participat primarul municipiului Brăila, Viorel Marian Dragomir, viceprimarul Alexandru Jantea Crican, Dragoș Marin, inspector în cadrul Primăriei Brăila și managerul de proiect, Jeni Crăciun, director AM PRSE 2021-2027, precum și Răzvan Popescu, director adjunct al Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Est.
Conferința a fost prilejul unei prezentări detaliate a investiției, de la etapele de implementare și dificultățile întâmpinate până la rezultatele concrete și beneficiile pe care modernizarea acestei artere le aduce brăilenilor.
O arteră importantă a orașului adusă la standarde moderne
Primarul Viorel Marian Dragomir a început prezentarea proiectului printr-o scurtă incursiune în trecut, amintind starea în care se afla Calea Galați înainte de începerea lucrărilor. Edilul a vorbit despre carosabilul deteriorat, asfaltul peticit și problemele repetate ale vechii linii de tramvai, care necesita intervenții frecvente și provoca uneori situații dificile în circulație. ”Era o lucrare absolut necesară pe o arteră foarte importantă din municipiul Brăila”, a subliniat primarul, explicând că vechea infrastructură ajunsese într-o stare care nu mai permitea desfășurarea transportului public în condiții corespunzătoare. Proiectul a fost implementat în două etape. Prima s-a desfășurat în perioada 30 iulie 2020 – 31 decembrie 2023, prin Programul Operațional Regional 2014-2020, iar cea de-a doua între 1 ianuarie 2024 și 31 ianuarie 2025, prin Programul Regional Sud-Est 2021-2027. Pentru Etapa I, valoarea totală a fost de 19.854.577,20 lei, din care 16.876.390,62 lei reprezintă contribuția nerambursabilă a Uniunii Europene, 2.581.095,04 lei contribuția nerambursabilă a Guvernului României și 397.091,54 lei contribuția proprie a Primăriei Municipiului Brăila. Etapa a II-a a avut o valoare totală de 46.108.028,33 lei, finanțarea fiind asigurată astfel: 29.563.657,93 lei contribuție nerambursabilă a Uniunii Europene, 4.521.500,63 lei contribuția Guvernului României și 12.022.869,77 lei contribuția proprie a municipalității. Astfel, valoarea cumulată a celor două etape de finanțare este de aproximativ 65,96 milioane de lei.
Primarul Viorel Marian Dragomir a evidențiat faptul că, dincolo de fondurile europene atrase, realizarea unui asemenea proiect presupune și un efort financiar din bugetul local, adică o contribuție directă a comunității la modernizarea orașului.”Contribuția municipiului Brăila a fost asigurată din taxele și impozitele pe care brăilenii le-au plătit, iar noi acum vă prezentăm partea frumoasă a acestui proiect”, a precizat primarul, amintind totodată că implementarea a presupus numeroase provocări tehnice și administrative.
Întârzierile în procesul de evaluare și contractare a finanțării, creșterea prețurilor materialelor de construcții și lipsa ofertelor la primele proceduri de achiziție au făcut necesară reluarea unor etape administrative și actualizarea valorilor proiectului. O altă dificultate majoră a fost reprezentată de rețelele de utilități din subteran. Documentațiile vechi, întocmite în anii ’60-’70, nu corespundeau întotdeauna situației reale din teren, ceea ce a îngreunat intervențiile constructorului.
”Noi acum vă prezentăm partea frumoasă a acestui proiect, dar el a avut foarte multe provocări”, a precizat Viorel Marian Dragomir, mulțumindu-le angajaților Primăriei implicați în implementare, care au fost nevoiți să gestioneze numeroase situații dificile și să fie permanent prezenți pe teren. Edilul a mulțumit și brăilenilor pentru răbdarea și înțelegerea de care au dat dovadă pe perioada lucrărilor, când mai multe artere importante ale orașului au fost afectate de șantiere.
Investiția, parte a unui amplu proces de modernizare a orașului
Viceprimarul Alexandru Jantea Crican a evidențiat faptul că modernizarea Căii Galați nu trebuie privită ca o intervenție izolată, ci ca parte a unui proces mai amplu de dezvoltare și modernizare a infrastructurii urbane.
Acesta a făcut referire la alte investiții realizate sau derulate în municipiu, printre care intervențiile de pe Bulevardul Independenței, Bulevardul Dorobanților, strada Grigore Alexandrescu și zona Parcului Monument.
Potrivit viceprimarului, aceste proiecte contribuie la crearea unor legături funcționale între diferite zone ale orașului, prin modernizarea carosabilului, a liniilor de tramvai, a zonelor pietonale și a infrastructurii conexe. Alexandru Jantea Crican a subliniat că obiectivul administrației locale este continuarea investițiilor în infrastructură, astfel încât deplasarea prin municipiu să fie mai sigură și mai accesibilă, atât pentru utilizatorii transportului public, cât și pentru cei care folosesc autoturismele personale. Totodată, acesta a apreciat colaborarea cu Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est, evidențiind sprijinul oferit în procesul de accesare și implementare a finanțărilor europene.
Soluții tehnice moderne și o infrastructură mai durabilă
Detaliile tehnice ale proiectului au fost prezentate de Dragoș Marin, inspector în cadrul Primăriei Municipiului Brăila și managerul proiectului. Acesta a explicat că etapizarea investiției a fost necesară pentru continuarea lucrărilor și valorificarea finanțărilor europene disponibile prin cele două programe regionale. Intervențiile au vizat nu doar modernizarea liniei de tramvai și refacerea carosabilului, ci și înlocuirea rețelelor de apă și canalizare aflate în zona de lucru, precum și implementarea unui sistem modern de management al traficului în intersecțiile Calea Galați – Bulevardul Independenței și Calea Galați – strada Griviței.
Una dintre cele mai importante modificări a vizat infrastructura liniei de tramvai. Dacă vechea cale de rulare era realizată pe dale de beton care au generat, în timp, probleme și chiar surpări, noua soluție tehnică presupune utilizarea unei dale continue de beton, concepută pentru a asigura o rezistență mai bună și costuri de întreținere reduse pe termen lung.
De asemenea, cele două intersecții semaforizate beneficiază de un sistem coordonat de management al traficului, cu posibilitatea monitorizării circulației și adaptării timpilor de semaforizare în funcție de fluxurile de autovehicule.
Proiectul a inclus și amenajarea unor locuri de parcare acolo unde configurația străzii a permis, modernizarea trotuarelor, plantarea de arbori și amenajarea spațiilor verzi.
Reprezentanții ADR Sud-Est: „În Primăria Brăila există performanță”
Unul dintre momentele importante ale conferinței a fost intervenția reprezentanților Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Est, care au apreciat efortul administrației locale și al echipei implicate în implementarea investiției. Răzvan Popescu, director adjunct ADR Sud-Est, a felicitat Primăria Municipiului Brăila și întreaga echipă care a contribuit la realizarea proiectului. Acesta a subliniat că implementarea unei investiții de asemenea anvergură presupune coordonare, responsabilitate, capacitate administrativă și, mai ales, o colaborare permanentă între toate instituțiile și persoanele implicate.
Reprezentantul ADR Sud-Est a remarcat faptul că finalizarea proiectului demonstrează că administrația locală dispune de resursele organizatorice necesare pentru gestionarea unor investiții complexe, finanțate din fonduri europene. La rândul său, Jeni Crăciun, director AM PRSE 2021-2027, a apreciat modul în care Primăria Brăila a gestionat etapizarea și implementarea proiectului.
Aceasta a explicat că transferul unei părți a activităților către noul program de finanțare a permis continuarea investiției în condiții corespunzătoare și atingerea obiectivelor asumate prin programele europene. Totodată, Jeni Crăciun a atras atenția asupra unui aspect important: investițiile de acest tip trebuie privite în contextul unei strategii integrate de dezvoltare urbană, nu doar ca proiecte individuale. Modernizarea Căii Galați face parte dintr-un ansamblu mai amplu de intervenții care urmăresc îmbunătățirea mobilității urbane și a calității vieții în municipiul Brăila.
Aprecierile celor doi reprezentanți ai ADR Sud-Est au evidențiat importanța colaborării dintre administrația locală și instituțiile care gestionează fondurile europene, dar și efortul administrativ necesar pentru transformarea finanțărilor în investiții concrete.
ADMINISTRAȚIE
Administrația Dragomir. Sprijin pentru tinerii roboticieni brăileni
• așa cum a promis, primarul Marian Dragomir a decis să acorde sprijin din partea municipalității și altor echipe de robotică din Brăila, nu doar campionilor de la ”Velocity” • în cea mai recentă ședință ordinară a CLM Brăila, au fost aprobate două proiecte privind susținerea financiară în vederea construirii și dezvoltării unor roboți de către două astfel de echipe: ”Leaf Robotics” a Liceului Teoretic ”Panait Cerna” Brăila și ”Momentum” a Colegiului Național ”Nicolae Iorga” Brăila, pentru a participa la competițiile de robotică din sezonul 2026-2027 • în total este vorba despre suma de 31.488,32 lei cu TVA • primarul Marian Dragomir a mai anunțat cu această ocazie că o parte dintre membrii de la ”Velocity” a Colegiului Național ”Gheorghe Munteanu Murgoci” vor face voluntariat la Primărie, fiind interesați în mod direct să vadă cum funcționează departamentul IT al instituției
Performanțele în domeniul roboticii ale tinerilor brăileni rămân în atenția autorităților publice locale. După premierea campionilor de la ”Velocity”, echipa de la Colegiul Național „Gheorghe Munteanu Murgoci” Brăila care a câștigat titulatura de campioana mondială la robotică în acest an, la FIRST Tech Challenge (FTC), desfășurată la Houston, Statele Unite ale Americii (în perioada 29 aprilie – 2 mai 2026), a venit rândul altor tineri să primească sprijin de la nivelul Primăriei Brăila.
În cadrul ședinței ordinare a Consiliului Local Municipal Brăila din 30 octombrie, consilierii au aprobat două proiecte privind susținerea financiară în vederea construirii și dezvoltării unor roboți de către alte două echipe de robotică.
Este vorba despre ”Leaf Robotics” a Liceului Teoretic ”Panait Cerna” Brăila și ”Momentum” a Colegiului Național ”Nicolae Iorga” Brăila. Proiectele au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Crican Jantea, iar sprijinul financiar se acordă pentru participarea echipelor la competițiile de robotică din sezonul 2026-2027.
În ceea ce privește echipa ”Leaf Robotics”, aceasta a primit o finanțare de 16.346,32 lei cu TVA din bugetul local al Municipiului Brăila pe anul 2026, în timp ce ”Momentum” a primit suma de 15.142 lei cu TVA.
După cum au stabilit consilierii municipali prin aceste proiecte, susținerea financiară necesară construirii roboților, va fi asigurată prin Centrul Cultural și de Agrement ”Chira Chiralina” Brăila, în conformitate cu Programul Manifestărilor Culturale, Artistice, Educaționale și Sportive pentru acest an, aprobat printr-o hotărâre a Consiliului Local Municipal Brăila din 11 mai (nr. 238), Anexa nr. 84, alin. (99).
Echipe cu potențial
Din rapoartele proiectelor aflăm mai multe detalii despre performanțele celor două echipe. Astfel, ”Leaf Robotics” din cadrul Liceului Teoretic ”Panait Cerna” Brăila, reunește 12 elevi și 2 mentori și activează în cadrul competiției internaționale FTC de aproximativ un an.
”Este o echipă la început de drum, o echipă «rookie» care a proiectat, construit și programat robotul exclusiv prin eforturile proprii ale elevilor și mentorilor. Cu toate acestea, încă din primul sezon competițional, «Leaf Robotics» s-a calificat la etapa națională FTC România 2026, desfășurată la București. Calificarea a venit în urma etapei regionale Sud-Est de la Ploiești, unde din cele 32 de echipe participante s-au calificat mai departe doar 15, iar la nivel național doar 96 din peste 220 de echipe înscrise la această ediție a competiției. Pentru o echipă aflată în primul ei an de activitate, fără materiale sau resurse preexistente, calificarea directă la etapa națională este o performanță ieșită din comun, deoarece foarte puține echipe «rookie» reușesc acest parcurs încă din primul sezon”, se precizează în raportul proiectului.
În sezonul trecut, echipa de la ”Panait Cerna” a organizat peste 10 evenimente dedicate copiilor și tinerilor, la care au participat peste 300 de elevi, iar în vara anului 2026 a organizat o școală de vară de robotică și programare cu peste 50 de copii înscriși la cursuri.
”Echipa «Leaf Robotics» își dorește să contribuie activ la viața comunității brăilene și să extindă acest tip de inițiative cu sprijinul Primăriei Municipiului Brăila, prin evenimente locale dedicate tehnologiei și educației, STEM-întâlniri de tip meet-up, sesiuni de speakeri invitați, workshopuri de robotică și programare pentru elevii din alte școli brăilene, prin care Brăila să devină un pol regional de interes pentru tinerii pasionați de tehnologie, iar investiția municipalității să genereze impact dincolo de rezultatele competiționale ale unei singure echipe. Considerăm că astfel de inițiative contribuie în mod important la dezvoltarea competențelor elevilor în domeniul tehnologiei, roboticii, programării și educației STEM și, totodată, la promovarea municipiului Brăila prin performanțele obținute de tinerii brăileni”, se mai punctează în raport.
Robotul va fi construit pe parcursul anului 2026, iar pentru suma de 16.346,32 lei cu TVA, Liceul Teoretic ”Panait Cerna” a transmis o adresă către Primărie prin care a explicat, defalcat, pentru ce sunt necesari acești bani.
”Echipa de robotică «Momentum» din cadrul Colegiului Național «Nicolae Iorga» din Brăila, reunește elevi dedicați, pasionați de inovație, programare și proiectare mecanică, pregătiți să reprezinte cu cinste Colegiul Național «Nicolae Iorga» și Municipiul Brăila în cadrul competiției naționale de robotică FTC Romania. Înființată în anul 2025, echipa a participat la Competiția Internațională de Robotică FTC, bifând prima prezență la o etapă regională. În același an, a participat la concursul «Infoeducație» cu proiectul TerraGuard, unde a obținut locul II la etapa județeană”, se menționează în cadrul raportului de specialitate de la acest proiect.
În acest an, palmaresul echipei s-a extins substanțial, după cum se mai atrage atenția în documentația aflată la mapa de ședință a consilierilor municipali, prin participarea la Olimpiada Națională de Creativitate Științifică, unde elevii au obținut locul IV, mențiune și premiul special pentru documentație. Tot în 2026, la etapa națională a competiției ”Infoeducație”, echipa a fost recompensată cu brevet și locul III pe țară. De asemenea, în sezonul competițional 2026, ”Momentum” și-a continuat evoluția în cadrul competiției FTC, participând cu succes la cea de-a doua sa competiție regională.
”Considerăm că investiția în educație și tehnologie reprezintă o investiție directă în viitorul Brăilei. Sprijinul acordat de Primăria Municipiului Brăila va oferi elevilor șansa de a-și dezvolta competențele tehnice, spiritul de echipă și leadership-ul, consolidând poziția orașului nostru pe harta educației și performanței din România”, se mai concluzionează în cadrul raportului.
Și în acest caz, Colegiul Național ”Nicolae Iorga” Brăila a transmis o adresă către Primăria Brăila prin care a explicat detaliat de ce este necesară suma de 15.142 lei cu TVA pentru construirea robotului.
Cele două proiecte au fost aprobate cu unanimitate de voturi.
Echipa «Velocity», în practică la Primărie
După votul consilierilor, primarul Marian Dragomir a dorit să aibă o scurtă intervenție în plen pentru a le mulțumi pentru sprijinul acordat tinerilor pasionați de robotică de la cele două echipe. Acesta a mai anunțat că și campionii de la ”Velocity” doresc să se implice mai mult în activitățile comunității, astfel că vor face voluntariat la Primăria Municipiului Brăila, fiind interesați în mod direct să vadă cum funcționează departamentul IT al Primăriei și nu numai.
”Doamnelor și domnilor consilieri, vreau să vă mulțumesc în mod special pentru faptul că susțineți inițiativa Primăriei de a finanța cluburile de robotică din Municipiului Brăila. Am demarat acest lucru cu mulți ani urmă pentru clubul de robotică de la Colegiul Național «Gheorghe Munteanu-Murgoci». Continuăm acum cu cele două unități de învățământ și vreau să vă spun că este un lucru extraordinar să susținem robotica la Brăila, cea care ne-a adus recunoaștere pe plan mondial, dar și național. Pe lângă aceste două proiecte vom avea și o competiție națională anul viitor în Municipiul Brăila de robotică pe care Primăria Municipiului Brăila o va susține atât logistic cât și financiar. Iar un lucru extraordinar este că membrii sau o parte dintre membrii de la «Velocity» vor face voluntariat la Primăria Municipiului Brăila, fiind interesați în mod direct să vadă cum funcționează departamentul IT al Primăriei. Am semnat toate documentele. De asemenea, se vor integra și își vor desfășura activitatea și în cadrul altor departamente ale Primăriei Municipiului Brăila și încurajăm tot mai mulți membri ai echipelor de robotică, dar și ai altor cluburi performante din Municipiul Brăila, să vină să facă voluntariat sau practică la Primăria Municipiului Brăila”, a declarat Dragomir.
CELE MAI CITITE
