Politică
Raportul lui Mihai Tudose. Interpelări europarlamentare (IV)
• europarlamentarul PSD ne-a trimis bilanțul muncii sale de 4 ani în Parlamentul Europei • astăzi, episodul 4, care se referă la întrebări cu solicitare de răspuns, inclusiv răspunsurile primite de europarlamentarul PSD
În cadrul raportului extrem de amplu trimis de europarlamentarul Mihai Tudose pe adresa redacției, capitolul „Interpelări europarlamentare” este foarte important pentru că presupune atât întrebările scrise, cât și răspunsurile primite. Precizăm că am încercat o sinteză atât a conținutului întrebărilor cât și a răspunsurilor primite de europarlamentarul Mihai Tudose.
Condiționarea alocării fondurilor din cadrul Mecanismului pentru redresare și reziliență de obiectivele Pactului Ecologic European
Întrebarea cu solicitare de răspuns scris nr. E-003735/2020, adresată Comisiei Europene la 24 iunie 2020: „Dacă și în ce proporție are în vedere Comisia să subsumeze obiectivelor Pactului ecologic european modul de alocare a fondurilor din cadrul Mecanismului pentru redresare și reziliență?”
„Pledez pentru un caracter realist și sustenabil al strategiei de redresare, ținând cont de prioritatea ca fiecare cetățean european să aibă o minimă siguranță economică. Pe această bază putem construi economia verde și digitală a viitorului”, a argumentat Mihai Tudose.
Răspunsul dat de comisarul Paolo Gentiloni, în numele Comisiei Europene, la 13 noiembrie 2020: „Planul de redresare și reziliență” prezentat de fiecare stat membru va fi evaluat de Comisie. RRF este încă în curs de negociere de către colegiuitori, dar această evaluare va viza cel mai probabil contribuția efectivă a planurilor la tranzițiile ecologice și digitale, respectând în același timp principiul ca nicio măsură de punere în aplicare a reformelor și a proiectelor de investiții incluse în plan să nu aducă prejudicii semnificative obiectivelor de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852. (…) Statele membre ar trebui să explice în ce măsură planul va contribui la atingerea neutralității climatice și să încerce să specifice impactul reformelor și al investițiilor asupra mediului. Scopul acestor condiții este de a asigura coerența cu planurile naționale privind energia și clima și cu Pactul verde european.
Situația precară a mobilității forței de muncă în interiorul UE și criza sanitară din abatorul din Renania de Nord-Westfalia
Întrebarea prioritară cu solicitare de răspuns scris P-003917/2020 adresată Comisiei Europene la 2 iulie 2020, cosemnată de eurodeputatul Mihai Tudose și colegii din Delegația europarlamentară a PSD: Dan Nica (S&D), Carmen Avram (S&D), Rovana Plumb (S&D), Victor Negrescu (S&D), Adrian-Dragoș Benea (S&D), Claudiu Manda (S&D), Maria Grapini (S&D) și Tudor Ciuhodaru (S&D):Comisia este gardianul aplicării dreptului Uniunii și ar trebui să joace un rol activ în a garanta respectarea standardelor de muncă ale UE și condiții de muncă și de viață decente pentru toți cetățenii săi.
1.Ce măsuri a luat Comisia pentru a garanta respectarea drepturilor lucrătorilor și a legislației europene în ceea ce privește mobilitatea în interiorul UE și lucrătorii sezonieri din sectorul agroalimentar?
2. A planificat măsuri la nivelul UE pentru a consolida și a aplica mai riguros drepturile lucrătorilor, reprezentarea lor, inspecția muncii, drepturile egale și măsurile de siguranță la locul de muncă?
3.Pregătește legislație specială pentru a combate munca precară?
Răspunsul dat de comisarul Nicolas Schmit în numele Comisiei Europene, la 24 august 2020: Autoritatea Europeană a Muncii este pregătită să acorde asistență statelor membre prin coordonarea și sprijinirea inspecțiilor concertate sau comune în domeniile care sunt de competența sa, la cererea statelor membre.
Comisia consideră că, în lupta împotriva muncii precare, ar trebui să se pună accentul pe aplicarea corespunzătoare a cadrului juridic existent și pe asigurarea respectării acestuia.
Statele membre pot utiliza posibilitățile de finanțare ale fondurilor structurale și de investiții europene pentru ca beneficiarii să îmbunătățească condițiile de muncă și de viață în regiunile, zonele urbane și rurale din UE.
Pachetul Mobilitate I
Întrebarea cu solicitare de răspuns scris E-004093/2020 adresată Comisiei Europene la 9 iulie 2020:
În urma votării în Parlamentul European a Pachetului Mobilitate I – în forma adoptată de Consiliu în pofida opoziției categorice și argumentate a nouă state membre, între care și România – solicit Comisiei Europene să intervină de urgență pentru remedierea încălcării grave, prin Pachetul Mobilitate I, a Tratatului de Funcționare a UE, a Pactului verde european și a obiectivelor Uniunii de redresare economică și neutralitate climatică.
1. Are în vedere Comisia să formuleze o propunere legislativă înainte de intrarea în vigoare a dispozițiilor controversate – dispoziții care, puse în practică, ar determina distorsionarea competiției pe piață, falimentarea unui segment substanțial al transportului european, deficiențe majore în sistemul de transport și creșterea poluării?
2. Consideră Comisia că este necesar să solicite Curții de Justiție a UE anularea Pachetului Mobilitate I pentru încălcarea articolelor 26 și 27 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene referitoare la Piața Internă, articolelor 34-37 TFUE privind libera circulație a mărfurilor, articolelor 56-61 TFUE vizând libertatea de a presta servicii, articolelor 45 și 46 din TFUE, precum și a Directivei 2004/38/CE privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și Regulamentului (UE) nr. 492/2011 privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii?
Răspunsul dat de comisarul Adina Vălean în numele Comisiei Europene, la 14 septembrie 2020: Pachetul adoptat în mod oficial de Parlamentul European și de Consiliu la 15 iulie 2020[1] va aduce o serie de îmbunătățiri de ordin social, ceea ce reprezintă o evoluție pozitivă.
Cu toate acestea, având în vedere obiectivele Pactului verde și în conformitate cu declarația sa relevantă[2], Comisia efectuează în prezent o evaluare a impactului noii obligații de întoarcere periodică a camioanelor în statul membru de stabilire a operatorilor și al posibilității ca statele membre să aplice restricții de cabotaj la nivelul segmentelor rutiere naționale ale operațiunilor de transport combinat. Rezultatele studiului de evaluare a impactului acestor două măsuri sunt așteptate până la sfârșitul acestui an. Pe baza constatărilor acestor analize, Comisia va stabili dacă sunt necesare măsuri suplimentare.
Corectarea indicatorilor macroeconomici – datoria publică și decalajul de consum individual efectiv raportat la PIB/locuitor
Întrebarea cu solicitare de răspuns scris E-004633/2020 adresată Comisiei la 25 august 2020: Ce măsuri are în vedere Comisia pentru corectarea acestor indicatori și pentru prevenirea degradării echilibrului macroeconomic în România și în celelalte țări membre afectate de astfel de tendințe negative?
„De la izbucnirea pandemiei, datoria publică a statelor UE este în continuă creștere. (…) România este a doua țară din UE care a cunoscut cea mai mare creștere a datoriei publice între trimestrul 1 din 2019 și trimestrul 1 din 2020, respectiv plus 3,6%.
Simultan, se înregistrează discrepanțe semnificative între consumul individual efectiv și PIB/cap de locuitor. Spre exemplu, în România, în 2019, consumul individual efectiv/locuitor a reprezentat 79% din media UE, în vreme ce produsul intern brut/locuitor a fost de 69% din media europeană. Este, după Lituania, cel mai mare dezechilibru în această privință din UE, în vreme ce în majoritatea statelor raportul este invers, inclusiv în alte noi țări membre, precum Estonia, Ungaria, Slovacia și Cehia”, a argumentat europarlamentarul PSD.
Răspuns oferit de comisarul Paolo Gentiloni în numele Comisiei Europene, la 23 octombrie 2020: Nivelurile datoriei publice au crescut în multe state membre în contextul măsurilor de politică fiscală și al impactului asupra creșterii economice, în primul rând al crizei financiare și, mai recent, al crizei generate de COVID-19. Progresele înregistrate în ceea ce privește convergența reală au încetinit, de asemenea, de la începutul crizei financiare.
Scopul cadrelor de supraveghere economică ale UE este de a asigura finanțe publice solide, de a preveni dezechilibre macroeconomice excesive, de a sprijini reforme structurale și de a crea mai multe locuri de muncă și creștere economică, inclusiv prin stimularea investițiilor. (…) În ciclul anual al semestrului european, fiecărui stat membru îi sunt emise recomandări specifice, în diferite domenii de politică.
(…) Seria de inițiative include, de asemenea, propunerea pentru un Mecanism de redresare și reziliență, cel mai important instrument al „Next Generation EU”. Acest instrument va sprijini capacitatea statelor membre de a consolida în mod eficace potențialul de creștere al economiilor lor, crearea de locuri de muncă și reziliența economică și socială și pentru realizarea cu succes a tranziției verzi și a celei digitale.
Ajutorul UE pentru vecinătatea imediată – factor de prevenire a presiunii migratorii
Întrebarea cu solicitare de răspuns scris E-004634/2020 adresată Comisiei la 25 august 2020: Ce măsuri are în vedere Comisia pentru a sprijini țările din vecinătatea sa estică și sudică afectate de sărăcie, în condițiile în care fragilizarea economică poate amplifica instabilitatea din aceste regiuni care exercită deja o presiune migratorie asupra granițelor externe ale UE?
„În opinia mea, ajutorul european pentru atenuarea consecințelor pandemiei poate juca un rol important în prevenirea unor noi valuri de migranți, care ar putea destabiliza Uniunea Europeană, confruntată cu criza sanitară și economică cauzată de coronavirus”, a justificat Tudose.
Răspuns oferit de comisarul Olivér Várhelyi în numele Comisiei Europene, la 12 noiembrie 2020: (…) Ca parte a răspunsului la nivel mondial împotriva pandemiei de coronavirus, UE a redirecționat până în prezent aproape 4,2 miliarde EUR sub formă de granturi pentru Balcanii de Vest și vecinii săi imediați. În plus față de granturi, Comisia a adoptat un pachet de asistență macrofinanciară în valoare de 3 miliarde EUR sub formă de împrumuturi în condiții foarte avantajoase, cu scopul de a-i ajuta pe unii dintre vecinii săi să își acopere nevoile imediate și urgente de finanțare, pentru a putea face față consecințelor pandemiei. Obiectivul este de a răspunde urgent la criza sanitară, de a consolida sistemele de sănătate și de a atenua impactul socioeconomic al pandemiei.
Rolul energiei nucleare în traziția ecologică
Întrebarea prioritară cu solicitare de răspuns scris P-004814/2020 adresată Comisiei, la 3 septembrie 2020: Are în vedere Comisia Europeană să considere energia nucleară combustibil de tranziție spre o economie mai puțin poluantă?
„Jumătate din energia cu emisii reduse de dioxid de carbon produsă în UE este energie nucleară – acest sector cuprinde un milion de angajați, o cifră de afaceri de 102 miliarde euro, 109 reactoare în funcțiune în 15 țări, alte 4 reactoare în construcție și 8 în stadiu de planificare. La nivelul UE, 26% din electricitatea totală produsă provine din sectorul nuclear, care deține ponderi semnificative în multe state membre, cum este România, unde 18% din producția internă de energie provine din surse nucleare”, a punctat europarlamentarul român.
Răspunsul oferit de comisarul Kadri Simson în numele Comisiei Europene, la 28 octombrie 2020: Statele membre sunt libere să decidă cu privire la mixul lor energetic, în conformitate cu tratatele UE. Rolul Comisiei este de a asigura cadrul juridic pentru utilizarea sigură a energiei nucleare, în conformitate cu cele mai înalte standarde de siguranță, radioprotecție, gestionare a deșeurilor și neproliferare.
(…) Analiza noastră pentru 2050 a estimat o pondere a energiei nucleare de aproximativ 15 % în producerea de energie electrică.
Fondul pentru o tranziție justă este destinat să sprijine regiunile și persoanele din UE cele mai afectate de tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon – în primul rând regiunile care se bazează în mare măsură pe cărbune, lignit, turbă și șist bituminos sau pe activități industriale cu emisii ridicate de dioxid de carbon. Obiectivul fondului este de a promova căi alternative de dezvoltare pentru astfel de regiuni, inclusiv investiții în producerea de energie curată, diversificarea economică și programe de recalificare. Fondul nu prevede sprijin pentru dezafectarea sau construirea de centrale nucleare.
Sprijinul UE trebuie să ajungă urgent la persoanele cele mai afectate de criză
Întrebarea cu solicitare de răspuns scris E-004909/2020 adresată Comisiei la 8 septembrie 2020: Are în vedere Comisia să susțină poziția Parlamentului European referitoare la bugetul REACT-EU?
Iată argumentele lui Mihai Tudose: „Prioritatea momentului este ca fondurile alocate de UE pentru atenuarea efectelor pandemiei să ajungă cât mai repede la cetățenii în nevoie și în regiunile cele mai lovite de criză. Având în vedere că persoanele cele mai afectate se aflau deja într-o situație fragilă în momentul declanșării crizei, solicit Comisiei ca România și celelalte state membre din ultimele valuri de aderare la UE să beneficieze de un sprijin european consistent și urgent. Parlamentul European propune ca programul REACT-EU să fie dotat cu un buget de 55 de miliarde de euro, spre deosebire de varianta Comisiei Europene (50 de miliarde de euro) și de cea a Consiliului (47,5 miliarde de euro). Potrivit propunerii Parlamentului European, aceste resurse menite să combată efectele crizei provocate de pandemia de Covid-19 ar urma să fie la dispoziția statelor membre până în 2024, și nu doar în următorii doi ani, așa cum a avansat inițial Comisia.
Acești bani trebuie să ajungă de urgență în regiunile aflate în cea mai dificilă situație social-economică. Nu ne putem permite întârzieri din cauza unor negocieri complicate în mod artificial ori a unei birocrații care nu ține cont de nevoile oamenilor”.
Răspuns oferit de comisarul Elisa Ferreira în numele Comisiei Europene, la 2 decembrie 2020: Instrumentul REACT-UE prezentat de Comisie în mai 2020 a propus consolidarea programelor existente cu resurse suplimentare în valoare de 55 de miliarde EUR, din care 5 miliarde EUR din actualul cadru financiar multianual (CFM) pentru 2020 și 50 de miliarde EUR din Instrumentul de redresare al Uniunii Europene pentru 2021 și 2022. Acordul la care s-a ajuns în cadrul Consiliului European din iulie 2020 a redus suma disponibilă la 47,5 miliarde EUR și a eliminat contribuția din actualul CFM. Beneficiarii pot cheltui resursele disponibile până la 31 decembrie 2023, ultimul an pentru plăți din cadrul perioadei de programare 2014-2020. Acest lucru încurajează cheltuielile rapide pe teren pentru a stimula repararea și redresarea în situații de criză. Orice extindere a acestui termen ar prelungi suprapunerea dintre perioadele de programare și ar întârzia punerea în aplicare a programelor 2021-2027. Comisia a propus o metodă de alocare care să țină seama de impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 precum și de prosperitatea relativă a fiecărui stat membru pentru a se asigura că această finanțare suplimentară se concentrează asupra sectoarelor și zonelor geografice cele mai afectate de pandemia de COVID-19.
Aprobarea rapidă a Regulamentului REACT-UE va permite statelor membre să înceapă punerea în aplicare a unor noi acțiuni în temeiul programelor pentru perioada 2014-2020 pentru sprijinirea sistemelor lor de sănătate, a lucrătorilor și a economiilor lor și pentru a pune baza unei redresări echitabile și durabile. Comisia este în contact permanent cu autoritățile de management pentru a sprijini pregătirea modificărilor programului care pot fi prezentate și aprobate de îndată ce temeiul juridic este adoptat. De asemenea, Comisia își reafirmă disponibilitatea de a sprijini distinșii membri să progreseze în ceea ce privește aprobarea Regulamentului REACT-UE.
Politică
Mihai Tudose: ”Reducerea țintei de emisii auto poate fi un pas spre salvarea industriei europene”
• ”Politica asta de decarbonizare a afectat competitivitatea și locurile de muncă din sectorul auto European”, a punctat europarlamentarul roman • ”De aceea, susțin criticile aduse de Asociația Producătorilor Europeni de Automobile, care consideră că flexibilitatea oferită autoturismelor fabricate în UE este prea limitată, ca domeniu de aplicare și ca durată”, a adăugat vicepreședintele Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European
Europarlamentarul PSD Mihai Tudose a declarat că propunerea Parlamentului European de reducere a obiectivului privind emisiile de CO₂ ale mașinilor noi poate reprezenta un pas spre salvarea industriei auto europene.
”Poate fi doar un pas simbolic sau poate constitui un moment de cotitură, cu consecințe benefice pentru economie și cetățeni”, a avertizat Mihai Tudose.
”Știm că se vrea eliminarea treptată, în UE, a autoturismelor și autoutilitarelor noi, echipate cu motoare cu ardere internă. Politica asta de decarbonizare a afectat competitivitatea și locurile de muncă din sectorul auto european.
Pentru a mai repara din răul deja făcut, Comisia Europeană a propus, în decembrie anul trecut, revizuirea obiectivului pentru anul 2035, privind parcul de vehicule și camionete din UE, de reducere a emisiilor de CO₂ nu cu 100%, ci cu 90% față de nivelul de referință din 2021.
Miercuri, Comisia de Mediu din Parlamentul European a votat pentru reducerea țintei inițiale, de 100%, la 87,5% pentru autoturisme și 80% pentru vehiculele comerciale ușoare. Urmează votul în plenul Parlamentului European, în sesiunea din decembrie, pentru ceea ce va constitui mandatul Parlamentului în negocierile cu Consiliul Uniunii Europene.
La nivel europarlamentar, acordul între Socialiști, Populari și Liberali, pe un subiect atât de sensibil, e considerat un semnal încurajator pentru coaliția pro-europeană, pe fondul renegocierii de poziții, la jumătatea mandatului. Sunt dezamăgit, însă, de lipsa de curaj și ambiție, pe care o trădează diferența infimă față de propunerea Comisiei Europene.
De aceea, susțin criticile aduse de Asociația Producătorilor Europeni de Automobile, care consideră că flexibilitatea oferită autoturismelor fabricate în UE este prea limitată, ca domeniu de aplicare și ca durată.
Speranța majoră rămâne la Consiliu, unde România și celelalte state membre, producătoare de mașini, trebuie să se bată pentru apărarea industriei auto, prin adecvarea la realitate a obiectivelor de mediu”, a declarat Mihai Tudose, vicepreședinte al Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European.
Politică
Dezvăluiri în cadrul conferinței de presă a PNL. Robert Sighiartău ar vrea ”capul” lui Popa
* președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a susținut o conferință de presă, miercuri-seară, în care a vorbit, printre altele, despre unele zvonuri cum că Robert Sighiartău, președintele PNL Bistrița, ar contacta liberali din județul nostru pentru a vedea dacă îl poate schimba din funcție prin identificarea unui contracandidat * Popa a recunoscut că informația a ajuns și la urechile sale și a precizat că nu este prima încercare de-a lui Robert Sighiartău de a interveni la nivelul organizației județene a PNL Brăila, însă fără succes * Popa a precizat că alegerile din PNL încă nu au fost stabilite, dar a indicat că ar putea avea loc la finele anului sau începutul lui 2027 * cât despre anunțul candidaturii lui Alin Tișe (președintele Consiliului Județean Cluj) la șefia partidului, acesta nu a dorit să comenteze prea mult
Președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, este atacat din interiorul partidului, însă susține că nu se teme. Mai exact, în cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc miercuri-seară la sediul PNL, Popa a fost întrebat de jurnaliști în legătură cu zvonurile potrivit cărora, președintele PNL Bistrița-Năsăud, Robert Sighiartău, ar fi contactat mai mulți liberali brăileni pentru a identifica un eventual contracandidat care să îl schimbe din funcție pe șeful organizației județene.
Popa a precizat că i-au transmis și alți colegi această informație și a precizat că îl așteaptă pe Robert Sighiartău și pe colegii pe care îi susține să vină și să candideze împotriva sa.
”Foarte bine face domnul Robert Sighiartău. A vorbit și în 2021 și când au fost alegerile, n-a mai găsit un contracandidat împotriva mea pentru că lucrurile erau clare. Dar hai să vă mai spun ceva: domnul Robert Sighiartău a încercat și în 2021, și în 2022, și în 2023. Știu, de altfel știm cu toți povestea că a tot sunat prin județul Brăila. Dar, domnul Robert Sighiartău este președintele PNL Bistrița, nu PNL Brăila. În județul și în municipiul Brăila, noi ne hotărâm soarta! Nu ne-o hotărăște nici domnul Robert Sighiartău, nici nimeni de la nivel național”, a declarat Popa.
Deputatul PNL Brăila a comparat organizația pe care o conduce cu cea condusă de Sighiartău, precizând că la Alegerile din 2024 a avut un rezultat mult mai bun. Popa a lansat un atac la adresa acestuia, acuzând că întotdeauna Sighiartău a ajuns să ”întoarcă armele” împotriva conducerii partidului.
”Eu, cu colegii mei vom vota. Care este competitiv, să candideze împotriva mea, nu este nicio problemă. Dar, județul Bistrița-Năsăud are 62 de UAT-uri. Partidul Național Liberal are 13 UAT-uri pe care le-a câștigat la Alegerile din 2024. Să nu fiu răutăcios că am auzit că mai avem vreo 7 sau 8 acolo. Asta reprezintă, pe poza din 2024, că 20,9% din UAT-urile din județul Bistrița-Năsăud sunt liberale. În schimb, în județul Brăila – ați văzut și cu ultimele mutări, dar facem abstracție de faptul că au mai trecut 1-2 primari de la alegeri și până în prezent în echipa Partidul Național Liberal -, noi am obținut, în urma Alegerilor din 2024, 20 de primari. Iar 20 de primari din 44 reprezintă 46%. Deci 46% din administrația locală este condusă de primari din partea Partidului Național Liberal. Noi am reușit la Brăila să arătăm că se poate.
Am plecat de la 13 primari, am ajuns la 20 de primari. Avem mai mulți viceprimari decât are Partidul Social Democrat. Avem astăzi, dacă nu greșesc, undeva la 25 de viceprimari. Partidul Social Democrat nu are nici o comună de a mea. A mea impropriu spus, a partidului pe care îl reprezint. Niciun viceprimar numit. Domnul Robert Sighiartău e același care în perioada 2017-2021 a fost secretarul general al partidului. În mandatul domnului președinte Ludovic Orban.(…) În perioada 2017-2021, în momentul în care domnul Orban a fost președinte, mă repet, primul om care l-a trădat pe domnul președinte Ludovic Orban a fost domnul Robert Sighiartău.
Apoi, în perioada 2021-2022, a fost în echipa domnului Florin Cîțu. Dar când s-a apropiat sfârșitul mandatului domnului Cîțu, domnul Robert Sighiartău a ieșit și l-a atacat pe președintele de la cea vreme. Apoi, în perioada 2022-2024, a fost vicepreședinte în mandatul domnului Ciucă. În momentul în care a plecat domnul Ciucă, unul dintre cei mai acizi contestatari ai dumnealui a fost domnul Robert Sighiartău. Cu tot respectul pentru domnul președinte Ilie Bolojan: să aibă grijă, personajul acesta este toxic. Unde ajunge, se termină orice povest. (…) Îl aștept pe domnul Robert Sighiartău, alături de 2-3 pe care îi sună din județul Brăila. Vă dau un exemplu: a sunat doi colegi și mi-au spus trei că au fost sunați”, a mai spus Popa.
Alegerile în PNL ar putea avea loc la finele lui 2026 sau începutul lui 2027
Întrebat în legătură cu motivele posibilelor intervenții ale lui Robert Sighiartău în Brăila, Popa a afirmat că este vorba despre o istorie mai veche.
”Nu știu. Probabil are frustrările trecutului. Dar vă spun: îl aștept pe domnul Robert Sighiartău cu cine vrea dumnealui să îmi fie contracandidat. Suntem un partid liber, nu avem nicio problemă, îl aștept. Dar domnul Robert Sighiartău să înțeleagă – și alții care mai sunt amatori -, că la Brăila, noi ne hotărâm soarta.
Iar PNL Brăila, din momentul în care eu am fost ales președinte, nu a avut interferențe nici de la București, și nici de la Partidul Social Democrat. Repet, în momentul în care colegii mei intră într-o sală și votează pe altcineva, trebuie să facă un pas în spate. Atâta timp cât mă votează pe mine, voi rămâne președintele PNL”, a spus Popa.
În același context, Alexandru Popa a precizat că încă nu au existat discuții definitorii la Centru, însă cel mai probabil alegerile din PNL vor avea loc fie la sfârșitul acestui an sau la începutul lui 2027.
Întrebat despre candidatura lui Alin Tișe (președintele Consiliului Județean Cluj) pentru funcția de președinte al PNL la nivel național, Popa nu a comentat foarte mult subiectul și s-a ferit să își manifeste în vreun fel susținerea.
”Domnul Tișe, să vedem ce platformă va avea. N-am discutat cu dumnealui, nu știu despre ce e vorba. Vom vedea la momentul oportun. Să vedem proiectele. La momentul ăsta avem un președinte. Trebuie să vedem cine va candida”, a conchis Popa.
CELE MAI CITITE
