Economie
Calitatea echipamentelor de protecție, în atenția inspectorilor ITM Brăila
• până la finele acestui an, Inspectoratul Teritorial de Muncă Brăila desfășoară controale la importatorii și distribuitorii de produse industriale, în cadrul unei Campanii Naționale • în trimestrul III 2026, s-au aflat în vizorul inspectorilor ITM Brăila mănușile, măștile, bocancii de protecție și explozivii de uz civil
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a desfășurat, în trimestrul III 2026, mai multe acțiuni prevăzute în metodologia Campaniei Naționale de supraveghere a pieței produselor industriale din domeniul de competență al Inspecției Muncii, conform Programului sectorial pentru anul 2026, coordonat de către Comisia Europeană. În această perioadă, inspectorii ITM Brăila au realizat monitorizarea următoarelor produse industriale: mănuși, măști, bocanci de protecție și explozivi de uz civil.
„Activitățile de control privind supravegherea pieței pentru produsele enumerate constau, în principal, în verificarea prin sondaj a produselor introduse pe piață, cât și în dispunerea măsurilor necesare pentru asigurarea conformității, atunci când sunt constatate abateri. În trimestrul III al anului 2026, inspectorii de muncă cu atribuții de control în domeniul supravegherii pieței au efectuat vizite de inspecție la un număr de 18 agenți economici și au evidențiat în baza de date la nivel național 55 de produse”, a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Au fost identificate neconformități la nouă dintre produsele controlate, fiind aplicate agenților economici distribuitori șase sancțiuni contravenționale.
De asemenea, inspectorii de muncă au oferit informații specifice privind legislația din domeniul supravegherii pieței pentru produsele industriale, respectiv verificarea existenței declarației de conformitate, dacă aceasta însoțește produsele, este completă, este redactată/tradusă în limba română, dacă există aplicat marcaj de conformitate CE pe fiecare produs și acesta este lizibil/vizibil/durabil, respectă forma/dimensiunile prevăzute de lege și dacă pe produse sunt aplicate marcaje care pot induce confuzii.
În cadrul acțiunii de informare organizată în trimestrul III, a fost prezentat un material având ca temă campania de supraveghere a pieței pentru anul 2026, cu informații extrase din legislația specifică pentru categoriile de produsele industriale enumerate și s-au purtat discuții interactive pe baza materialului prezentat.
Campania Națională de supraveghere a pieței produselor industriale urmărește ca, printr-o acțiune unitară a Inspecției Muncii, să se conștientizeze și să se verifice producătorii, importatorii și distribuitorii asupra necesității cunoașterii și respectării actelor normative prin care s-au transpus directivele și regulamentele europene referitoare la introducerea pe piață a produselor. Campania se desfășoară până la data de 31 decembrie 2026.
Economie
Lumină gratis la țară
• câteva comune din județul Brăila și-au amenajat parcuri fotovoltaice cu ajutorul cărora speră să își reducă semnificativ, în unele cazuri în totalitate, consumul de electricitate pentru iluminatul stradal și pentru instituțiile publice – Primărie, școli, cămine culturale • investițiile au fost realizate cu fonduri europene, prin intermediul Ministerului Energiei
În actualul context, cu prețul energiei electrice mai mare de la o lună la alta, câteva Primării din județul Brăila au reușit să acceseze fonduri europene pentru parcuri fotovoltaice cu care să-și asigure gratuit măcar o parte din iluminatul stradal și din necesarul pentru funcționarea instituțiilor publice.
Proiectele sunt finanțate prin intermediul Ministerului Energiei și deja au început să prindă viață. Comuna Jirlău este prima care a pus în funcțiune un astfel de parc fotovoltaic, din luna iulie a acestui an.
Măxineniul a finalizat deja proiectul, dar mai are de pus la punct câteva proceduri birocratice înainte de a-l racorda la rețea. De asemenea, primăria Siliștea se află într-un stadiu avansat cu propriul său parc fotovoltaic, pe care speră să-l pună în funcțiune în primăvara anului viitor. Șuțești și Însurăței sunt alte două Unități Administrativ Teritoriale (UAT) care au obținut finanțare pentru parcuri fotovoltaice și au primit autorizație de construire de la Consiliul Județean, aflându-se acum în stadiul de licitație pentru stabilirea constructorului.
Multe alte UAT-uri din județ sunt, însă, interesate să aibă propria sursă de energie gratuită de la soare. Consiliul Județean Brăila a eliberat avize pentru certificate de urbanism ce includ parcuri fotovoltaice pentru primăriile din Făurei, Râmnicelu, Mircea Vodă, Frecăței, Scorțaru Nou, Surdila Găiseanca, Galbenu, Berteștii de Jos, Ianca, Racovița, Ciocile, Salcia Tudor, Cazasu, Viziru, Romanu și Dudești.
Cu ajutorul programelor cu finanțare europeană sau de la bugetul de stat, toate aceste UAT-uri urmează să aibă, mai devreme sau mai târziu, propriile surse de energie care să le facă mai puțin dependente de tarifele practicate de producătorii tradiționali.
Primăriile cele mai avansate
Primăria Jirlău are deja un parc fotovoltaic funcțional, inaugurat efectiv în vara acestui an. Lucrările au început în aprilie 2025 și au fost gata în decembrie însă a mai fost nevoie de rezolvarea anumitor formalități până când cele 120 de panouri cu o putere instalată de 50 kW, au putut fi puse la treabă.
Autoritățile locale spun că energia produsă aici acoperă circa 20 – 30% din factura plătită lunar pentru consumul de curent al iluminatului stradal și al instituțiilor publice – primărie, școli etc. Investiția s-a ridicat la 630.000 lei, jumătate din sumă fiind plătită din fonduri nerambursabile, iar jumătate de la bugetul local.
Și Primăria Măxineni are la ora actuală un parc fotovoltaic funcțional, dar încă neinaugurat, deoarece mai sunt de parcurs câțiva pași birocratici. Aici, investiția a fost mai mare – 1.607.437, 5 lei – dar și puterea instalată este pe măsură: circa 300 KW.
Primarul Ionuț Postolache ne-a declarat că încearcă să implementeze și un proiect în valoare de 250.000 euro pentru capacități de stocare a energiei produse de parcul fotovoltaic.
Totodată, se intenționează achiziționarea de pompe de căldură pentru instituțiile publice din comună. Puse împreună, toate aceste proiecte, ar urma să asigure independența totală, din punct de vedere energetic, a Primăriei Măxineni.
Cu alte cuvinte, nu s-ar mai cheltui bani de la bugetul local pentru iluminatul stradal din comună și din satele aferente, dar și pentru curentul electric consumat de instituțiile publice – primărie, unități de învățământ, cămine culturale.
Deocamdată, însă, este gata doar parcul fotovoltaic, care prin simpla punere în funcțiune va diminua considerabil facturile plătite de Primărie.
Un alt parc fotovoltaic care urmează să producă în beneficiul administrației locale se află pe teritoriul comunei Siliștea, mai exact pe un teren intravilan situat la intrarea în satul Cotu Lung. Ocupă 2.800 metri pătrați și are o putere instalată de 158 kW, iar investiția s-a ridicat la 1,36 milioane de lei, bani asigurați integral din fonduri europene.
Primăria a cheltuit de la bugetul local doar câteva mii de lei, pentru împrejmuirea locului și montarea unor camere de supraveghere, după cum ne-a explicat primarul Ilie Efteme. Edilul spune că, după ce va fi pus în funcțiune, parcul va ajuta la reducerea cu circa 30-40% a facturii la electricitate pentru iluminatul stradal și clădirile administrației locale. Procentul va crește după ce se va investi și în montarea unor baterii de stocare, care vor face parcul mult mai eficient.
Ca și la Măxineni, capacitățile de stocare sunt deocamdată în stadiul de proiect. Chiar și fără acestea, doar cu energia livrată în rețea în zilele însorite, primarul Efteme spune că se vor face economii substanțiale, care vor ajuta administrația locală să aibe mai multe fonduri disponibile la bugetul local pentru diverse alte investiții în beneficiul comunității.
Parcul fotovoltaic de la Cotu Lung ar urma să fie inaugurat în luna aprilie a anului viitor. Termenul de finalizare prevăzut în contract este luna decembrie a acestui an, însă au apărut întârzieri ce nu mai pot fi recuperate.
Potrivit primarului, constructorul a avut probleme la achiziția panourilor fotovoltaice, deoarece anul acesta cererea a fost foarte mare, iar furnizorii din China n-au putut ține pasul, livrările înregistrând întârzieri de ordinul săptămânilor sau chiar a lunilor.
Alte primării care au început demersurile pentru amenajarea de parcuri fotovoltaice sunt cele din Însurăței și Șuțești. La Însurăței, investiția se va ridica la 2,09 milioane de lei, iar puterea instalată va fi de 0,361 MW, potrivit primarului Florentina Carșote.
Proiectul are termen de finalizare luna decembrie 2027, iar după ce va fi pus în funcțiune parcul fotovoltaic, facturile plătite de Primăria Însurăței pentru curentul electric s-ar putea reduce cu până la 65% speră primarul Carșote.
La Șuțești, proiectul este încă în fază de licitație, ne-a declarat primarul Costică Dobre. Acolo ar urma să fie realizat un parc fotovoltaic destul de performant, cu o putere instalată de 400 kW, care, la fel ca și în alte UAT-uri, va ajuta primăria să facă economii considerabile.
Economie
Facturile la energie îi obligă pe români să facă economii la mâncare, medicamente și vacanțe
Creșterea prețurilor la energie afectează puternic bugetele familiilor din România. Opt din zece români spun că scumpirea gazelor, carburanților și electricității le-a redus semnificativ puterea de cumpărare în ultimul an, iar 55% au fost nevoiți să reducă cheltuielile pentru alimente sau sănătate. România înregistrează cele mai mari procente din Uniunea Europeană la ambii indicatori, potrivit unui sondaj realizat de Banca Europeană de Investiții (BEI) împreună cu Ipsos.
Cercetarea arată că 80% dintre români au resimțit semnificativ creșterea prețurilor la energie în ultimele 12 luni, față de media europeană de 60%. Pentru 34% dintre respondenții din România, impactul a fost chiar foarte puternic, comparativ cu 20% la nivelul UE.
În aceste condiții, prețurile mai stabile sau mai mici la energie au devenit principalul beneficiu pe care românii îl așteaptă de la tranziția energetică.
Românii au renunțat la cheltuieli esențiale și la vacanțe
Potrivit sondajului, 55% dintre români au redus cheltuielile zilnice pentru alimente sau sănătate, în condițiile în care media europeană este de 38%.
Alți 27% au redus temperatura din locuințe pentru a face economie la încălzire. Totodată, 27% dintre respondenți spun că s-au îndatorat, au cerut ajutor financiar sau au amânat plata unei facturi la energie. La nivel european, procentul este de 16%.
Scumpirile au schimbat și comportamentul românilor în ceea ce privește deplasările. Aproximativ 71% spun că au modificat modul în care folosesc mașina, iar 29% au redus inclusiv drumurile pentru cumpărături, consultații medicale sau rezolvarea unor probleme administrative.
Un alt efect este renunțarea la timpul liber. Aproape jumătate dintre români, respectiv 47%, afirmă că au renunțat la o excursie de weekend, o vacanță sau o vizită la rude și prieteni din cauza costurilor cu energia. Este, de asemenea, cel mai ridicat procent din Uniunea Europeană, unde media este de 30%.
Ce așteaptă românii de la tranziția energetică
Sondajul mai arată că 76% dintre români consideră tranziția energetică o urgență pentru țară. Întrebați ce beneficii ar trebui să aducă aceasta, 79% au indicat prețuri mai stabile sau mai mici la energie, 75% reducerea dependenței de petrolul și gazele din import, iar 67% încetinirea schimbărilor climatice.
În privința surselor de energie, 46% dintre respondenți preferă energia solară, iar 26% energia eoliană. De asemenea, 79% vor ca energia cu emisii reduse de carbon să fie o prioritate.
55% dintre români consideră că Uniunea Europeană ar trebui să dezvolte o industrie proprie, competitivă, în domeniul tehnologiilor curate, chiar dacă acest lucru presupune un ritm mai lent al tranziției energetice.
Sondajul BEI, ajuns la cea de-a opta ediție, a fost realizat de Ipsos în perioada 3-25 august 2026, pe un eșantion de 23.000 de persoane cu vârsta de cel puțin 16 ani din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. În România au fost chestionate 1.000 de persoane.
CELE MAI CITITE
