Internațional
Rachete supersonice din China pentru Iran
Iranul este aproape de a încheia un acord cu China pentru achiziționarea de rachete supersonice anti-navă, anunță Reuters, care citează mai multe persoane cu cunoștințe despre aceste negocieri. Înțelegerea iraniano-chineză are loc chiar în momentul în care Statele Unite desfășoară o vastă forță navală în apropierea coastei iraniene, în perspectiva unor posibile atacuri asupra Republicii Islamice.
Acordul pentru rachetele CM-302 fabricate în China este aproape de finalizare, deși nu a fost convenită nicio dată de livrare, au spus persoanele respective. Rachetele supersonice au o rază de acțiune de aproximativ 290 de kilometri și sunt proiectate să evite sistemele de apărare ale navelor, zburând la joasă altitudine și cu viteză mare. Desfășurarea lor ar spori semnificativ capacitățile de atac ale Iranului și ar reprezenta o amenințare pentru forțele navale americane din regiune, au spus doi experți în armament, citați de agenția de presă externă.
Negocierile cu China pentru achiziționarea sistemelor de arme cu rachete, care au început în urmă cu cel puțin doi ani, s-au accelerat brusc după războiul de 12 zile dintre Israel și Iran din iunie, potrivit celor șase persoane care au cunoștință despre discuții, printre care trei oficiali care au fost informați de guvernul iranian, precum și trei oficiali din domeniul securității.
Pe măsură ce discuțiile au intrat în etapa finală vara trecută, înalți oficiali militari și guvernamentali iranieni s-au deplasat în China, printre care și Massoud Oraei, viceministrul Apărării iranian, potrivit a doi dintre oficialii din domeniul securității.
„Este o schimbare radicală dacă Iranul are capacitatea supersonică de a ataca nave în zonă”, a declarat Danny Citrinowicz, fost ofițer de informații israelian și acum cercetător senior pe tema Iranului la Institutul pentru Studii de Securitate Națională din Israel. „Aceste rachete sunt foarte greu de interceptat.”
Reuters nu a putut determina câte rachete sunt implicate în potențialul acord, cât a acceptat Iranul să plătească sau dacă China va duce la bun sfârșit acordul, având în vedere tensiunile crescute din regiune.
„Iranul are acorduri militare și de securitate cu aliații săi, iar acum este momentul potrivit pentru a face uz de aceste acorduri”, a declarat pentru Reuters un oficial al ministerului de externe iranian.
Casa Albă nu a abordat în mod direct negocierile dintre Iran și China privind sistemul de rachete, atunci când a fost întrebată de Reuters. Președintele SUA, Donald Trump, a afirmat că „fie vom ajunge la un acord, fie va trebui să luăm măsuri foarte dure, ca data trecută”, a declarat un oficial al Casei Albe, referindu-se la actualul impas cu Iranul.
Rachetele ar fi printre cele mai avansate echipamente militare transferate Iranului de către China și ar încălca embargoul asupra armelor impus de Națiunile Unite în 2006. Sancțiunile au fost suspendate în 2015 ca parte a unui acord nuclear cu SUA și aliații săi, apoi reimpuse în septembrie anul trecut.
Forțele armate ale SUA, mobilizate în regiune
Vânzarea potențială ar sublinia aprofundarea legăturilor militare dintre China și Iran într-un moment de tensiune regională crescută, complicând eforturile SUA de a limita programul de rachete al Iranului și de a-i reduce activitățile nucleare. De asemenea, ar semnala dorința crescândă a Chinei de a se afirma într-o regiune dominată de mult timp de puterea militară a SUA.
China, Iranul și Rusia organizează anual exerciții navale comune, iar anul trecut Departamentul Trezoreriei SUA a sancționat mai multe entități chineze pentru furnizarea de precursori chimici Corpului Gărzii Revoluționare Islamice din Iran pentru a fi utilizați în programul său de rachete balistice. China a respins aceste acuzații, afirmând că nu avea cunoștință de cazurile invocate în sancțiuni și că aplică cu strictețe controalele la exportul produselor cu dublă utilizare.
În timp ce îl găzduia pe președintele iranian Masoud Pezeshkian pentru o paradă militară la Beijing în septembrie, președintele chinez Xi Jinping i-a spus liderului iranian că „Beijingul sprijină Teheranul în apărarea suveranității, integrității teritoriale și demnității naționale”.
China s-a alăturat Rusiei și Iranului într-o scrisoare comună din 18 octombrie pentru a afirma că decizia de a reimpune sancțiuni este greșită.
„Iranul a devenit un câmp de luptă între SUA” pe de o parte și Rusia și China pe de altă parte, a declarat unul dintre oficialii care a fost informat de guvernul iranian cu privire la negocierile privind rachetele.
Acordul vine în contextul în care SUA adună o flotă în apropierea Iranului, inclusiv portavionul USS Abraham Lincoln și grupul său de atac. USS Gerald R. Ford și escortele sale se îndreaptă, de asemenea, către regiune. Cele două nave pot transporta împreună peste 5.000 de persoane și 150 de aeronave.
„China nu dorește să vadă un regim pro-occidental în Iran”, a declarat Citrinowicz, specialistul israelian în Iran. „Acest lucru ar reprezenta o amenințare la adresa intereselor lor. Ei speră că acest regim va rămâne la putere.”
Donald Trump a declarat pe 19 februarie că acordă Iranului 10 zile pentru a ajunge la un acord cu privire la programul său nuclear, în caz contrar urmând să se confrunte cu o acțiune militară. SUA se pregătesc pentru posibilitatea unor operațiuni susținute, de câteva săptămâni, împotriva Iranului, dacă Trump va ordona un atac, a raportat Reuters pe 13 februarie.
Un arsenal epuizat
Achiziționarea CM-302 ar reprezenta o îmbunătățire semnificativă a arsenalului iranian, epuizat de războiul de anul trecut, a declarat Pieter Wezeman, cercetător senior la Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm.
Compania de stat chineză China Aerospace Science and Industry Corporation (CASIC) comercializează CM-302 ca fiind cea mai bună rachetă antinavă din lume, capabilă să scufunde un portavion sau un distrugător. Sistemul de arme poate fi montat pe nave, aeronave sau vehicule terestre mobile. De asemenea, poate distruge ținte terestre.
Iranul poartă, de asemenea, discuții pentru achiziționarea de sisteme chinezești de rachete sol-aer, așa-numitele MANPADS, arme antibalistice și arme antisatelit, au declarat cele șase persoane.
China a fost un important furnizor de arme pentru Iran în anii 1980, dar transferurile de arme la scară largă au scăzut la sfârșitul anilor 1990 sub presiunea internațională. În ultimii ani, oficialii americani au acuzat companiile chineze că furnizează Iranului materiale legate de rachete, dar nu le-au acuzat public că furnizează sisteme complete de rachete.
Internațional
Șoferul român de TIR nu ar fi provocat tragedia din Bulgaria. Ce au descoperit anchetatorii bulgari
Apar informații noi în ancheta carambolului devastator produs pe autostrada Trakia din Bulgaria, în care au fost implicate 86 de vehicule și 12 persoane și-au pierdut viața. Șoferul român de TIR, reținut inițial de autoritățile bulgare, nu ar fi provocat accidentul, potrivit declarațiilor făcute joi de Marian Marinov, directorul interimar al Serviciului Național de Investigații din Bulgaria. Acesta susține că autocarul care a lovit camionul românesc ar fi declanșat tragedia.
Declarațiile reprezintă o schimbare importantă față de primele informații apărute după accident, când camionul înmatriculat în România fusese indicat drept primul vehicul implicat în lanțul de coliziuni.
Potrivit oficialului bulgar, TIR-ul condus de român a devenit un obstacol pe șosea, însă responsabilitatea producerii impactului inițial ar reveni conducătorului autocarului, care nu ar fi adaptat viteza la condițiile de vizibilitate extrem de redusă.
Ce spun anchetatorii bulgari despre șoferul român
Marian Marinov a explicat că șoferul român nu ar fi provocat accidentul, ci camionul său a fost lovit de un alt vehicul.
„Acest camion nu a provocat accidentul. A fost un obstacol pe drum. A fost cauzat de cel care l-a lovit. Un autobuz l-a lovit. Este evident că șoferul autobuzului nu și-a îndeplinit datoria și nu a încetinit, în ciuda ceții”, a declarat oficialul bulgar.
Anchetatorii încearcă însă să stabilească exact ce s-a întâmplat în momentele premergătoare impactului și de ce camionul românesc a redus viteza sau s-ar fi oprit pe autostradă.
„Una dintre versiuni este că s-a oprit din cauza unei alte mașini din fața lui. Cealaltă este că a încetinit din cauza ceții și a lipsei de vizibilitate, iar următoarea nu s-a conformat”, a explicat Marian Marinov.
Oficialul a atras atenția că asemenea accidente în lanț sunt deosebit de dificil de investigat, deoarece fiecare coliziune poate provoca un alt impact, implicând succesiv alte vehicule.
Ceața și lipsa distanței de siguranță, printre factorii care au contribuit la tragedie
Directorul interimar al Serviciului Național de Investigații a explicat că ceața nu poate fi considerată un obstacol propriu-zis pe șosea, ci o condiție de trafic de care fiecare conducător auto trebuie să țină cont atunci când își stabilește viteza.
„În opinia mea, starea carosabilului nu are o importanță atât de mare. Are importanță dacă șoferul a avut suficient timp să reacționeze. Dar nu și dacă a intrat în ceață și a fost surprins de un autovehicul pe care nu îl vedea în fața sa. Ceața nu este un obstacol pe șosea, ci o condiție”, a declarat Marinov.
Acesta a subliniat că una dintre principalele obligații ale șoferilor este să adapteze viteza la vizibilitate și să păstreze distanța corespunzătoare față de vehiculul din față.
Oficialul a explicat și mecanismul prin care se produc asemenea tragedii: un conducător auto poate frâna pentru a evita un obstacol, însă riscă să fie lovit din spate dacă șoferul care circulă în urma sa nu păstrează distanța de siguranță.
12 morți și zeci de răniți în carambolul de pe autostrada Trakia
Accidentul s-a produs marți dimineață, 10 noiembrie, pe autostrada Trakia, care face legătura între Sofia și Burgas. În total, 86 de autovehicule au fost implicate în coliziunile produse pe cele două sensuri de mers.
Bilanțul tragediei a ajuns la 12 persoane decedate, iar aproximativ 51 de oameni au fost răniți. Mai multe victime au avut nevoie de îngrijiri medicale în spitalele din regiune.
Un alt cetățean român a fost rănit în accident și se află în stare gravă la spital, fiind supus unei intervenții chirurgicale și internat la terapie intensivă.
Șoferul român al camionului implicat în primul impact fusese reținut pentru audieri, însă a fost eliberat ulterior. Procurorii bulgari precizaseră anterior că acesta avea calitatea de martor, nu de suspect, fiind necesară audierea sa pentru clarificarea împrejurărilor în care s-a produs tragedia. Ancheta continuă pentru stabilirea exactă a succesiunii impacturilor și a responsabilităților fiecărui conducător auto implicat.
Internațional
Cum au reușit niște români să obțină 150.000 de euro din sticle goale contrafăcute, în Austria
O grupare formată din cetățeni români este acuzată că a reușit să fraudeze sistemul de garanție-returnare din Austria, folosind sute de mii de sticle contrafăcute. Potrivit anchetatorilor, membrii bandei ar fi obținut aproximativ 150.000 de euro după ce au introdus în automatele supermarketurilor recipiente pregătite special pentru a fi recunoscute drept ambalaje eligibile.
Schema ar fi funcționat în mai multe zone din Austria și ar fi implicat nu mai puțin de 600.000 de sticle.
Sticle contrafăcute, pregătite într-un depozit
Ancheta a început după ce, pe 6 martie 2026, un român în vârstă de 29 de ani a încercat să încaseze bonuri obținute ilegal în urma returnării unor sticle într-un magazin din Wiener Neustadt.
Polițiștii au intervenit și au descoperit, în autoturismul acestuia, o cantitate importantă de recipiente refolosibile contrafăcute.
Investigațiile ulterioare au dus la descoperirea unei operațiuni mult mai ample. Potrivit anchetatorilor, unul dintre suspecți închiriase un depozit în districtul Bruck an der Leitha, unde sticlele erau pregătite înainte de a fi transportate către supermarketuri.
Recipientele ar fi fost aduse din afara Austriei, după care ar fi primit etichete și coduri care le făceau să fie acceptate de automatele de returnare.
Cum funcționa metoda
Frauda ar fi profitat de modul în care sunt identificate anumite ambalaje de către automatele de colectare.
Recipientele care aparțin aceleiași mărci, aceluiași sortiment și au aceeași capacitate pot avea același cod de bare, cod care identifică tipul produsului, nu fiecare sticlă în parte.
Astfel, suspecții ar fi reprodus codurile de bare și le-ar fi aplicat pe recipiente contrafăcute. Automatele le-ar fi recunoscut drept ambalaje pentru care putea fi recuperată garanția, iar gruparea obținea astfel bonuri ce puteau fi transformate ulterior în bani.
Potrivit informațiilor apărute în presa austriacă, aproximativ 600.000 de sticle ar fi fost valorificate în acest mod, prejudiciul fiind estimat la circa 150.000 de euro.
Doi suspecți au fost arestați în România
În urma anchetei au fost identificați încă șase suspecți, iar pe numele mai multora dintre aceștia au fost emise mandate europene de arestare.
Pe 27 și 29 octombrie 2026, doi români, ambii în vârstă de 37 de ani, au fost arestați în România. Alți suspecți sunt în continuare căutați. În ceea ce îl privește pe românul de 29 de ani prins la Wiener Neustadt, acesta a fost deja condamnat, la mijlocul lunii august, la 15 luni de închisoare, dintre care zece luni cu suspendare. Hotărârea este definitivă.
CELE MAI CITITE
