Internațional
Armata rusă și impasul din Donbas
Liderii ruși au obținut câștiguri limitate pe frontul din Donbas, unde războiul cu Ucraina intră în al patrulea an, dar încă nu controlează întreaga regiune Donețk. Forțele ucrainene continuă să mențină controlul unei părți semnificative din teritoriu, potrivit relatărilor de presă și analizelor militare.
Cel mai important progres obținut de armata rusă de la începutul războiului rămâne asedierea „fortăreței” Pokrovsk și a orașului satelit Mirnograd — un succes semnificativ după capturarea portului Mariupol în 2022 — dar este neclar dacă trupele ruse au eliminat toate punctele de rezistență în zonă.
Iarna a redus intensitatea luptelor, iar zăpada și temperaturile scăzute au afectat operațiunile militare, a afirmat șeful Statului Major General rus, Valeri Gherasimov. Reprezentanții Moscovei susțin că au avansat sute de kilometri pătrați în primele săptămâni ale lunii februarie, dar, în realitate, schimbările de pe principalul front au fost minime. Rușii au fost capabili să înainteze doar spre periferia orașului Pokrovsk, în timp ce forțele ucrainene rezistă în alte sectoare, folosind inclusiv drone pentru a împiedica avansul rus spre vestul regiunii.
În plus, trupele ruse ar fi ajuns la aproximativ 5 km de un alt punct strategic, Dobropillia, care este un obiectiv de lungă durată pentru Moscova încă din 2025.
Pe fondul negocierilor înghețate cu privire la conflict, analiștii militari sugerează că Rusia pregătește o ofensivă majoră în partea de nord a regiunii Donețk, vizând orașe precum Sloviansk, Kramatorsk și Kostiantinivka. Kievul refuză însă să se retragă, considerând aceste teritorii esențiale pentru apărarea sa.
În același timp, partea ucraineană a raportat contraatacuri de succes în sudul frontului, recuperând peste 200 km² de teren — o realizare considerată semnificativă după doi ani și jumătate de lupte. Trupele ucrainene au reușit să forțeze retragerea forțelor ruse în unele sectoare, încercând să împiedice avansul spre orașul Orihiv, considerat „poarta” spre capitala regiunii Zaporojie.
Internațional
Șoferul român de TIR nu ar fi provocat tragedia din Bulgaria. Ce au descoperit anchetatorii bulgari
Apar informații noi în ancheta carambolului devastator produs pe autostrada Trakia din Bulgaria, în care au fost implicate 86 de vehicule și 12 persoane și-au pierdut viața. Șoferul român de TIR, reținut inițial de autoritățile bulgare, nu ar fi provocat accidentul, potrivit declarațiilor făcute joi de Marian Marinov, directorul interimar al Serviciului Național de Investigații din Bulgaria. Acesta susține că autocarul care a lovit camionul românesc ar fi declanșat tragedia.
Declarațiile reprezintă o schimbare importantă față de primele informații apărute după accident, când camionul înmatriculat în România fusese indicat drept primul vehicul implicat în lanțul de coliziuni.
Potrivit oficialului bulgar, TIR-ul condus de român a devenit un obstacol pe șosea, însă responsabilitatea producerii impactului inițial ar reveni conducătorului autocarului, care nu ar fi adaptat viteza la condițiile de vizibilitate extrem de redusă.
Ce spun anchetatorii bulgari despre șoferul român
Marian Marinov a explicat că șoferul român nu ar fi provocat accidentul, ci camionul său a fost lovit de un alt vehicul.
„Acest camion nu a provocat accidentul. A fost un obstacol pe drum. A fost cauzat de cel care l-a lovit. Un autobuz l-a lovit. Este evident că șoferul autobuzului nu și-a îndeplinit datoria și nu a încetinit, în ciuda ceții”, a declarat oficialul bulgar.
Anchetatorii încearcă însă să stabilească exact ce s-a întâmplat în momentele premergătoare impactului și de ce camionul românesc a redus viteza sau s-ar fi oprit pe autostradă.
„Una dintre versiuni este că s-a oprit din cauza unei alte mașini din fața lui. Cealaltă este că a încetinit din cauza ceții și a lipsei de vizibilitate, iar următoarea nu s-a conformat”, a explicat Marian Marinov.
Oficialul a atras atenția că asemenea accidente în lanț sunt deosebit de dificil de investigat, deoarece fiecare coliziune poate provoca un alt impact, implicând succesiv alte vehicule.
Ceața și lipsa distanței de siguranță, printre factorii care au contribuit la tragedie
Directorul interimar al Serviciului Național de Investigații a explicat că ceața nu poate fi considerată un obstacol propriu-zis pe șosea, ci o condiție de trafic de care fiecare conducător auto trebuie să țină cont atunci când își stabilește viteza.
„În opinia mea, starea carosabilului nu are o importanță atât de mare. Are importanță dacă șoferul a avut suficient timp să reacționeze. Dar nu și dacă a intrat în ceață și a fost surprins de un autovehicul pe care nu îl vedea în fața sa. Ceața nu este un obstacol pe șosea, ci o condiție”, a declarat Marinov.
Acesta a subliniat că una dintre principalele obligații ale șoferilor este să adapteze viteza la vizibilitate și să păstreze distanța corespunzătoare față de vehiculul din față.
Oficialul a explicat și mecanismul prin care se produc asemenea tragedii: un conducător auto poate frâna pentru a evita un obstacol, însă riscă să fie lovit din spate dacă șoferul care circulă în urma sa nu păstrează distanța de siguranță.
12 morți și zeci de răniți în carambolul de pe autostrada Trakia
Accidentul s-a produs marți dimineață, 10 noiembrie, pe autostrada Trakia, care face legătura între Sofia și Burgas. În total, 86 de autovehicule au fost implicate în coliziunile produse pe cele două sensuri de mers.
Bilanțul tragediei a ajuns la 12 persoane decedate, iar aproximativ 51 de oameni au fost răniți. Mai multe victime au avut nevoie de îngrijiri medicale în spitalele din regiune.
Un alt cetățean român a fost rănit în accident și se află în stare gravă la spital, fiind supus unei intervenții chirurgicale și internat la terapie intensivă.
Șoferul român al camionului implicat în primul impact fusese reținut pentru audieri, însă a fost eliberat ulterior. Procurorii bulgari precizaseră anterior că acesta avea calitatea de martor, nu de suspect, fiind necesară audierea sa pentru clarificarea împrejurărilor în care s-a produs tragedia. Ancheta continuă pentru stabilirea exactă a succesiunii impacturilor și a responsabilităților fiecărui conducător auto implicat.
Internațional
Cum au reușit niște români să obțină 150.000 de euro din sticle goale contrafăcute, în Austria
O grupare formată din cetățeni români este acuzată că a reușit să fraudeze sistemul de garanție-returnare din Austria, folosind sute de mii de sticle contrafăcute. Potrivit anchetatorilor, membrii bandei ar fi obținut aproximativ 150.000 de euro după ce au introdus în automatele supermarketurilor recipiente pregătite special pentru a fi recunoscute drept ambalaje eligibile.
Schema ar fi funcționat în mai multe zone din Austria și ar fi implicat nu mai puțin de 600.000 de sticle.
Sticle contrafăcute, pregătite într-un depozit
Ancheta a început după ce, pe 6 martie 2026, un român în vârstă de 29 de ani a încercat să încaseze bonuri obținute ilegal în urma returnării unor sticle într-un magazin din Wiener Neustadt.
Polițiștii au intervenit și au descoperit, în autoturismul acestuia, o cantitate importantă de recipiente refolosibile contrafăcute.
Investigațiile ulterioare au dus la descoperirea unei operațiuni mult mai ample. Potrivit anchetatorilor, unul dintre suspecți închiriase un depozit în districtul Bruck an der Leitha, unde sticlele erau pregătite înainte de a fi transportate către supermarketuri.
Recipientele ar fi fost aduse din afara Austriei, după care ar fi primit etichete și coduri care le făceau să fie acceptate de automatele de returnare.
Cum funcționa metoda
Frauda ar fi profitat de modul în care sunt identificate anumite ambalaje de către automatele de colectare.
Recipientele care aparțin aceleiași mărci, aceluiași sortiment și au aceeași capacitate pot avea același cod de bare, cod care identifică tipul produsului, nu fiecare sticlă în parte.
Astfel, suspecții ar fi reprodus codurile de bare și le-ar fi aplicat pe recipiente contrafăcute. Automatele le-ar fi recunoscut drept ambalaje pentru care putea fi recuperată garanția, iar gruparea obținea astfel bonuri ce puteau fi transformate ulterior în bani.
Potrivit informațiilor apărute în presa austriacă, aproximativ 600.000 de sticle ar fi fost valorificate în acest mod, prejudiciul fiind estimat la circa 150.000 de euro.
Doi suspecți au fost arestați în România
În urma anchetei au fost identificați încă șase suspecți, iar pe numele mai multora dintre aceștia au fost emise mandate europene de arestare.
Pe 27 și 29 octombrie 2026, doi români, ambii în vârstă de 37 de ani, au fost arestați în România. Alți suspecți sunt în continuare căutați. În ceea ce îl privește pe românul de 29 de ani prins la Wiener Neustadt, acesta a fost deja condamnat, la mijlocul lunii august, la 15 luni de închisoare, dintre care zece luni cu suspendare. Hotărârea este definitivă.
CELE MAI CITITE
