ADMINISTRAȚIE
Primăriile, la examen
* Curtea de Conturi trage un semnal de alarmă asupra faptului că, în continuare, instituțiile nu fac suficiente eforturi pentru a urmări încasarea la termen a tuturor taxelor și impozitelor ce li se cuvin, context în care întreg județul are un grad scăzut de autofinanțare * chiar dacă a scăzut incidența dar și gravitatea cazurilor de risipă a banului public în rândul autorităților publice locale, instituția atrage atenția asupra importanței elaborării unor bugete echilibrate, cu surse certe de finanțare
Consiliul Județean, Primăria Municipiului Brăila, precum și primăriile Însurăței și Mircea Vodă au primit notă mare în urma examenului anual pe care-l susțin cu inspectorii Curții de Conturi. Asta pentru că, în urma controalelor efectuate, sunt singurele entități care nu au înregistrat prejudicii ori venituri nerealizate, doi indicatori importanți când vine vorba despre concluziile acțiunilor de audit și control efectuate anual de către Curtea de Conturi la Brăila. De asemenea, per total județ se observă o creștere a veniturilor realizate, în paralel cu înregistrarea de excedent bugetar la anumite entități publice. Aceasta ar fi partea plină a paharului. De cealaltă parte rămân aceleași vechi probleme pe care inspectorii Curții le sesizează de fiecare dată și pe care se pare că nimeni nu le ia în serios: menținerea dependenței bugetelor locale de resursele alocate de la bugetul de stat, precum și o capacitate instituțională deficitară în procesul de elaborare și execuție a bugetelor locale ale unităților administrativ-teritoriale. Totuși, raportul Curții reține faptul că, per ansamblu, construcția și evoluția bugetelor locale pe anul 2020 a fost influențată de adoptarea unor acte normative cu impact semnificativ asupra veniturilor și cheltuielilor bugetare, urmare a crizei globale provocate de pandemia COVID-19.
Așa cum “Obiectiv Vocea Brăilei” v-a obișnuit, vă propunem în cele ce urmează o trecere în revistă a principalelor concluzii ce se desprind din raportul anual al Camerei de Conturi Brăila, astfel încât să ne putem face o idee asupra modului în care s-au cheltuit banii publici în județul nostru.
Exercițiul bugetar 2020, cu bune, dar mai mult cu rele
Anul trecut, Curtea de Conturi a programat pentru județul nostru un număr de 20 acțiuni de audit. Totodată, cu ocazia auditării situațiilor financiare la ordonatorii principali de credite, au fost supuse verificării și transferurile de fonduri publice către aceste instituții. “Până la data raportării au fost finalizate și valorificate un număr de 16 acțiuni de audit financiar, fiind în curs de valorificare un număr de 4 acțiuni, respectiv 2 misiuni de audit financiar, o misiune de audit de conformitate și o misiune de audit al performanței”, se precizează în raport.
Bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiului și județului Brăila au înregistrat creșteri în anul 2020, atât față de anul 2018, cât și față de anul 2019. În anul 2020, veniturile au crescut cu 34,2% față de anul 2018 și cu 7,2% față de anul 2019, în timp ce cheltuielile au crescut cu 21,1%, respectiv cu 0,7% față de aceleași referințe. Evoluții pozitive în acest sens se remarcă și la bugetele instituțiilor și activităților publice finanțate integral sau parțial din venituri proprii.
Per total, anul trecut, cele 45 de bugete locale (CJ Brăila, primăria municipiului, 3 primării de orașe și 40 de comune) au înregistrat venituri de 943,03 milioane lei și cheltuieli în cuantum total de 917,76 milioane lei, rezultând astfel un excedent bugetar de 25,26 milioane lei, față de un deficit de 31,8 milioane lei în 2019. De remarcat aici că bugetul propriu al județului a fost singurul care a înregistrat deficit, adică a cheltuit mai mult decât a încasat din venituri (154,6 milioane lei venituri, 174,5 milioane lei cheltuieli) în timp ce bugetul municipiului a fost pe plus cu 3,94 milioane lei (341,5 milioane lei încasări și 337,6 milioane lei plăți).
Raportul mai arată că din analiza indicatorilor economico-financiari privind execuția veniturilor bugetelor locale pe ansamblul județului Brăila se constată că volumul total al veniturilor realizate în anul 2020 a fost de 943,03 milioane lei, ceea ce reprezintă 67,9% din nivelul prevederilor inițiale, reținându-se o nerealizare a veniturilor în valoare de 465,346 milioane lei față de prevederile definitive. “Analiza în structură pe categorii de venituri bugetare și surse de finanțare a pus în evidență faptul că veniturile bugetelor locale în anul 2020 au fost supraestimate, nivelul realizat al acestora situându-se cu mult sub prevederile inițiale cât și sub prevederile definitive, cu excepția veniturilor bugetelor locale constituite din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată (…). Nerealizarea în anul 2020 a veniturilor bugetelor locale s-a datorat în principal insuficientei preocupări a autorităților publice locale pentru urmărirea încasării veniturilor pe parcursul execuției bugetare cât și, în unele cazuri, inconsecvenței menifestate pe parcursul anului în a elabora bugete echilibrate, cu surse certe de finanțare, elocvent în acest sens fiind gradul de realizare a veniturilor de 67,0%. (…) în ceea ce privește categoria venituri din impozite și taxe locale, adică veniturile pe care le realizează autoritățile locale pe plan local, gradul de realizare a acestora a fost de 88,7%, raportat la prevederile anuale definitive, existând rezerve pentru o previzionare mai performantă a veniturilor care sunt stabilite, urmărite și încasate prin compartimentele proprii ale unităților administrativ-teritoriale. Anticipările privind subvențiile primite la bugetul local de la alte nivele ale administrației publice, în anul 2020, au fost nerealiste, gradul de realizare a acestora fiind de 42,4% față de prevederile anuale definitive, respectiv în sumă de 175,037 milioane lei”, se precizează în documentul amintit.
Veniturile provenind din impozite, taxe, contribuții, în scădere
Analiza în structură a principalelor categorii de venituri a bugetelor locale, în funcție de proveniența acestora pune în evidență faptul că “gradul de nerealizare pe total se datorează în mare parte unei previzionări nerealiste a sumelor care ar trebui recuperate de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate aferente cadrului financiar 2014-2020, pentru care gradul de realizare se situează la 6,1% din estimările prognozate, veniturile încasate fiind în sumă de 11.054 mii lei. Diferența între prevederile bugetare definitive la venituri, în sumă de 1,408 miliarde lei și creditele bugetare definitive aprobate la cheltuieli în sumă de 1,555 miliarde lei reprezintă, în principal, sume aprobate de către unitățile administrativ-teritoriale din excedentul anilor precedenți pentru finanțarea secțiunii de dezvoltare, în valoare totală de 146,986 milioane lei”.
Analiza în perioada 2018-2020 a reliefat faptul că veniturile provenind din impozite, taxe, contribuții, alte vărsăminte și alte venituri au înregistrat o scădere în anul 2020, atât față de anul 2019 cu valoarea de 9,6 milioane lei (5,1%), cât și față de anul 2018, cu 2,9 milioane lei (1,6%), urmare în principal a măsurilor instituite prin actele normative adoptate în contextul epidemiei COVID-19, referitoare la suspendarea sau, după caz, neînceperea executării silite a creanțelor bugetare pe perioada stării de urgență și, ulterior, a stării de alertă, din cursul anului 2020.
Un alt aspect asupra căruia se insistă în raport vizează proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, în cazul cărora cheltuielile au deținut o pondere nesemnificativă în totalul cheltuielilor realizate ale bugetelor locale pe ansamblul județului Brăila (2,9% în anul 2018, 1,9% în anul 2019 și 1,5% în anul 2020) înregistrându-se o tendință de scădere a ponderii lor în anul 2020 față de anul 2018, cu un 1,4 puncte procentuale. “Deși proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile constituie a sursă alternativă de finanțare a bugetelor locale, numeroase unități administrativ-teritoriale nu au beneficiat de efectele pozitive ale acesteia, ca urmare a dificultăților în asigurarea resurselor umane necesare pentru scrierea și implementarea proiectelor (atât ca număr, cât și ca specializare in domeniu), asigurarea cofinanțării, dar și a modificărilor frecvente ale regulilor de finanțare și ale legislației în domeniu. Pe de altă parte, există riscul scrierii de proiecte care rămân nefinanțate, ceea ce antrenează cheltuieli importante la nivelul bugetelor locale, în special pentru proiectele care implică studii de fezabilitate și care nu vor mai putea fi recuperate, fapt care demonstrează incapacitatea autorităților administrației publice locale de a identifica, elabora și implementa proiecte de dezvoltare eligibile în cadrul programelor finanțate din fonduri externe nerambursabile”, mai arată același raport.
Doar municipiul are un grad de autofinanțare mai bun
În ceea ce privește gradul de autofinanțare a cheltuielilor bugetare, unitățile administrativ-teritoriale au finanțat din venituri proprii mai puțin de jumătate din totalul cheltuielilor efectuate, cu mențiunea că, la nivelul comunelor, din cauza gradului deficitar de colectare, nivelul gradului de autofinanțare este în medie de 32,1%. Un procent superior al gradului de autofinanțare se regăsește la nivelul Municipiului Brăila (72,5%), în timp ce la nivelul bugetului propriu al Județului Brăila gradul de autofinanțare a cheltuielilor bugetare a fost de numai 29,7%. “Deși gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri proprii este destul de scăzut, autoritățile administrației publice locale nu folosesc toate pârghiile puse la dispoziție de lege pentru colectarea veniturilor de la contribuabili persoane fizice și juridice, consecința directă fiind neasigurarea resurselor de finanțare a acțiunilor prevăzute prin buget și chiar prejudicierea bugetului prin prescrierea dreptului de a acționa pentru recuperarea acestora”, atrage atenția raportul amintit.
Unde au fost semnalate cele mai grave abateri
În privința impactului financiar al rezultatelor acțiunilor de audit desfășurate pentru anul 2020, același raport indică prejudicii în sumă totală de 0,917 milioane lei și venituri suplimentare de 6,45 milioane lei. Se distinge aici prejudiciul descoperit în urma auditului la Primăria Făurei, unde “nota de plată” a fost de 0,44 milioane lei.
Aici, inspectorii Curții au stabilit ca fiind plăți nelegale finanțarea acordată Clubului Sportiv Făurei în perioada 2020-2021, în cuantum de 0,357 milioane lei, plus alte 60.000 lei plăți nelegale ca urmare a suplimentării, în luna decembrie 2019, a alocației bugetare pentru finanțarea programului sportiv „Fotbalul din Făurei în Liga 3 și Campionatele de juniori”.
Tot în cuprinsul raportului se face referire și la fenomenul de neurmărire a încasării sumelor cuvenite bugetului local. Numai la acest capitol, inspectorii au stabilit venituri suplimentare de 6,49 milioane lei, din care grosul revine UAT Tufești – 6,31 milioane lei. Problema aici a constituit-o, potrivit raportului, aplicarea unor cote de impunere mai mici decât cele legale la stabilirea impozitului pe clădirile aflate în proprietatea contribuabililor persoane juridice, care nu au fost reevaluate în ultimii 3 ani anteriori anului de referință.
ADMINISTRAȚIE
Administrația Dragomir. Condiții mai bune pentru locuitorii din Lacu Dulce
• membrii Consiliului Local Municipal Brăila au aprobat la finele lunii trecute un acord de parteneriat cu Asociația ”Creionăm viitorul” din Brăila pentru un proiect pe fonduri europene ce vizează ”Regenerare urbană zone marginale” • este vorba despre îmbunătățirea condițiilor de trai în Cartierul Lacu Dulce, un proiect pentru care municipalitatea încearcă să obțină finanțare prin Programul Regional Sud-Est 2021-2027, motiv pentru care s-a ajuns la acest parteneriat care crește șansele de a primi sprijin de la Uniunea Europeană
Un nou pas într-un proiect important ce vizează îmbunătățirea condițiilor de trai ale cetățenilor din cartierul Lacu Dulce din Brăila. Consilierii municipali au aprobat, recent, un acord de parteneriat între Municipiul Brăila și Asociația ”Creionăm viitorul” pentru realizarea proiectului ”Regenerare urbană zone marginale” și depunerea acestuia pentru obținerea de finanțare europeană.
Mai precis, municipalitatea încearcă să obțină finanțare în cadrul Programului Regional Sud-Est 2021-2027, Prioritatea 6 – O regiune atractivă, Acțiunea 6.1 – Dezvoltare integrată în zonele urbane prin regenerare urbană, conservarea patrimoniului și dezvoltare a turismului, Obiectiv specific RSO 5.1 – Promovarea dezvoltării integrate și incluzive în domeniul social, economic și al mediului, precum și a culturii, a patrimoniului natural, a turismului sustenabil și a securității în zonele urbane, Apel PRSE/6.1/1.1/2025 – Municipii reședință de județ și Municipii.
Proiectul a fost supus dezbaterii și aprobării în cadrul ședinței CLM Brăila de la finele lunii septembrie, când s-a aprobat și modelul Acordului de parteneriat încheiat între Municipiul Brăila, în calitate de lider de proiect și Asociația ”Creionăm viitorul” (partener).
Astfel, potrivit documentației aflate la mapa consilierilor, la nivel micro, proiectul vizează dezvoltarea infrastructurii verzi prin valorificarea unui teren din Cartierul Lacu Dulce aflat într-o stare generală de abandon și degradare, cu vegetație crescută spontan. Imobilul însumează o suprafață totală de 13.545,5 mp și este poziționat în partea sudică a cartierului – mai exact în imediata apropiere a ansamblului de blocuri ANL, la intersecția străzilor Dorului și Mina Minovici.
Partenerul din rândul ONG-urilor crește șansele obținerii finanțării
Tot din documentația amintită aflăm că proiectul investițional are în vedere, în concordanță cu prevederile ghidului de finanțare, crearea unor spații verzi publice urbane cu acces nelimitat, având destinație de parc. Această acțiune presupune realizarea următoarelor activități: Lucrări de pregătire a terenului – igienizarea (inclusiv demolarea fundației parazitare existente pe amplasament), nivelarea și modularea acestuia; Realizarea de plantări – plante autohtone perene, puieți și arbori maturi specifici zonei, precum și gazonarea anumitor suprafețe; Amenajarea de alei pietonale, a unei piste de alergare, precum și realizarea unui curs de apă care să străbată amplasamentul dintr-o parte în cealaltă; Crearea unor zone pentru practicarea sportului și dotarea acestora cu aparate de fitness pentru exterior; Montarea de mobilier urban – suporturi pentru biciclete, bănci și coșuri de gunoi; Amenajarea unui sistem de irigații; Înființarea unui sistem de iluminat cu dublă sursă de alimentare (panou solar și rețea publică); Dotarea spațiului cu o toaletă automată, precum și achiziționarea unei camere tehnice dedicate întreținerii zonei verzi; Realizarea unui sistem de supraveghere video a spațiilor amenajate prin proiect; Realizarea rețelelor, a branșamentelor și a racordurilor pentru unitățile necesare.
Din punct de vedere al complementarității cu alte investiții, reprezentanții municipalității au amintit că în imediata vecinătate este în curs de implementare un alt proiect cu finanțare nerambursabilă: ”Regenerare economică și socială în zone marginalizate din Municipiul Brăila – investiții în facilități pentru agrement și locuri de joacă pentru copii”, proiect prognozat a fi finalizat în perioada imediat următoare și despre care am scris și în cadrul unei alte ediții a cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei”.
Totodată, suplimentar față de realizarea infrastructurii verzi, în vederea obținerii finanțării nerambursabile, o altă condiție de eligibilitate esențială este desfășurarea unor activități de implicare a comunității locale și a altor părți interesate relevante, de exemplu ONG-uri active în zonă, într-o manieră participativă.
Așadar, după cum mai aflăm din raportul proiectului, în Ghidul de Finanțare se specifică faptul că partenerul ar trebui să ”desfășoare activități de natura celor vizând incluziunea comunităților defavorizate, precum și acțiuni de instruire/formare pentru animarea și conștientizarea populației privind necesitatea protejării și valorificării mediului într-o manieră sustenabilă”.
În acest sens, pe 30 octombrie 2025, Consiliul Local Municipal Brăila a adoptat o hotărâre prin care s-a stabilit procedura de selecție a partenerilor pentru acest proiect. În baza acestui act administrativ cu caracter normativ, la data de 30 iunie 2026, Municipiul Brăila a inițiat procedura de selecție a viitorului partener în cadrul proiectului. Termenul limită de depunere a candidaturilor a fost în data de 10 iulie 2026.
”În urma analizei singurei oferte depuse la data de 10 iulie 2026, precum și a răspunsurilor la clarificările formulate de către Municipiul Brăila în calitatea sa de lider al parteneriatului, Asociația «Creionăm viitorul» a fost declarată câștigătoare. Totuși, pentru validarea parteneriatului solicitat de către finanțatori, precum și în vederea depunerii cererii necesare obținerii finanțării nerambursabile, este necesară, în primă fază, adoptarea unei hotărâri de consiliu local prin care să se aprobe acest parteneriat și indicatorii proiectului”, se mai explică în raport.
Și tocmai în acest context a fost propus și inițiat proiectul de hotărâre amintit.
Ce responsabilități vor avea partenerii
În ceea ce privește rolurile și responsabilitățile celor doi parteneri, potrivit Acordului de parteneriat încheiat între cele două entități, Primăria Brăila (lider/partenerul 1): va elabora documentația tehnico-economică, atât celei specifice fazei I – Studiu de Fezabilitate, cât și celei pentru a II-a fază, respectiv Proiect Tehnic, dar va obține și asistență tehnică din partea proiectantului; Va asigura resursele financiare pentru realizarea documentațiilor necesare obținerii avizelor și acordurilor necesare autorizării lucrărilor, precum și resursele necesare obținerii acestora; Va asigura servicii de verificare tehnică a documentațiilor elaborate în cadrul activității de proiectare; Va asigura servicii de dirigenție de șantier; Va acoperi costurile generate de execuția lucrărilor din cadrul proiectului, de dotare a obiectivului de investiții, precum și celor necesare pentru amenajarea terenului; Va asigura utilitățile necesare obiectivului; Va demara acțiuni destinate promovării și publicității proiectului; Va asigura rezerva de implementare, dar și a resurselor acoperitoare în marjei de buget; De asemenea, se va ocupa și de alte cheltuieli necesare realizării investiției. Mai mult, va descrie activitățile și subactivitățile pe care fiecare partener trebuie să le implementeze, în strânsă corelare cu informațiile furnizate în formularul cererii de finanțare. Tot municipalitatea va menționa valoarea estimată a fiecărei activități, defalcată pentru fiecare partener/lider de parteneriat.
În ceea ce privește asociația ”Creionăm viitorul”, aceasta bifează la capitolul rolului asumat: creșterea capacității administrative prin activități de instruire/formare pentru animarea și conștientizarea populației privind necesitatea protejării și valorificării mediului.
Proiectul de hotărâre a fost introdus suplimentar pe ordinea de zi a ședinței ordinare a CLM Brăila din 28 septembrie și a fost aprobat cu unanimitate de voturi.
ADMINISTRAȚIE
Administrația Dragomir. Care este prețul abonamentelor la «Braicar»
• consilierii municipali au aprobat, recent, tarifele serviciului de transport public local de călători în Municipiul Brăila, aplicabile de la 1 noiembrie • noutatea este că a fost introdus abonamentul lunar valabil pe toate liniile la nivelul orașului, indiferent că este vorba despre autobuz sau tramvai, în valoare de doar 85 lei • primarul Marian Dragomir a precizat că această decizie urmărește să ajute la fluidizarea traficului în anumite zone, pe termen lung • de asemenea, edilul-șef a vorbit despre un parc de panouri fotovoltaice pentru a deservi flota electrică a ”Braicar” în viitorul apropiat • totodată, a făcut anunțul referitor la sosirea în curând în Brăila a celor 40 de autobuze noi, cumpărate din fonduri europene
Veste bună pentru brăilenii care au nevoie să folosească atât autobuzul cât și tramvaiul pentru a ajunge la destinația dorită la nivelul orașului. De la începutul acestei luni își pot achiziționa un singur abonament valabil pentru toate liniile la ”Braicar”, cu ajutorul căruia se vor putea deplasa la nivelul Municipiului Brăila atât cu autobuzul cât și cu tramvaiul.
Mai precis, în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Local Municipal Brăila din 30 octombrie, consilierii municipali au aprobat tarifele serviciului de transport public local de călători prin curse regulate din Municipiul Brăila, aplicabile începând cu data de 1 noiembrie 2026. Pe scurt, prețul unui bilet rămâne de 3 lei/călătorie, în schimb, noutatea este introducerea acestui tip de abonament lunar pe toate liniile din oraș (tramvai și autobuz) la prețul de 85 lei. Inițiatorii proiectului sunt consilierii PSD Valentin Pătârlăgeanu și Daniel Tudose, membrii în Adunarea Generală a Acționarilor la societatea ”Braicar” SA Brăila.
Înainte de votul proiectului, primarul Marian Dragomir a intervenit și a explicat că măsura introducerii acestui tip de abonament integrat vine pentru a ajuta în viitor la fluidizarea traficului.
”Doamnelor și domnilor consilieri, am avut o discuție cu domnul viceprimar Alexandru Crican Jantea, în vederea fluidizării circulației și identificării unor măsuri optime, din acest punct de vedere. Și apoi am extins această discuție, împreună cu domnii consilieri Daniel Tudose și Valentin Pătârlăgeanu, cărora vreau să le mulțumesc pentru inițierea acestui proiect de hotărâre, prin care încercăm fluidizarea traficului în Municipiul Brăila și oferirea unor facilități fără să creștem prețul călătoriilor celor care folosesc mijloacele de transport ale «Braicar». Prin acest proiect, de fapt, noi oferim o facilitate pentru că toți călătorii «Braicar», începând de la elevi, studenți, persoane active care merg la serviciu și pensionari, să poată, în prețul aceluiași abonament, să circule atât pe autobuz cât și pe tramvai. Așa cum știți, până acum era nevoie să cumpere două abonamente total diferite”, a declarat Dragomir.
Edilul-șef a punctat că dimineața multe străzi din oraș se aglomerează foarte tare, iar prin acest proiect se încearcă fluidizarea traficului, prin oferirea unei alternative de transport convenabile cetățenilor, în special având în vedere prețurile mărite la combustibili.
”Ce am prevăzut în acest proiect cu toții este să păstrăm același tarif la bilet și la abonamente, subvenționând din bugetul local diferența prețului la motorină, pe care ați văzut-o cu toții peste tot. Totodată, considerăm că pe măsură ce vom finaliza Strada Grigore Alexandrescu, această măsură va fi benefică pentru ca tramvaiele să preia cetățenii care folosesc mijloacele de transport în comun, de pe Strada Buzăului sau de pe strada Vizirului, Strada Grigore Alexandrescu fiind exact la mijloc între cele două străzi. Urmând ca atunci când se va lansa un nou program cu finanțare europene, să accesăm fonduri și pentru modernizarea liniei de tramvai din Cartierul Progresul și din Cartierul Vidin, folosind, de asemenea, bani europeni pentru străzile Costache Negruzzi, Ulmului și Octav Doicescu. Dacă vor mai exista bani pentru tramvaie pe fonduri europene, având în vedere prețul exagerat, din punctul meu de vedere, de peste 1.700.000 de euro un tramvai, vom accesa în continuare, ca să mai cumpărăm și alte tramvaie”, a mai adăugat sursa citată.
Investiții viitoare la «Braicar»
În același context, primarul Marian Dragomir a mai dorit să anunțe că autobuzele electrice comandate de municipalitate urmează să vină în curând la Brăila, astfel că flota ”Braicar” va fi modernizată și se va putea, în sfârșit, renunța la mașinile vechi.
”Profit de această ocazie și vă transmit o veste foarte bună. În cursul zilei de astăzi (n.r. – vineri, 30 octombrie) am vorbit cu reprezentanții societății câștigătoare a licitației pentru autobuze. Cele 40 de autobuze ale Primăriei Municipiului Brăila, cumpărate din fonduri europene, sunt finalizate în acest moment. Se așteaptă terminarea procedurilor vamale, astfel încât acestea să fie urcate pe vapor, să fie transportate către România, urmând ca ulterior să parcurgem procedurile de omologare și de înmatriculare. Estimăm cel târziu primăvara anului viitor, lunile februarie, martie, aprilie să le avem în circulație. Cele 40 de autobuze noi vor fi electrice, vor fi foarte benefice pentru flota «Braicar» și în acest fel se va elimina tot ceea ce este autobuz vechi și se va veni cu un plus de confort pentru cetățeni, scăzând totodată costurile foarte mari cu acești combustibili. Mă refer la motorină”, a precizat Dragomir.
Cât despre energia verde, edilul-șef a mai anunțat un proiect important avut în vedere de Primărie: realizarea unui parc de panouri fotovoltaice menit să deservească flota electrică a ”Braicar”.
”O altă veste foarte bună este că autobuzele electrice vor putea la un moment dat să fie alimentate din parcuri de panouri fotovoltaice pe care Primăria Municipiului Brăila îl are în procedură de licitație pe diverse paliere în momentul de față, pentru diriginții de șantier și cei care vor verifica aceste proiecte, astfel încât primăria va avea un parc de panouri fotovoltaice care ne va ajuta foarte mult să economisim energia electrică și costurile aferente. Mulțumesc mult de tot!”, a mai declarat Dragomir în cadrul ședinței.
Care sunt tarifele «Braicar» de la 1 noiembrie
Astfel, potrivit anexei proiectului de hotărâre amintit, în ceea ce privește transportul pe bază de bilet, acesta rămâne în continuare la valoarea de 3 lei în oraș (pe toate liniile). La fel pe ruta Castanului-Lacu Sărat și pentru transport cu autobuz și microbuz. De asemenea, biletul de suprataxă pentru tramvai, autobuz, microbuz este de 40 lei.
În ceea ce privește transportul pe bază de abonament, a fost introdus acest abonament de 85 lei/lună pentru transportul pe toate liniile în oraș. În ceea ce privește un abonament lunar pe tramvai pentru Stațiile Municipiul Brăila – Lacu Sărat, prețul este de 125 lei; la tramvai și autobuz în oraș pentru beneficiarii legilor speciale, tot 85 lei lunar; pentru tramvai și autobuz în oraș pentru elevi, 70 lei lunar.
În ceea ce privește tariful pentru abonamentele achiziționate de agenții economici (dacă achiziționează minim 1.000 buc/lunar), valoarea este de 60 lei. Transportul pe bază de bilet achiziționat online rămâne tot 3 lei/călătorie. Tariful unui abonament pe toate liniile din oraș (tramvai și autobuz) cu valabilitatea de o săptămână de la data achiziției online, valoarea este de 20 lei, iar pentru un astfel de abonament valabil doar o zi, cumpărătorul va plăti 11 lei prin aplicația online. Totodată, tariful pentru emiterea unui aviz de subtraversare este de 200 lei/aviz.
Proiectul a fost aprobat cu unanimitate de voturi. Menționăm că tot în cadrul aceleiași ședințe a CLM Brăila, consilierii au mai aprobat și Contractul de mandat pentru administrator-membru, în Consiliul de Administrație al societății Braicar SA, în formă revizuită. Și acest punct de pe ordinea de zi a trecut cu unanimitate de voturi.
CELE MAI CITITE
