Învățământ
Povestea lui Marinel Turcin, profesorul care a demonstrat că vocația nu are vârstă. Dascălul de nota 10 la Definitivat
• rezultatele finale ale Definitivatului 2026 confirmă o sesiune cu performanțe importante pentru profesorii debutanți din Brăila. După contestații, 62 dintre cei 81 de candidați care au susținut examenul au promovat, iar județul a înregistrat o singură medie de 10 • nota maximă îi aparține lui Marinel Turcin, profesorul de Educație socială care a demonstrat că pasiunea pentru educație și dorința de perfecționare nu au vârstă
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Brăila, la nivelul județului, rata de promovare a examenului de Definitivat 2026, înainte de contestații, a fost de 67,90%. La proba scrisă au fost înscriși 90 de candidați. Dintre aceștia, șase au absentat, iar trei s-au retras din examen, astfel că lucrările au fost susținute de 81 de profesori debutanți. În urma evaluării inițiale, 55 de candidați au obținut media minimă de promovare, 8, necesară pentru dobândirea dreptului de practică în învățământul preuniversitar. După soluționarea contestațiilor, rezultatele finale au adus o creștere a procentului de promovare la 76,54%, iar numărul cadrelor didactice care au reușit să obțină media de cel puțin 8 a ajuns la 62. Dincolo de cifrele bilanțului final, această sesiune de Definitivat a avut și o performanță individuală remarcabilă: singura medie de 10 înregistrată în județul Brăila îi aparține profesorului de Educație socială Marinel Turcin, un cadru didactic aflat la început de drum, dar cu o experiență de viață impresionantă. Nu este cel mai tânăr profesor care a susținut examenul de Definitivat, însă este singurul din județul Brăila care a obținut media 10 în sesiunea din acest an. Povestea lui Marinel Turcin demonstrează că vocația nu ține cont de vârstă și că uneori cele mai importante schimbări în viață vin atunci când ai curajul să o iei de la capăt. Rezultatul de la Definitivat îl plasează și printre cei doar 46 de candidați din întreaga țară care au obținut nota maximă. În spatele acestei performanțe nu stă însă doar studiul din ultimele luni, ci o poveste despre perseverență, disciplină și dorința de a începe un nou capitol profesional.
O schimbare de drum după trei decenii petrecute pe ape
Sunt oameni care își descoperă vocația devreme și alții care au curajul să și-o urmeze atunci când mulți cred că este prea târziu. După aproape 30 de ani petrecuți călător pe ape, Marinel Turcin a simțit că este momentul unei schimbări. Marinar de profesie, voia să descopere alte orizonturi și să facă ceea ce simțea că i se potrivește cu adevărat: să lucreze cu tinerii. Deși astăzi este la început de drum în învățământ, pasiunea pentru învățare l-a însoțit de multă vreme. Pentru Marinel Turcin, momentul schimbării a venit la 37 de ani.”Mă plafonam. Simțeam că am nevoie să învăț ceva nou, să ies din rutina în care intrasem și să-mi demonstrez că pot mai mult”, povestește profesorul.
În 2005, s-a înscris la Facultatea de Științe Juridice, Administrative și ale Comunicării din Brăila, în cadrul Universității ”Constantin Brâncoveanu”. A ales cursurile la zi, într-o perioadă în care împărțea timpul între serviciu și familie. Nu i-a fost ușor. ”Plecam direct de pe vapor la facultate. În sesiuni îmi luam concediu și învățam aproape exclusiv noaptea, după ce toată familia adormea”.Efortul avea să fie răsplătit. În 2008 a absolvit facultatea ca șef de promoție, cu media 9,92. Urmează apoi masteratul în Managementul Resurselor Umane, însă, spune cu umorul care îl caracterizează, ”acolo am fost mai puturos”, încheind studiile cu media 8,64.
Profesia pe care o purta în suflet
Deși drumul către catedră a venit târziu, spune că dorința de a lucra cu oamenii și de a transmite cunoștințe a existat dintotdeauna. Din septembrie 2024 predă disciplina Educație socială, una dintre materiile considerate tot mai importante într-o societate în continuă schimbare. Nu este o disciplină despre memorare. Este despre oameni. La clasa a V-a discută despre gândire critică și drepturile copilului. La a VI-a despre educație interculturală. La a VII-a despre cetățenie democratică, iar la a VIII-a despre educație economico-financiară. Toate fac parte din ceea ce specialiștii numesc ”Noile Educații”, domenii care îi pregătesc pe elevi nu doar pentru examene, ci și pentru viață. ”Îmi plac copiii și sunt convins că le pot deschide mințile și orizonturile. Cea mai mare satisfacție este momentul acela aproape magic în care îi vezi atenți, curioși, când îți sorb cuvintele și simți că fiecare idee ajunge exact acolo unde trebuie.”
Un an de profesorat, șase școli și aproape 19.000 de kilometri
În spatele notei de 10 există și multă muncă pe care puțini o văd. În primul său an la catedră a predat în nu mai puțin de șase școli din județ. A făcut naveta zilnic, străbătând aproape 18.900 de kilometri cu mașina personală. Transportul public nu îi oferea soluții, iar programul profesorilor rareori coincide cu orarul mijloacelor de transport. ”Sunt colegi care petrec trei sau chiar patru ore pe zi pe drum. Nu este deloc ușor”. Cu toate acestea, spune că nu salariul a fost motivul pentru care a ales această profesie. ”Știam foarte bine că profesorii aflați la început de drum nu sunt plătiți pe măsura responsabilității pe care o au. Dar satisfacția de a face exact ceea ce îți place nu poate fi măsurată doar în bani”.În opinia sa, investițiile în infrastructura școlară din mediul rural sunt vizibile. Laboratoare moderne, mobilier nou, table inteligente și echipamente digitale există în multe dintre unitățile în care a predat. Problema apare însă la dificultățile generate de navetă, de comasarea claselor și de creșterea normei didactice.
Definitivatul – un examen al cunoștințelor, dar și al caracterului
Rezultatul obținut la examenul de Definitivat nu este, în opinia profesorului, doar o verificare a informațiilor acumulate. Este și o confirmare că poate face această meserie.
Media 10 obținută la disciplina Educație socială îl transformă în singurul profesor din Brăila care a atins performanța maximă în sesiunea din acest an. Dar refuză să vorbească despre reușită ca despre un succes exclusiv personal.
„Meritul nu este doar al meu”
Mulți profesori își asumă succesul fără să vorbească despre oamenii care le-au fost alături. Marinel Turcin face exact contrariul. Primul lucru pe care a dorit să-l transmită după afișarea rezultatelor a fost un mesaj de recunoștință. ”Meritul nu este doar al meu, ci și al mentorilor mei, care m-au ghidat și mi-au revelat ceea ce contează cu adevărat în meseria aceasta”.Le amintește cu respect pe profesoarele Mirela Cazacu, directoarea Liceului Tehnologic ”Nicolae Oncescu” din Ianca, de la care spune că a învățat leadershipul autentic și modul în care un lider își inspiră echipa. Îi mulțumește profesoarei Mirela Calu, directoarea Liceului Tehnologic ”Matei Basarab” din Măxineni, pentru lecțiile despre perseverență și consecvență. Și vorbește cu aceeași apreciere despre Ionelia Ene, director adjunct al aceleiași unități de învățământ, cea care i-a demonstrat că fără suflet și fără iubire pentru copii nimeni nu poate deveni un profesor adevărat.
Mai mult decât o notă de 10
Într-o perioadă în care sistemul de educație se confruntă cu deficit de cadre didactice, iar profesia de profesor pare tot mai puțin atractivă pentru tineri, povestea lui Marinel Turcin vine să contrazică multe dintre prejudecățile vremurilor. Nu este doar povestea unui om care a luat nota 10. Este povestea unui om care a avut curajul să renunțe la confortul unui drum cunoscut pentru a urma ceea ce simțea că este adevărata lui vocație. La 58 de ani, profesorul din Brăila demonstrează că educația nu înseamnă doar manuale și examene, ci pasiune, disciplină, empatie și disponibilitatea de a învăța permanent. Iar poate cea mai importantă lecție pe care o oferă elevilor săi nici măcar nu se regăsește în programa școlară: nu este niciodată prea târziu să începi un nou capitol al vieții și să-l scrii cu nota 10.
Învățământ
”Aveți grijă la manipularea din on-line și la alegerile pe care le faceți!”. Sfaturi de la polițiști pentru elevi
* prin exemple concrete și discuții interactive purtate la Liceul cu Program Sportiv, elevii au fost încurajați să identifice situațiile de risc, să recunoască tentativele de manipulare, să nu se lase influențați de presiunea grupului * ei au fost sfătuiți să solicite ajutor atunci când se confruntă cu astfel de situații * polițiștii s-au întâlnit și cu elevii din Mărașu și Scorțaru Nou
Polițiștii au venit cu întrebări importante pentru liceeni, care să îi determine să se gândească mult mai bine înainte de a face o alegere.
”Cum recunoști o tentativă de manipulare în mediul online? Cum reacționezi la presiunea grupului? Ce consecințe pot avea alegerile greșite?”.
La aceste întrebări au căutat răspunsuri elevii claselor a IX-a și a X-a de la Liceul cu Program Sportiv din Brăila, în cadrul unei activități preventive desfășurate de polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Brăila – Compartimentul Analiza și Prevenire a Criminalității, împreună cu reprezentanți ai Inspectoratului de Jandarmi Județean Brăila, sub mesajul ”Cine îți influențează alegerile?”.
Potrivit polițiștilor, activitatea s-a desfășurat în cadrul proiectului de prevenire ”Un block salvează vieți” și al campaniei de prevenire a traficului de droguri ”Libertatea nu are preț”.
În cadrul întâlnirii au fost abordate teme concrete. ”S-au purtat discuții despre tehnicile de manipulare în mediul online, prin algoritmi, conținuturi de tip deepfake și conturi false, despre presiunea grupului, bullyingul și cyberbullyingul, metodele prin care tinerii pot fi atrași și exploatați în activități infracționale asociate traficului de droguri, răspunderea penală, noțiunile de contravenție și infracțiune, radicalizarea violentă și exploatarea vulnerabilităților adolescenților de către comunități online care promovează ura și violența”, au spus polițiștii.
După cum au explicat polițiștii, prin exemple concrete și discuții interactive, elevii au fost încurajați să identifice situațiile de risc, să recunoască tentativele de manipulare, să nu se lase influențați de presiunea grupului și să solicite ajutor atunci când se confruntă cu astfel de situații.
Mesajul transmis de oamenii legii a fost unul clar: fiecare adolescent trebuie să își analizeze alegerile, să înțeleagă consecințele acestora și să își asume propriile decizii.
Activități pentru siguranța școlară în Mărașu și Scorțaru Nou
Și elevii din localitățile Mărașu și Scorțaru Nou au avut întâlniri cu oamenii în uniform. La data de 5 noiembrie, polițiști din cadrul Postului de Poliție Comunal Mărașu, alături de polițiștii Secției 2 de Poliție Rurală Brăila, au desfășurat o acțiune având ca scop creșterea gradului de siguranță în unitățile de învățământ și în zona adiacentă acestora din comuna Mărașu. Polițiștii Postului de Poliție Comunal Scorțaru Nou, alături de polițiștii Secției 1 de Poliție Rurală Brăila, au desfășurat o acțiune în unitățile de învățământ și în zona adiacentă acestora din comuna Scorțaru Nou.
Activitățile s-au desfășurat în contextul implementării măsurilor prevăzute de Planul național de combatere a violenței școlare și a Planului local-cadru de acțiune pentru siguranță școlară (2024–2027).
”Obiectivele principale ale acțiunilor au fost: prevenirea și combaterea faptelor antisociale și a delincvenței juvenile în incinta și proximitatea școlilor; menținerea unui climat de siguranță pentru elevi și cadrele didactice; verificarea respectării normelor de siguranță rutieră și a transportului școlar; combaterea comercializării sau oferirii către minori a băuturilor energizante, alcoolice, a produselor din tutun și a produselor conexe”, au precizat polițiștii.
S-au purtat discuții cu conducerea școlilor și corpul profesoral pe tema prevenirii violenței, a identificării situațiilor de risc și a respectării regimului de acces pentru persoanele străine. De asemenea, au fost reamintite obligațiile legale privind sesizarea operativă a organelor de poliție și prevenirea abandonului școlar. Polițiștii au legitimat persoanele din proximitatea unităților de învățământ și au verificat autovehicule de transport școlar.
Inspectoratul de Poliție Județean Brăila subliniază că astfel de acțiuni preventive vor continua în perioada următoare, pentru protejarea elevilor și menținerea unui climat de ordine și siguranță publică în comunitate.
Învățământ
Candidații, față în față cu comisiile. Bătălia pentru directorii de școli continuă
• prima etapă a interviului din cadrul concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din școlile brăilene s-a încheiat, marți, 3 noiembrie • rezultatele inițiale, înainte de contestații, aduc 40 de note de 10, câteva situații interesante în cazul candidaților cu mai multe opțiuni și doi candidați care nu au reușit să obțină nota minimă de promovare • în perioada 12–27 noiembrie 2026 urmează interviul propriu-zis, acolo unde cele 45 de minute petrecute în fața comisiei ar putea face diferența
S-a încheiat prima etapă a probei de interviu din cadrul concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar de stat din județul Brăila.
În perioada 27 octombrie – 3 noiembrie 2026, comisiile au evaluat administrativ proiectele planurilor manageriale depuse de candidații care au trecut de primele două probe ale concursului. Au fost zile de evaluare în care membrii comisiilor au avut de analizat proiecte de management de maximum 15 pagini, documente prin care fiecare candidat a încercat să demonstreze că are o viziune, o strategie și, mai ales, capacitatea de a conduce unitatea de învățământ pentru care a optat. Rezultatele inițiale, publicate înainte de soluționarea contestațiilor, arată că această etapă nu a fost lipsită de situații interesante.
40 de note de 10! Excelență managerială sau proiecte foarte bine pregătite?
Unul dintre primele aspecte care atrag atenția în urma evaluării administrative a planurilor manageriale este numărul mare de note maxime: 40 de note de 10, dintre care 28 pentru opțiunile de director și 12 pentru cele de director adjunct.
Cifrele se referă la opțiunile evaluate, nu neapărat la 40 de candidați diferiți, întrucât unii dintre participanți s-au înscris pentru ambele funcții. Un rezultat care arată că numeroși candidați au reușit să îndeplinească la nivel maxim criteriile administrative și manageriale prevăzute de grila de evaluare. Dar, dincolo de aceste rezultate, există și câteva situații care merită privite mai atent.
La Colegiul Tehnic ”C.D. Nenițescu”, același candidat, care a avut două opțiuni, a obținut o notă mai mare pentru funcția de director adjunct – 9,70 – decât pentru cea de director, unde a primit 9,60. La Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, un candidat care a optat pentru ambele funcții a promovat evaluarea pentru postul de director, însă nu a reușit să obțină nota minimă de 7 pentru funcția de director adjunct.
O situație asemănătoare, dar cu rezultate diferite, întâlnim la Școala Gimnazială ”Dimitrie Cantemir”, unde același candidat a obținut 9,50 pentru funcția de director și 9,20 pentru cea de director adjunct. La Liceul Teoretic ”Gheorghe Vâlsan”, doi candidați au obținut aceeași notă, 8,30, în timp ce la Liceul Tehnologic ”Matei Basarab” se regăsește și un candidat care a obținut nota maximă pentru ambele funcții la care a optat.
Sunt rezultate care arată că aceeași persoană poate avea punctaje diferite în funcție de postul pentru care candidează și de proiectul managerial evaluat în raport cu specificul unității de învățământ. Până la urmă, fiecare funcție presupune responsabilități și obiective diferite, chiar dacă vorbim despre aceeași școală.
Unde se dă bătălia pentru funcțiile de conducere?
Dacă privim numărul candidaților înscriși pentru fiecare funcție, observăm că unele posturi sunt mai râvnite decât altele.
La Școala Gimnazială ”Mihu Dragomir” se înregistrează una dintre cele mai mari competiții: trei candidați pentru funcția de director și doi pentru cea de director adjunct. La Liceul Tehnologic ”Grigore Moisil”, doi candidați concurează pentru funcția de director, în timp ce pentru postul de director adjunct sunt trei opțiuni.
Interes există și pentru conducerea unor colegii importante din municipiu. La Colegiul Național ”Nicolae Bălcescu”, Colegiul Național ”Nicolae Iorga” și Colegiul Național „”Gheorghe Munteanu Murgoci” sunt câte doi candidați pentru funcția de director. Așadar, nu toate funcțiile au aceeași atractivitate, iar competiția se anunță diferită de la o unitate de învățământ la alta. Deocamdată, doi candidați nu au reușit să obțină nota minimă de 7 necesară promovării acestei etape de evaluare administrativă a proiectului managerial.
Trebuie precizat că această evaluare este eliminatorie, însă nota obținută nu se adaugă la media finală a concursului. Rolul ei este strict acela de a stabili dacă proiectul managerial îndeplinește condițiile necesare pentru ca respectivul candidat să ajungă în fața comisiei la interviul propriu-zis.
De la 149 de opțiuni la etapa decisivă
Pentru a înțelege mai bine dimensiunea concursului, trebuie să ne întoarcem puțin la începutul competiției. La nivelul județului Brăila sunt disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse inițial 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni.
După prima probă, cea de evaluare a competențelor, desfășurată în 13 octombrie 2026, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct. În urma primei probe, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim necesar, iar un candidat nu s-a prezentat la evaluare. Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale, concursul se apropie de etapa care va pune cu adevărat la încercare capacitățile celor care își doresc să ocupe un fotoliu de conducere.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie 2026 urmează interviul propriu-zis. Iar aici lucrurile devin ceva mai complicate. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să scrie un proiect managerial, ci și că îl poate pune în practică.
Proba este împărțită în trei secțiuni: 20 de minute pentru prezentarea și susținerea proiectului planului managerial, argumentarea obiectivelor și a viziunii privind dezvoltarea școlii; 15 minute pentru rezolvarea unei situații-problemă, care poate presupune gestionarea unui conflict, a unei situații de criză, relația cu părinții sau aplicarea legislației în activitatea managerială; 10 minute pentru demonstrarea competențelor digitale și de operare necesare unui director.
Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va reprezenta media aritmetică a acestora.
Cu alte cuvinte, un proiect managerial de nota 10 nu garantează automat și un interviu de nota 10. Dimpotrivă, acum candidatul trebuie să demonstreze că poate transforma teoria în practică, că știe să ia decizii și că poate gestiona situații neprevăzute. Iar diferențele de câteva zecimi înregistrate deja la evaluarea administrativă arată cât de strânsă poate fi competiția în anumite unități de învățământ.
Dar cine îi va evalua pe viitorii directori?
Dincolo de candidați, proiecte și punctaje, un rol esențial în această etapă îl vor avea comisiile de evaluare. Cinci membri vor sta de cealaltă parte a mesei și vor aprecia modul în care fiecare candidat își susține proiectul, rezolvă situațiile-problemă și demonstrează că poate conduce o instituție de învățământ.
Așa cum am arătat și anterior, în componența acestor comisii intră reprezentanți ai inspectoratului școlar, cadre didactice, reprezentanți ai administrației publice locale și reprezentanți ai mediului de afaceri sau universitar. Un aspect aparte îl reprezintă participarea oamenilor din mediul de afaceri, identificați și nominalizați cu sprijinul Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Brăila.
Este o formulă care aduce în evaluarea viitorilor manageri și perspectiva mediului economic, în special în ceea ce privește experiența în resurse umane, recrutare și management organizațional.
Dar, dacă tot vorbim despre transparență, ar fi interesant de aflat și cine sunt persoanele desemnate să reprezinte mediul de afaceri în aceste comisii, ce experiență profesională au și în ce unități de învățământ vor participa la evaluare.
Nu este o simplă curiozitate. Vorbim despre oameni care vor contribui, prin notele acordate, la stabilirea viitorilor directori și directori adjuncți ai școlilor brăilene. Iar dacă membrii comisiilor au o responsabilitate atât de importantă, este firesc ca și experiența și criteriile care au stat la baza desemnării lor să fie cunoscute, în măsura permisă de cadrul legal. Până la urmă, nu doar candidații trebuie să demonstreze că sunt pregătiți pentru funcțiile pe care le vizează. Și cei care îi evaluează trebuie să inspire încredere.
Verdictul final, în decembrie
Concursul continuă, iar rezultatele finale sunt programate pentru 9 decembrie 2026.
Până atunci, urmează contestațiile la rezultatele acestei prime etape, programarea candidaților promovați și, mai ales, interviurile propriu-zise. Cele 40 de note de 10 reprezintă, fără îndoială, un început interesant. Rămâne însă de văzut câți dintre cei care au obținut punctaje maxime pe hârtie vor reuși să confirme și în fața comisiilor.
Pentru că una este să construiești un plan managerial și alta este să demonstrezi, în 45 de minute, că ai capacitatea să conduci o școală. Iar pentru cei care vor ocupa funcțiile de conducere de la 1 ianuarie 2027, adevăratul examen nu se va încheia odată cu afișarea rezultatelor din 9 decembrie.
Comisiile vor da notele, candidații își vor susține proiectele, iar comunitățile școlare vor aștepta rezultatele. Cine va trece cu brio de toate etapele? Până în decembrie mai avem de urmărit câteva episoade. Om trăi și om vedea!






















