Povara supraimpozitării

Aplicată deja de câțiva ani, măsura supraimpozitării cu 500% a imobilelor degradate din Centrul Vechi al Brăilei a început să-și arate efectele, mulți proprietari fiind astfel convinși să investească în reparațiile care s-au tot lăsat așteptate. Încet dar sigur, Centrul Vechi își schimbă astfel înfățișarea, odată cu clădirile care se scutură de aspectul ponosit și își recapătă frumusețea clasică, după ce fațadele sunt readuse cât mai aproape de înfățișarea originală. Din păcate, nu toți proprietarii reușesc să facă față costurilor foarte mari ale acestor reparații, iar pentru că nu se încadrează în termenele impuse de autoritățile locale ajung să plătească supraimpozitarea, care îi lovește rău la buzunar. Proprietarii imobilului situat pe bulevardul Alexandru Ioan Cuza, la nr. 96, se află într-o astfel de situație. Ei spun că, după ce au primit somație din partea Primăriei, în primăvara anului trecut, au încercat să se conformeze, dar când au aflat că numai pentru obținerea autorizațiilor trebuie să plătească o sumă de ordinul a 25.000 lei le-a pierit tot elanul… ”Casa noastră nu este monument istoric dar se află în zona construcțiilor protejate din municipiu, așa că pentru orice intervenție asupra fațadei trebuia tot felul de autorizații. Proiectul nu putea fi întocmit decât de un arhitect agreat de Primărie, iar când ne-am interesat cât costă ni s-a spus că în jur de 25.000 lei, pentru că e foarte multă alergătură după avize de la Direcția de Cultură, PUG (Plan de Urbanism General n.n.), PUZ (Plan de Urbanism Zonal n.n.), certificate de urbanism, carte funciară și nu mai știu ce documente. Deci o birocrație uriașă, cu costuri foarte mari. Mama mea, care e coproprietara casei, are pensie de 1.400 lei, eu muncesc pe salariul minim pe economie, de unde să avem atâția bani?!”, ne-a declarat Claudia Alexandru, fiica proprietarei imobilului în cauză.

Potrivit acesteia, familia a locuit în această casă încă din anii ’70, în urma unei repartiții primite de tatăl său – decedat între timp – care era militar. Este vorba despre o casă din patrimoniul statului, fostul IGLAC, unde familia respectivă a stat cu chirie acolo până în 2018, când a decis să o cumpere de la actualul SUPAFLC (Serviciul de Utilitate Publică Admininistrarea Fondului Locativ și Cimitrelor n.n.). ”Am cumpărat-o în rate, mai avem de plătit mulți ani de acum încolo. Deci și SUPAFLC e încă coproprietar, însă de repararea fațadei ni s-a spus că trebuie să ne ocupăm doar noi! Pe parcursul anului trecut am tot încercat să obținem o amânare, am cerut audiențe la Primărie, la partidele politice, am explicat că în cazul nostru nu e rea voință, dar chiar nu avem posibilități financiare pentru o astfel de investiție. N-am avut niciun rezultat, somația a rămas în vigoare: dacă până în luna decembrie 2025 nu facem dovada că am început demersurile pentru repararea fațadei, pentru anul 2026 se aplică supraimpozitarea cu 500%. În luna octombrie, am fost anunțați de Direcția pentru Cultură că s-a simplificat procedura și că nu se mai cer atâtea avize și autorizații, deci costurile sunt mult mai mici. Practic, de la 25.000 lei, costul a scăzut la 5.000 lei, iar în condițiile astea am vorbit cu o doamnă arhitect, de pe lista celor care sunt avizați de Primărie pentru astfel de lucrări, să înceapă proiectul. Dacă prezentam în decembrie dovada că am demarat procedura de proiectare, scăpam de supraimpozitare. Numai că doamna arhitect nu a depus actele necesare până la data de 20 decembrie, motivând cu faptul că a avut probleme de sănătate și nu s-a putut ocupa de proiectul nostru. Așa că suntem bune de plată! Casa noastră, deși e veche și nici măcar nu are fundație, pentru că așa se construia pe vremuri, e încadrată la un impozit de 1.034 de lei. Cu supraimpozitarea și cu ce taxe mai sunt, avem de achitat la Direcția Financiară suma de 6.270 de lei. La veniturile noaste, vă dați seama cât înseamnă asta!”, ne-a mai declarat Claudia Alexandru.

Aceasta spune că anul acesta, având în vedere că birocrația s-a simplificat și că proiectarea costă acum circa 5.000 lei, va face un efort, împreună cu mama sa, pentru a rezolva problema fațadei. ”O să luăm un credit, să plătim proiectarea, apoi să vedem cât o să coste lucrarea propriu-zisă. Oricum, până pe 20 decembrie sper să rezolvăm problema, ca să nu mai fim supraimpozitate și anul viitor!”, ne-a mai declarat sursa citată.

Cotidianul nostru a solicitat un punct de vedere oficial din partea Direcției Județene pentru Cultură (DJC) Brăila, referitor la schimbările legislative care au simplificat procedurile deeliberare a acordului pentru intervenția asupra unor clădiri monument istoric, respectiv clădiri situate în zone protejate, reducând astfel costurile pentru proprietari.

”Conform Instrucțiunii nr. 7823/CM/16.10.2025 privind emiterea de către Ministerul Culturii, direct sau prin serviciile publice deconcentrate ale acestuia, a avizelor și acordurilor pentru intervențiile/lucrările asupra imobilelor din patrimoniu cultural se pot executa fără autorizație de construire ”reparații minore la finisaje exterioare” și ”uniformizarea culorii și texturii” finisajelor, cu condiția păstrării materialului, culorii și texturii inițiale”, ne-a informat DJC Brăila. Cu alte cuvinte, pentru imobilul de pe bulevardul Cuza, nr. 96, nu mai este nevoie de eliberarea unei autorizații de construire, cu toate birocrația stufoasă aferentă acesteia – documentații PUG, PUZ, certificate de urbanism etc.

Pentru ce imobile trebuie eliberate avize

Am mai întrebat la Direcția Județeană de Cultură ce proceduri trebuie urmate pentru renovarea fațadelor clădirilor monument istoric, respectiv clădirilor situate în zone protejate. Ni s-a răspuns că intervențiile – așa cum acestea sunt precizate la Art. 23 alin. (2) din Legea nr.422 din 18 iulie 2001 – asupra monumentelor istorice, clădirilor care nu sunt monumente istorice, dar care se află în zone de protecție a monumentelor istorice sau în zone construite protejate (situri), necesită avizul (emis de Ministerul Culturii sau, după caz, de serviciile publice deconcentrate competente teritorial – DJC Brăila), sau pot beneficia de mecanismul procedural de notificare și acord scris, în cazul executării lucrărilor, prevăzute de Art. 11 alin. (2) și (4) din Legea nr. 50 din 29 iulie 1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Prescripțiile Regulamentului Local de Urbanism (R.L.U.) aferent Planului Urbanistic Zonă Construită Protejată (PUZCP) Centrul Istoric al Municipiului Brăila, aprobat prin H.C.L.M. Brăila nr. 273 din 14 iulie 2010 – avizat/aprobat de Ministerul Culturii cu Avizul nr. 391/U/2008, sunt obligatorii pentru autorizarea lucrărilor de construcții / infrastructură de pe teritoriul zonelor protejate.

Dar care este diferența între avizare și acord scris? Direcția Județeană pentru Cultură precizează că Avizarea este un pas obligatoriu de verificare care se face înainte de a primi permisiunea finală de a construi sau modifica o clădire. Ea se aplică nu doar monumentelor istorice, ci și clădirilor obișnuite aflate în zonele de protecție ale monumentelor sau zonele construite protejate (Centrul istoric al municipiului Brăila, sit istoric urban cu valoare de monument istoric sau Situl arheologic de la Brăilița). Prin avizare, specialiștii analizează un proiect (planuri, soluții, materiale) și decid dacă lucrările nu afectează valoarea istorică, arhitecturală și sunt potrivite pentru o clădire sau zonă construită protejată. Este obligatorie pentru intervenții complexe/importante.

Exemple de intervenții ce necesită avizare: reabilitarea și restaurarea imobilelor; recompartimentări care afectează structura clădirii;  modificarea fațadelor;  schimbarea culorii fațadei;  realizarea de împrejmuiri noi;  amplasarea de firme și elemente publicitare;  realizarea branșamentelor la utilități;  desființarea anexelor;  extinderea construcțiilor.

Ce este procedura simplificată

Notificarea prealabilă este o procedură simplificată pentru intervențiile asupra monumentelor istorice, clădirilor care nu sunt monumente istorice, dar care se află în zone de protecție a monumentelor istorice sau în zone construite protejate, care se execută în baza  Acordul scris doar pentru intervenții minore.

Acordul scris se eliberează în urma Notificării prealabile a DJC Brăila pentru intervenții minore, fiind o confirmare în formă simplă că o anumită intervenție este acceptată.

Alineatul (2) al articolului 11 din Legea nr. 50 din  29 iulie 1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, stabilește lista de lucrări care se pot realiza fără autorizație de construire/desființare, sub condiția executării unor “lucrări care nu modifică structura de rezistență și/sau aspectul arhitectural al construcțiilor amplasate în zone de protecție a monumentelor sau în zone construite protejate, care nu sunt monumente istorice clasate sau în curs de clasare, ori dacă acestea nu reprezintă construcții cu valoare arhitecturală sau istorică, stabilite prin documentații de urbanism aprobate”.

Exemple de intervenții ce pot beneficia de procedura simplificată: lucrări de reparații /întreținere curentă, reparații acoperișuri, învelitori sau terase, reparații împrejmuiri  etc.

Câte avize și câte acorduri au fost eliberate în Brăila, pe parcursul anului trecut

În anul 2025, Direcția Județeană pentru Cultură Brăila a elaborat, în condițiile legii,  65 de Avize, respectiv 23 Acorduri scrise petru intervenții asupra monumentelor istorice, clădirilor care nu sunt monumente istorice, dar care se află în zone de protecție a monumentelor istorice sau în zone construite protejate (Centrul istoric al municipiului Brăila, sit istoric urban cu valoare de monument istoric clasat şi înscris ca atare în Lista monumentelor istorice (LMI) din România (ediţia 2004, republicată 2010/2016) sub nr. de cod:  BR-II-s-B-02062 și Situl arheologic Brăilița, cod LMI: BR-I-s-B-02049).