Economie
Firmele care ridică Brăila
• datele financiare din ultimii 17 ani arată că Brăila nu este un județ sărac, ci unul cu resurse economice importante, valorificate însă diferit de la un deceniu la altul • agricultura rămâne motorul principal, înlocuind treptat industria grea de acum 20 de ani • comerțul, logistica și serviciile au devenit și piloni ai economiei locale, oferind stabilitate și adaptabilitate • punerea în valoare a Podului peste Dunăre va consolida poziția Brăilei pe harta economică regională, facilitând accesul investitorilor
Departe de imaginea unui județ industrial în declin, Brăila ultimilor ani își arată o față economică diferită: una dominată de agricultură de mari dimensiuni, comerț, servicii și companii care rulează sute de milioane de lei anual. Dacă în urmă cu aproape două decenii nume precum “Laminorul” sau ”Promex” defineau ”vârful” economiei locale, ca volum de afaceri, astăzi, topul celor mai puternice firme din județul nostru este condus de jucători complet diferiți. Chiar dacă datele financiare ale unuia dintre cei mai importanți actori de pe piața de business local – și vorbim aici despre Șantierul Naval – nu mai raportează cifrele locale pe firma „Vard Brăila”, se poate observa o predare de ștafetă între „industria grea de altă dată” și „agricultura de acum”. O analiză a datelor financiare din perioada 2008–2024 (disponibile pe pagina termene.ro) arată nu doar cine sunt „bogații” Brăilei, ci și cum s‑a transformat structura economică a județului.
De la fabrici și uzine la ferme uriașe și comerț
În 2008, economia Brăilei era încă puternic influențată de industria tradițională. Unități precum “Laminorul”, „Promex” sau companii din zona procesării cărnii și comerțului en‑gros dominau clasamentele realizate pornind de la cifra de afaceri raportată odată cu bilanțul anual. Șantierul naval și industria grea aveau, la rândul lor, un rol important în economia locală.
Criza economică, schimbările structurale din industria românească dar și integrarea României într‑o piață globală au redesenat însă acest peisaj. Multe dintre companiile care se aflau în top, în 2008, au dispărut, s‑au restructurat sau nu mai raportează rezultate financiare relevante la nivel local. În locul lor au apărut, ori s-au ridicat încet dar sigur, firme din agricultură, comerț, logistică și servicii, domenii mai flexibile și mai adaptate cererii actuale.
“Agricost”, simbolul noii economii brăilene
În 2024, liderul incontestabil al economiei județului este „Agricost”. Cu o cifră de afaceri de peste 650 milioane lei, un profit net de 78,6 milioane lei și 834 de angajați, compania domină detașat topul firmelor din Brăila. „Agricost” exploatează Insula Mare a Brăilei, cea mai mare exploatație agricolă compactă din Europa, și reprezintă exemplul clar al transformării agriculturii locale într‑un business de anvergură internațională. Controlată de grupul „Al Dahra”, „Agricost” arată și un alt fenomen important: capitalul străin joacă un rol tot mai mare în economia locală. Deși profitul net al companiei a cunoscut oarece fluctuații, nivelul cifrei de afaceri este relativ constant, fapt ce indică o stabilitate și o capacitate de producție care depășesc cu mult standardele agriculturii tradiționale.
Comerțul și serviciile urcă în clasamente
Pe locurile următoare în topul firmelor brăilene se află companii din comerț și servicii. „Apan Motors”, unul dintre cei mai importanți dealeri auto din zonă, a ajuns pe locul al doilea, cu aproape 290 milioane lei cifră de afaceri, profit net de 6,1 milioane lei și 59 de angajați, reflectând creșterea sectorului auto și a consumului în regiune.
„Survcontrol Agro”, o altă firmă importantă din domeniul agricol și al comerțului cu cereale, completează ediția din acest an a podiumului business-ului brăilean. Chiar dacă marjele de profit sunt mici, volumele mari de tranzacții plasează aceste companii printre actorii economici de top ai județului.
În clasament mai apar și firme din construcții, logistică, retail, sau comerț cu combustibili, precum „Concivia” (locul IV cu o cifră de afaceri de 241,9 milioane lei), „Ability Trade” (locul V cu o cifră de afaceri de 232,3 milioane lei), „Avimi Serv” (locul VI cu o cifră de afaceri de 227,6 milioane lei) sau, „Rumsfeld” (locul VII cu o cifră de afaceri de 224,3 milioane lei), „Comision Trade” (locul VIII cu o cifră de afaceri de aproape 219 milioane lei), „Bona Avis” (locul IX cu o cifră de afaceri de 211,6 milioane lei), ori „Sandomar Pan” (locul X în clasamentul din acest an cu o cifră de afaceri de 209,3 milioane lei), semn că economia Brăilei nu depinde, totuși, de un singur sector, ci se diversifică treptat.
Cine sunt oamenii de afaceri din spatele firmelor de succes
O firmă nu poate performa fără o administrare eficientă. La Brăila, firmele din top, care susțin economia locală sunt deținute și administrate atât de oameni e afaceri brăileni cât și de manageri străini, dacă vorbim despre societățile cu capital străin. La acest capitol se remarcă ”Agricost” SA, firma care administrează cele 56.000 hectare din Insula Mare a Brăilei și care este deținută de Al Dahra Agriculture Sole Proprietorship LLC și Al Dahra Holding LTD, două societăți din portofoliul șeicului Bin Zayed Bin Sultan Al Nahyan Sheikh Hamdan din Emiratele Arabe Unite. Ca administratori figurează, la Registrul Comerțului, Krage Nils, Donald Stuart John, Van Den Berg Arnoud și Solomei Mihai (director).
”Apan Motors” îi are ca asociați pe Mircea Andreev și Elena Laura Andreev, administrator fiind Mircea Andreev. ”Concivia” SA este administrată de Gheorghe Bunea Stancu (director), Dumitrașcu Petrică, Gheorghe Bunea Răzvan și Costin Mădălin Alexandru. Ca asociați, figurează Gheorghe Bunea Răzvan și ”Bursagrirom” SA. Firma ”Comision Trade” este patronată de Florin Cârligea, actualmente deputat AUR în Parlamentul României, administrator fiind Munteanu Ștefan.
”Survcontrol Agro” este patronată și administrată de Daniel Gutium. ”Avimi Serv” este administrată de Ionescu Victoria, iar ca asociați cu părți egale figurează Ionescu Victoria și Ionescu Mihail Romy. ”Rumsfeld” este administrată de Arghir Valentin Nicolae care figurează și ca asociat, împreună cu ”Ezean Grain” SRL. Firma ”Bona Avis” îi are ca administratori pe Kizilcelik Eda, Saglam Ghiulnur și Saglam Cagan, iar asociați cu părți egale sunt Kizilcelik Eda și Saglam Ghiulnur. ”Sandomar Pan” este patronată și administrată de Sandu Ionel, iar ”Ability Trade” este patronată și administrată de Enescu Octavian Gabriel.
Dispariția „giganților” de altădată
Poate cea mai vizibilă schimbare față de 2008 este absența marilor companii industriale care defineau cândva identitatea economică a județului. „Laminorul”, „Promex” sau marii producători de carne ori procesatorii din industria alimentară nu mai apar în topurile recente. În unele cazuri, firmele au intrat în insolvență, în altele au fost preluate, mutate sau și‑au redus semnificativ activitatea. Această evoluție nu este un caz izolat, ci face parte dintr‑un fenomen mai amplu, întâlnit în multe zone ale României: declinul industriei grele și mutarea centrului de greutate spre agricultură performantă, comerț și servicii.
Ce spun cifrele despre viitorul Brăilei
Datele financiare din ultimii 17 ani arată că Brăila nu este un județ sărac, ci unul cu resurse economice importante, valorificate însă diferit de la un deceniu la altul. Agricultura rămâne motorul principal, dar nu mai este vorba despre ferme mici, ci despre exploatații uriașe, tehnologizate și integrate în piețe internaționale.
În același timp, comerțul, logistica și serviciile au devenit și piloni ai economiei locale, oferind stabilitate și adaptabilitate. Pe de altă parte, lipsa unor mari investiții industriale ridică semne de întrebare legate de diversificarea pe termen lung și de capacitatea județului de a crea locuri de muncă bine plătite. Cel mai probabil, un imbold va veni pe măsură ce este pus în valoare Podul peste Dunăre, o infrastructură strategică ce va repoziționa Brăila pe harta economică regională, facilitând accesul investitorilor, reducând costurile de transport și deschizând perspective pentru dezvoltarea industriei locale și a logisticii.
Ca o concluzie…
„Bogățiile Brăilei” nu mai înseamnă, astăzi, furnale, șantiere și uzine, ci terenuri agricole, rețele comerciale și firme care rulează volume mari de bani cu un număr relativ mic de angajați. Este o schimbare profundă, care arată, dacă privim jumătatea plină a paharului, că economia locală se poate adapta cerințelor moderne într-un timp scurt. Mediul de afaceri ar trebui ca, în anii următori, să facă eforturi susținute să exploateze acest atuu, precum și să pună în valoare resursele locale, inclusiv resursa umană, și să le canalizeze spre investiții durabile și oportunități pentru brăileni.
Economie
Calitatea echipamentelor de protecție, în atenția inspectorilor ITM Brăila
• până la finele acestui an, Inspectoratul Teritorial de Muncă Brăila desfășoară controale la importatorii și distribuitorii de produse industriale, în cadrul unei Campanii Naționale • în trimestrul III 2026, s-au aflat în vizorul inspectorilor ITM Brăila mănușile, măștile, bocancii de protecție și explozivii de uz civil
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a desfășurat, în trimestrul III 2026, mai multe acțiuni prevăzute în metodologia Campaniei Naționale de supraveghere a pieței produselor industriale din domeniul de competență al Inspecției Muncii, conform Programului sectorial pentru anul 2026, coordonat de către Comisia Europeană. În această perioadă, inspectorii ITM Brăila au realizat monitorizarea următoarelor produse industriale: mănuși, măști, bocanci de protecție și explozivi de uz civil.
„Activitățile de control privind supravegherea pieței pentru produsele enumerate constau, în principal, în verificarea prin sondaj a produselor introduse pe piață, cât și în dispunerea măsurilor necesare pentru asigurarea conformității, atunci când sunt constatate abateri. În trimestrul III al anului 2026, inspectorii de muncă cu atribuții de control în domeniul supravegherii pieței au efectuat vizite de inspecție la un număr de 18 agenți economici și au evidențiat în baza de date la nivel național 55 de produse”, a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Au fost identificate neconformități la nouă dintre produsele controlate, fiind aplicate agenților economici distribuitori șase sancțiuni contravenționale.
De asemenea, inspectorii de muncă au oferit informații specifice privind legislația din domeniul supravegherii pieței pentru produsele industriale, respectiv verificarea existenței declarației de conformitate, dacă aceasta însoțește produsele, este completă, este redactată/tradusă în limba română, dacă există aplicat marcaj de conformitate CE pe fiecare produs și acesta este lizibil/vizibil/durabil, respectă forma/dimensiunile prevăzute de lege și dacă pe produse sunt aplicate marcaje care pot induce confuzii.
În cadrul acțiunii de informare organizată în trimestrul III, a fost prezentat un material având ca temă campania de supraveghere a pieței pentru anul 2026, cu informații extrase din legislația specifică pentru categoriile de produsele industriale enumerate și s-au purtat discuții interactive pe baza materialului prezentat.
Campania Națională de supraveghere a pieței produselor industriale urmărește ca, printr-o acțiune unitară a Inspecției Muncii, să se conștientizeze și să se verifice producătorii, importatorii și distribuitorii asupra necesității cunoașterii și respectării actelor normative prin care s-au transpus directivele și regulamentele europene referitoare la introducerea pe piață a produselor. Campania se desfășoară până la data de 31 decembrie 2026.
Economie
Lumină gratis la țară
• câteva comune din județul Brăila și-au amenajat parcuri fotovoltaice cu ajutorul cărora speră să își reducă semnificativ, în unele cazuri în totalitate, consumul de electricitate pentru iluminatul stradal și pentru instituțiile publice – Primărie, școli, cămine culturale • investițiile au fost realizate cu fonduri europene, prin intermediul Ministerului Energiei
În actualul context, cu prețul energiei electrice mai mare de la o lună la alta, câteva Primării din județul Brăila au reușit să acceseze fonduri europene pentru parcuri fotovoltaice cu care să-și asigure gratuit măcar o parte din iluminatul stradal și din necesarul pentru funcționarea instituțiilor publice.
Proiectele sunt finanțate prin intermediul Ministerului Energiei și deja au început să prindă viață. Comuna Jirlău este prima care a pus în funcțiune un astfel de parc fotovoltaic, din luna iulie a acestui an.
Măxineniul a finalizat deja proiectul, dar mai are de pus la punct câteva proceduri birocratice înainte de a-l racorda la rețea. De asemenea, primăria Siliștea se află într-un stadiu avansat cu propriul său parc fotovoltaic, pe care speră să-l pună în funcțiune în primăvara anului viitor. Șuțești și Însurăței sunt alte două Unități Administrativ Teritoriale (UAT) care au obținut finanțare pentru parcuri fotovoltaice și au primit autorizație de construire de la Consiliul Județean, aflându-se acum în stadiul de licitație pentru stabilirea constructorului.
Multe alte UAT-uri din județ sunt, însă, interesate să aibă propria sursă de energie gratuită de la soare. Consiliul Județean Brăila a eliberat avize pentru certificate de urbanism ce includ parcuri fotovoltaice pentru primăriile din Făurei, Râmnicelu, Mircea Vodă, Frecăței, Scorțaru Nou, Surdila Găiseanca, Galbenu, Berteștii de Jos, Ianca, Racovița, Ciocile, Salcia Tudor, Cazasu, Viziru, Romanu și Dudești.
Cu ajutorul programelor cu finanțare europeană sau de la bugetul de stat, toate aceste UAT-uri urmează să aibă, mai devreme sau mai târziu, propriile surse de energie care să le facă mai puțin dependente de tarifele practicate de producătorii tradiționali.
Primăriile cele mai avansate
Primăria Jirlău are deja un parc fotovoltaic funcțional, inaugurat efectiv în vara acestui an. Lucrările au început în aprilie 2025 și au fost gata în decembrie însă a mai fost nevoie de rezolvarea anumitor formalități până când cele 120 de panouri cu o putere instalată de 50 kW, au putut fi puse la treabă.
Autoritățile locale spun că energia produsă aici acoperă circa 20 – 30% din factura plătită lunar pentru consumul de curent al iluminatului stradal și al instituțiilor publice – primărie, școli etc. Investiția s-a ridicat la 630.000 lei, jumătate din sumă fiind plătită din fonduri nerambursabile, iar jumătate de la bugetul local.
Și Primăria Măxineni are la ora actuală un parc fotovoltaic funcțional, dar încă neinaugurat, deoarece mai sunt de parcurs câțiva pași birocratici. Aici, investiția a fost mai mare – 1.607.437, 5 lei – dar și puterea instalată este pe măsură: circa 300 KW.
Primarul Ionuț Postolache ne-a declarat că încearcă să implementeze și un proiect în valoare de 250.000 euro pentru capacități de stocare a energiei produse de parcul fotovoltaic.
Totodată, se intenționează achiziționarea de pompe de căldură pentru instituțiile publice din comună. Puse împreună, toate aceste proiecte, ar urma să asigure independența totală, din punct de vedere energetic, a Primăriei Măxineni.
Cu alte cuvinte, nu s-ar mai cheltui bani de la bugetul local pentru iluminatul stradal din comună și din satele aferente, dar și pentru curentul electric consumat de instituțiile publice – primărie, unități de învățământ, cămine culturale.
Deocamdată, însă, este gata doar parcul fotovoltaic, care prin simpla punere în funcțiune va diminua considerabil facturile plătite de Primărie.
Un alt parc fotovoltaic care urmează să producă în beneficiul administrației locale se află pe teritoriul comunei Siliștea, mai exact pe un teren intravilan situat la intrarea în satul Cotu Lung. Ocupă 2.800 metri pătrați și are o putere instalată de 158 kW, iar investiția s-a ridicat la 1,36 milioane de lei, bani asigurați integral din fonduri europene.
Primăria a cheltuit de la bugetul local doar câteva mii de lei, pentru împrejmuirea locului și montarea unor camere de supraveghere, după cum ne-a explicat primarul Ilie Efteme. Edilul spune că, după ce va fi pus în funcțiune, parcul va ajuta la reducerea cu circa 30-40% a facturii la electricitate pentru iluminatul stradal și clădirile administrației locale. Procentul va crește după ce se va investi și în montarea unor baterii de stocare, care vor face parcul mult mai eficient.
Ca și la Măxineni, capacitățile de stocare sunt deocamdată în stadiul de proiect. Chiar și fără acestea, doar cu energia livrată în rețea în zilele însorite, primarul Efteme spune că se vor face economii substanțiale, care vor ajuta administrația locală să aibe mai multe fonduri disponibile la bugetul local pentru diverse alte investiții în beneficiul comunității.
Parcul fotovoltaic de la Cotu Lung ar urma să fie inaugurat în luna aprilie a anului viitor. Termenul de finalizare prevăzut în contract este luna decembrie a acestui an, însă au apărut întârzieri ce nu mai pot fi recuperate.
Potrivit primarului, constructorul a avut probleme la achiziția panourilor fotovoltaice, deoarece anul acesta cererea a fost foarte mare, iar furnizorii din China n-au putut ține pasul, livrările înregistrând întârzieri de ordinul săptămânilor sau chiar a lunilor.
Alte primării care au început demersurile pentru amenajarea de parcuri fotovoltaice sunt cele din Însurăței și Șuțești. La Însurăței, investiția se va ridica la 2,09 milioane de lei, iar puterea instalată va fi de 0,361 MW, potrivit primarului Florentina Carșote.
Proiectul are termen de finalizare luna decembrie 2027, iar după ce va fi pus în funcțiune parcul fotovoltaic, facturile plătite de Primăria Însurăței pentru curentul electric s-ar putea reduce cu până la 65% speră primarul Carșote.
La Șuțești, proiectul este încă în fază de licitație, ne-a declarat primarul Costică Dobre. Acolo ar urma să fie realizat un parc fotovoltaic destul de performant, cu o putere instalată de 400 kW, care, la fel ca și în alte UAT-uri, va ajuta primăria să facă economii considerabile.
CELE MAI CITITE
