ECONOMIC
Podul peste Dunăre va costa jumătate de miliard de euro şi va fi gata în 3 ani
* acesta este scenariul optimist potrivit anunţului de licitaţie publicat în SEAP, iar dacă totul merge bine podul va fi gata prin 2020 – 2021 * ofertele din partea firmelor interesate de acest contract sunt aşteptate până pe 11 august
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a anunţat aseară, într-un comunicat de presă, demararea procedurii pentru atribuirea contractului privind realizarea podului Brăila – Tulcea, inclusiv partea de proiectare, catalogând această investiţie drept cel mai complex proiect de infrastructură din perioada post-comunistă. „Cu o valoare pentru proiectare şi execuţie de 2,025 de miliarde de lei fără TVA (aproximativ 500 de milioane de euro), acesta reprezintă cel mai mare contract pentru un proiect de infrastructură, atribuit în ultimii 27 de ani. Podul suspendat de la Brăila va fi cea mai complexă lucrare de infrastructura din ultimii 27 de ani, iar după ce va fi construit, se va număra printre primele cinci poduri din Europa, ca deschidere centrală (1.120 metri)”, precizează CNAIR în comunicat. Instituţia a stabilit ca termen limită pentru primirea ofertelor data de 11 august 2017, ora 16:00. Contractul va fi atribuit în baza celui mai bun raport calitate-preţ, iar durata acestuia va fi de 114 luni, dintre care 18 luni sunt alocate proiectării, 36 de luni – execuţiei lucrărilor, iar perioada de garanţie va fi de minimum 60 de luni. Aşadar în scenariul cel mai optimist, în care nu vor fi prelungiri şi amânări din cauza contestaţiilor la procedură sau alte probleme post –atribuire, podul va fi gata undeva în 2020 – 2021.
Ca şi date tehnice, CNAIR face precizarea că proiectul de investiţie, cu o lungime totală de 23,413 km cuprinde inclusiv proiectarea şi execuţia drumului principal, Brăila – Jijila şi a drumului de legătură cu DN22, Smârdan – Măcin. Potrivit sursei citate, sistemul de suspendare al podului cuprinde un cablu principal şi tiranţi verticali de legătură între tablier şi cablul principal, iar blocurile de ancorare sunt integrate în teren şi sunt localizate în afara digurilor Dunării. „Lungimea totală a acestuia va fi de 1.974,30 metri la care se adaugă două deschideri laterale de 489,65 metri, pe malul dinspre Brăila şi 364,65 metri pe malul dinspre Tulcea. De o parte şi de alta vor fi construite două viaducte de acces, în lungime de câte 110 metri, care se vor adăuga lungimii podului suspendat. Gabaritul pe verticală al podului suspendat va fi de cel puţin 38 de metri de la nivelul maxim de inundaţie al Dunării, astfel încât să fie îndeplinite criteriile de navigaţie fluvială. Lăţimea totală a podului suspendat de la Brăila va fi de 31,70 metri. Calea pe pod va avea 22,00 metri şi va fi alcătuită din 4 benzi de circulaţie de câte 3,50 metri lăţime fiecare, 4 benzi de încadrare de câte 0,5 metri lăţime, două acostamente de 1,50 metri lăţime şi o zonă mediană cu lăţimea de 3,00 metri. La acestea se adaugă, de o parte şi de alta, 2 benzi adiţionale pentru trafic pietonal, biciclete şi întreţinere, trotuarele având lăţimi de câte 2,80 metri fiecare”, potrivit detaliilor tehnice transmise de CNAIR.
Podul suspendat va fi poziţionat între km 4+596,10 şi km 6+570,52, pe drumul principal Brăila-Jijila, respectiv la km 165+800 pe fluviul Dunarea (kilometraj pe Dunăre, măsurat de la Sulina).
De precizat că proiectul de la Brăila face parte din Strategia integrată de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării, fiind de asemenea inclus şi în Master Planul General de Transport (MPGT) în categoria proiectelor de tip ITI (Investiţii Teritoriale Integrate), finanţabile din POIM 2014 – 2020.
ECONOMIC
Facturile la energie ar putea crește în perioada următoare
Facturile la energia electrică plătite de consumatorii casnici ar putea crește în perioada următoare cu valori cuprinse între 10% și 22%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, potrivit estimărilor prezentate de ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță.
Oficialul spune că evoluția este vizibilă în ofertele publicate de furnizorii de energie pe platforma Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
Prețurile diferă însă de la un furnizor la altul, iar valoarea facturii depinde și de contractul încheiat de fiecare consumator.
Ofertele de pe platforma ANRE indică prețuri mai mari
Dumitru Chisăliță a explicat că furnizorii își publică ofertele pe platforma ANRE, iar acestea pot ajunge ulterior să se regăsească în contractele încheiate cu consumatorii.
„Pe partea de energie electrică, există, în momentul de faţă, o creştere a preţurilor care este vizibilă pe site-ul ANRE-ului, adică, acolo unde se pun ofertele. (…) Şi, ca atare, da, discutăm de o creştere a preţurilor la energie electrică pentru consumatorii casnici”, a declarat ministrul Energiei.
Potrivit acestuia, în funcție de furnizor și de condițiile contractuale, majorarea facturilor ar putea fi cuprinsă între aproximativ 10% și 22%.
Ministrul a subliniat că nu toți consumatorii au același preț și că evoluția depinde de contractele existente și de ofertele disponibile pe piață.
Ce se întâmplă cu facturile la gaze
În ceea ce privește gazele naturale, Dumitru Chisăliță a declarat că facturile consumatorilor casnici nu ar trebui să fie mai mari decât cele de anul trecut, dacă nivelul consumului rămâne similar.
Potrivit ministrului, pentru gazele naturale există în prezent un mecanism de reglementare aplicabil până la 31 martie 2027, care ar trebui să mențină prețul final la un nivel apropiat de cel din perioada precedentă.
„În mod normal, facturile n-ar trebui să fie mai mari”, a explicat ministrul Energiei.
Așadar, în timp ce pentru consumatorii casnici sunt estimate posibile creșteri ale costurilor cu energia electrică, situația ar urma să fie diferită în cazul gazelor naturale, unde prețurile sunt în continuare influențate de mecanismul de plafonare.
Estimările privind o posibilă creștere cu până la 22% au la bază ofertele și datele disponibile în prezent pe platforma ANRE, iar impactul concret asupra facturilor va depinde de furnizorul și contractul fiecărui consumator.
ECONOMIC
Munca „la negru” în construcții. Trei luni de controale și amenzi de 260.000 de lei
• Campania Națională la care au participat inspectorii de muncă brăileni s-a desfășurat în perioada iulie-septembrie 2026 • au fost vizați angajatori brăileni din domeniul construcțiilor, ITM Brăila aplicând zeci de sancțiuni contravenționale, inclusiv amenzi
Război total muncii nedeclarate („la negru”). Inspectoratul Teritorial de Muncă Brăila a efectuat, în perioada 1 iulie – 30 septembrie 2026, acțiuni de control la angajatori care desfășoară activități în domeniul construcțiilor și a aplicat 36 sancțiuni contravenționale dintre care opt amenzi în cuantum de 260.000 de lei.
Controalele fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă de către angajatorii care desfăşoară activităţi în domeniile: „Construcții clădiri” (cod CAEN 41), „Lucrări de geniu civil” (cod CAEN 42) și „Lucrări speciale de construcții” (cod CAEN 43).
În domeniul relațiilor de muncă (RM) au fost verificați 18 angajatori brăileni și s-au aplicat 11 sancțiuni contravenționale, dintre care șase amenzi în valoare de 249.500 lei (două amenzi în valoare totală de 240.000 lei pentru muncă nedeclarată – șase persoane prestau activitate fără a avea încheiat contract individual de muncă și patru amenzi în valoare totală de 9.500 lei pentru nerespectarea prevederilor privind timpul de muncă).
Dintre cele mai frecvente neconformități întâlnite în domeniul relațiilor de muncă menționăm: munca nedeclarată; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; Lipsă certificat medical la angajare.
În domeniul securității și sănătății în muncă (SSM) au fost verificați 14 angajatori și s-au aplicat 25 de sancțiuni contravenționale, dintre care două amenzi în valoare totală de 10.500 lei.
Dintre cele mai frecvente neconformități în domeniul securității și sănătății în muncă, identificate de inspectorii de muncă, cu ocazia vizitelor de control în șantierele temporare de construcții, menționăm: neutilizarea de către lucrători a echipamentului individual de protecție în concordanță cu riscurile existente la locul de muncă; neverificarea de către angajatori a modului în care lucrătorii utilizează echipamentul individual de protecție acordat; neasigurarea semnalizării de securitate și/sau sănătate la toate locurile de muncă din incinta șantierului; neîntocmirea evidenței zonelor cu risc ridicat și specific; nedesemnarea și instruirea lucrătorilor care aplică măsurile de prim ajutor, prevenirea și stingerea incendiilor și evacuarea lucrătorilor în caz de pericol.
„În scopul verificării modului în care angajatorii respectă cerințele obligatorii în domeniul relațiilor de muncă, dar și cerințele minime de securitate și sănătate în muncă pentru crearea unor locuri de muncă sigure și sănătoase în șantierele temporare, acțiunile de control vor continua și în perioada următoare”, a declarat Liviu Arhire, inspector șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila.
CELE MAI CITITE
