ECONOMIC
Podul peste Dunăre, aproape de faza de licitaţie
• Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice a primit documentaţia pentru procedura de atribuire a lucrărilor în cadrul acestui ambiţios proiect • podul suspendat peste Dunăre va avea o lungime de aproape 2 kilometri • conform studiului de fezabilitate, valoarea totală a investiţiei depăşeşte 2 miliarde de lei, fără TVA
Compania Naţionala de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a transmis Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, documentaţia pentru procedura de atribuire a execuţiei unui proiect investiţional care cuprinde Podul suspendat peste Dunăre, în zona Brăila. Asta, după ce zilele trecute chiar vicepremierul Sevil Shhaideh, ministru al Dezvoltării Regionale, a vorbit la televiziunea naţională pe acest subiect, despre care brăilenii sunt convinşi că este doar o himeră, un subiect electoral rămas la stadiul de simplă promisiune. Faptul că CNAIR e la un pas de publicarea unui anunţ de licitaţie pentru proiectul investiţional de la Brăila, vine să zdruncine un pic această convingere, însă ciscumspecţi, localnicii nu prea mai sunt dispuşi să crediteze cu încredere acest subiect. Dovadă sunt comentariile postate de cititorii “Obiectiv” la materialul publicat în ediţia online, din data de 15 aprilie, privind anunţul făcut de vicepremierul Sevil Shhaideh pe tema podului.
Revenind la anunţul celor de la CNAIR, după obţinerea validării din partea Agenţiei pentru Achiziţii Publice, compania ar urma să publice Anunţul de Participare pentru lansarea licitaţiei publice. Potrivit comunicatului CNAIR, lungimea totală a proiectului este de 23,413 kilometri şi cuprinde două secţiuni: drumul principal Brăila – Jijila, cu o lungime 19,095 kilometri, şi drumul de legătură cu DN22 Smârdan – Măcin, în lungime de 4,328 kilometri.
Podul suspendat peste Dunăre, structura principală din cadrul proiectului, va avea o lungime de 1.974,30 de metri, din care 1.120 metri reprezintă deschiderea centrală. La aceasta se adaugă două deschideri laterale de 489,65 metri, pe malul dinspre Brăila, şi 364,65 metri – pe malul dinspre Tulcea.
Gabaritul pe verticală al podului suspendat va fi de cel puţin 38 metri de la nivelul maxim de inundaţie al Dunării, astfel încât să fie îndeplinite criteriile de navigaţie fluvială. Lăţimea totală a podului va fi de 31,70 metri. Calea pe pod va avea 22 de metri şi va fi alcătuită din 4 benzi de circulaţie de câte 3,50 metri lăţime fiecare, 4 benzi de încadrare de câte 0,5 metri lăţime, două acostamente de 1,50 metri lăţime şi o zonă mediană cu lăţimea de 3 metri. La acestea se adaugă, de o parte şi de alta, 2 benzi adiţionale pentru trafic pietonal, biciclete şi întreţinere, trotuarele având de câte 2,80 metri fiecare. De o parte şi de alta vor fi construite două viaducte de acces în lungime de câte 110 metri, care se vor adăuga lungimii podului suspendat. Sistemul de suspendare cuprinde un cablu principal şi tiranţi verticali de legătură între tablier şi cablul principal, iar blocurile de ancorare sunt integrate în teren şi sunt localizate în afara digurilor Dunării. Conform studiului de fezabilitate, valoarea totală a investiţiei depăşeşte 2 miliarde de lei, fără TVA.
Potrivit CNAIR, podul suspendat va fi poziţionat între km 4+596,10 şi km 6+570,52 pe drumul principal Brăila-Jijila, respectiv la km 165+800 pe fluviul Dunărea (kilometraj pe Dunăre, măsurat de la Sulina).
În ce priveşte celelalte componente ale proiectului, drumul principal Brăila – Jijila va avea o lungime de 19,095 kilometri şi va fi prevăzut cu două benzi de circulaţie pe sens.
Traseul include o ramificaţie, cu o lungime de 4,328 kilometri, până la intersecţia cu drumul existent Smârdan – Măcin (DN22) şi va fi prevăzut cu o bandă de circulaţie pe sens.
De precizat că proiectul cu podul peste Dunăre de la Brăila face parte din Strategia integrată de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării în cadrul căreia, printre investiţiile de infrastructură pe parte de transport luate în calcul, se numără şi acest proiect. Menţionarea se face în contextul necesităţii reabilitării drumului care leagă Dobrogea de Moldova. De altfel, podul Brăila – Măcin este inclus şi în Master Planul General de Transport (MPGT) şi face parte din categoria proiectelor de tip ITI (Investiţii Teritoriale Integrate), finanţabile din POIM 2014 – 2020, Axa Prioritară 2 “Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient”. Proiectul urmăreşte fluidizarea fluxurilor de trafic auto din zonele Galaţi, Brăila şi Tulcea, având asigurate conexiunile la reţelele de transport existente, precum şi la viitorul drum expres, cuprins în Master Planul General de Transport, ce leagă oraşele Galaţi şi Tulcea, de judeţul Constanţa.
Reamintim că numai reactualizarea studiului de fezabilitate pentru pod a însemnat, în 2015, un efort de 5,63 milioane lei, bani publici (85% din fonduri FEDR – Fondul European de Dezvoltare Regională şi 15% de la bugetul de stat) plătiţi de fosta CNADNR unui consorţiu format din “Institutul de Studii şi Proiectări Căi Ferate”, SC “E.D.IN” SRL şi SC “S.T.E.” SRL, plus italienii de la “Pegaso Ingegneria” SRL.
ECONOMIC
Facturile la energie ar putea crește în perioada următoare
Facturile la energia electrică plătite de consumatorii casnici ar putea crește în perioada următoare cu valori cuprinse între 10% și 22%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, potrivit estimărilor prezentate de ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță.
Oficialul spune că evoluția este vizibilă în ofertele publicate de furnizorii de energie pe platforma Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
Prețurile diferă însă de la un furnizor la altul, iar valoarea facturii depinde și de contractul încheiat de fiecare consumator.
Ofertele de pe platforma ANRE indică prețuri mai mari
Dumitru Chisăliță a explicat că furnizorii își publică ofertele pe platforma ANRE, iar acestea pot ajunge ulterior să se regăsească în contractele încheiate cu consumatorii.
„Pe partea de energie electrică, există, în momentul de faţă, o creştere a preţurilor care este vizibilă pe site-ul ANRE-ului, adică, acolo unde se pun ofertele. (…) Şi, ca atare, da, discutăm de o creştere a preţurilor la energie electrică pentru consumatorii casnici”, a declarat ministrul Energiei.
Potrivit acestuia, în funcție de furnizor și de condițiile contractuale, majorarea facturilor ar putea fi cuprinsă între aproximativ 10% și 22%.
Ministrul a subliniat că nu toți consumatorii au același preț și că evoluția depinde de contractele existente și de ofertele disponibile pe piață.
Ce se întâmplă cu facturile la gaze
În ceea ce privește gazele naturale, Dumitru Chisăliță a declarat că facturile consumatorilor casnici nu ar trebui să fie mai mari decât cele de anul trecut, dacă nivelul consumului rămâne similar.
Potrivit ministrului, pentru gazele naturale există în prezent un mecanism de reglementare aplicabil până la 31 martie 2027, care ar trebui să mențină prețul final la un nivel apropiat de cel din perioada precedentă.
„În mod normal, facturile n-ar trebui să fie mai mari”, a explicat ministrul Energiei.
Așadar, în timp ce pentru consumatorii casnici sunt estimate posibile creșteri ale costurilor cu energia electrică, situația ar urma să fie diferită în cazul gazelor naturale, unde prețurile sunt în continuare influențate de mecanismul de plafonare.
Estimările privind o posibilă creștere cu până la 22% au la bază ofertele și datele disponibile în prezent pe platforma ANRE, iar impactul concret asupra facturilor va depinde de furnizorul și contractul fiecărui consumator.
ECONOMIC
Munca „la negru” în construcții. Trei luni de controale și amenzi de 260.000 de lei
• Campania Națională la care au participat inspectorii de muncă brăileni s-a desfășurat în perioada iulie-septembrie 2026 • au fost vizați angajatori brăileni din domeniul construcțiilor, ITM Brăila aplicând zeci de sancțiuni contravenționale, inclusiv amenzi
Război total muncii nedeclarate („la negru”). Inspectoratul Teritorial de Muncă Brăila a efectuat, în perioada 1 iulie – 30 septembrie 2026, acțiuni de control la angajatori care desfășoară activități în domeniul construcțiilor și a aplicat 36 sancțiuni contravenționale dintre care opt amenzi în cuantum de 260.000 de lei.
Controalele fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă de către angajatorii care desfăşoară activităţi în domeniile: „Construcții clădiri” (cod CAEN 41), „Lucrări de geniu civil” (cod CAEN 42) și „Lucrări speciale de construcții” (cod CAEN 43).
În domeniul relațiilor de muncă (RM) au fost verificați 18 angajatori brăileni și s-au aplicat 11 sancțiuni contravenționale, dintre care șase amenzi în valoare de 249.500 lei (două amenzi în valoare totală de 240.000 lei pentru muncă nedeclarată – șase persoane prestau activitate fără a avea încheiat contract individual de muncă și patru amenzi în valoare totală de 9.500 lei pentru nerespectarea prevederilor privind timpul de muncă).
Dintre cele mai frecvente neconformități întâlnite în domeniul relațiilor de muncă menționăm: munca nedeclarată; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; Lipsă certificat medical la angajare.
În domeniul securității și sănătății în muncă (SSM) au fost verificați 14 angajatori și s-au aplicat 25 de sancțiuni contravenționale, dintre care două amenzi în valoare totală de 10.500 lei.
Dintre cele mai frecvente neconformități în domeniul securității și sănătății în muncă, identificate de inspectorii de muncă, cu ocazia vizitelor de control în șantierele temporare de construcții, menționăm: neutilizarea de către lucrători a echipamentului individual de protecție în concordanță cu riscurile existente la locul de muncă; neverificarea de către angajatori a modului în care lucrătorii utilizează echipamentul individual de protecție acordat; neasigurarea semnalizării de securitate și/sau sănătate la toate locurile de muncă din incinta șantierului; neîntocmirea evidenței zonelor cu risc ridicat și specific; nedesemnarea și instruirea lucrătorilor care aplică măsurile de prim ajutor, prevenirea și stingerea incendiilor și evacuarea lucrătorilor în caz de pericol.
„În scopul verificării modului în care angajatorii respectă cerințele obligatorii în domeniul relațiilor de muncă, dar și cerințele minime de securitate și sănătate în muncă pentru crearea unor locuri de muncă sigure și sănătoase în șantierele temporare, acțiunile de control vor continua și în perioada următoare”, a declarat Liviu Arhire, inspector șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila.
CELE MAI CITITE
