Învățământ
Meseriaşi adevăraţi, extremă urgenţă!
• sudorii, lăcătuşii, fierar-betoniştii sau maşiniştii se găsesc tot mai greu pe piaţa muncii • cum cei mai mulţi elevi se “bat” pentru liceele teoretice, astfel de specializări par să fie date uitării • situaţia se va schimba însă din toamnă, sau cel puţin asta va încerca să facă Inspectoratul Şcolar împreună cu un agent economic din Brăila • începând cu anul şcolar viitor, la Liceul “C. Brâncoveanu” se va înfiinţa prima clasă de învăţământ profesional dual din judeţul nostru, care va avea două calificări: strungar şi frezor • avantajele acestui tip de învăţământ sunt multiple, cel mai important fiind faptul că după finalizarea studiilor absolvenţii vor avea un loc de muncă asigurat
UPDATE / ERATĂ: Înscrierile pentru clasa de învățământ profesional dual se vor face la Colegiul Tehnic “Panait Istrati”
În cadrul articolului “Meseriași adevărați, extremă urgență!” s-a strecurat o regretabilă greșeală. Inspectorul școlar general Cătălin Canciu a revenit pe subiect precizând că Liceul “Brâncoveanu” nu va mai avea personalitate juridică începând cu anul școlar 2017 – 2018, elevii acestei unități de învățământ urmând a fi preluați de către Colegiul Tehnic “Panait Istrati”. În aceste condiții, începând cu anul școlar viitor, înscrierile pentru prima clasă de învățământ profesional dual din județul nostru vor avea loc la Colegiul Tehnic “Panait Istrati”, și nu la Liceul “Constantin Brâncoveanu”, așa cum s-a specificat în articol.
De câte ori nu vi s-a întâmplat să căutaţi un croitor sau un cizmar priceput şi să nu găsiţi, iar atunci când l-aţi găsit v-aţi dat seama că preţurile sunt destul de “piperate”? De câte ori operatorii economici au încercat să recruteze sudori, lăcătuşi, strungari şi zidari dar nu au existat persoane care să fie interesante de un astfel de loc de muncă, sau atunci când le-au identificat s-au dovedit a nu fi meseriaşi în adevăratul sens al cuvântului? Muncitorii buni sunt din ce în ce mai greu de găsit pe piaţă, iar o explicaţie ar fi faptul că elevii nu mai aleg liceele tehnice sau şcolile profesionale, acolo unde învaţă o calificare. Ei bine, un agent economic din Brăila îşi propune să încline balanţa şi să formeze viitoare generaţie de meseriaşi. Toamna aceasta, la cererea firmei “Pronif”, specializată în fabricarea de produse şi echipamente mecanice, Inspectoratul Şcolar vrea să înfiinţeze prima clasă de învăţământ profesional dual din judeţul nostru. Acest tip de învăţământ combină pregătirea teoretică cu practica de specialitate la agentul economic, iar la final elevii obţin un certificat de calificare şi, cel mai important, un loc de muncă asigurat. Iar peste 3 ani, atunci când vor finaliza studiile, reprezentanţii firmei estimează că salariul mediu net va fi undeva la 2.500 lei. Operatorul economic încearcă de trei ani să formeze această clasă însă s-a luptat cu morile de vânt pentru că niciun elev nu a dorit să înveţe o meserie de strungar sau frezor, iar în ritmul acesta astfel de specializări se vor pierde cu totul.
Se spune că meseria e brăţară de aur. Dacă înainte de anii ’90 toate lumea avea o calificare, în prezent, cei mai mulţi elevi “vânează” liceele teoretice şi apoi o facultate care să le aducă un job bine plătit. Din păcate însă, mulţi tineri îngroaşă rândul “şomerilor cu diplomă” după ce termină studiile universitare şi sunt nevoiţi să o ia de la zero şi să se reorienteze în carieră. Spre exemplu, luna aceasta, AJOFM Brăila oferă locuri de muncă în ocupaţii precum fierar-betonist, dulgher, lăcătuş mecanic, maşinist pod rulant sau macaragiu, meserii tot mai puţin căutate de tineri. Avem tot mai mulţi specialişti în prelucrarea datelor şi tot mai puţini sudori, din păcate.
Dar lucrurile încep să se schimbe sau cel puţin asta încearcă să facă un operator economic local. “Pronif” SRL, lider zonal în prelucrări mecanice, vrea să formeze o nouă generaţie de meseriaşi şi să îi înveţe pe tinerii absolvenţi de gimnaziu ce înseamnă să fii strungar sau frezor, să le arate acestora frumuseţea meseriilor pe care cei 140 de actuali angajaţi ai firmei le practică zi de zi, ani după ani.
Concret, la cererea operatorului economic, Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Brăila vrea să înfiinţeze prima clasă de învăţământ profesional dual din judeţul nostru şi să le ofere elevilor şansa de a obţine o calificare şi un loc de muncă asigurat după finalizarea studiilor.
Ai carte, ai un loc de muncă asigurat
“Pronif Industry” Brăila, firmă specializată în fabricarea de produse şi echipamente mecanice, încearcă de 3 ani să formeze o clasă de strungar şi frezor/rabotor/mortezor dar elevii care termină clasa a VIII-a par să fie total dezinteresaţi de aceste două specializări.
“E al treilea an de când tot vrem să facem clasa, cu efect 0. Anul ăsta încercăm din nou. Dacă nu reuşim să realizăm acest proiect nici acum şi nici anul viitor, mă tem că pe urmă… nu ne mai trebuie. Personalul care lucrează acum este îmbătrânit, avem cel mai în vârstă angajat de 68 ani. Cei care au rămas să preia această meserie sunt tot mai puţini. Nu este o muncă grea, este o muncă uşoară. Strungăria este o meserie frumoasă. Pentru cei mai isteţi avem maşini cu comandă numerică. Am vrut să facem o clasă de ucenici şi să le oferim salariul minim cât învaţă. Nu a venit nimeni. Am mers şi în comunităţi sărace. Ce se întâmplă, nu mai vrea nimeni să muncească? Iar la nivel de ţară vor fi tot mai căutate astfel de meserii şi tot mai bine plătite pentru că au rămas puţini. Dar parcă nimeni nu înţelege lucrul ăsta!”, ne-a spus Neculai Bodescu, directorul firmei.
Toamna aceasta, operatorul economic va face o nouă încercare de a forma o clasă pe cele două specializări, prin intermediul învăţământului profesional dual, şi speră că elevii îşi vor îndrepta atenţia şi spre o astfel de ofertă educaţională. Acest tip de învăţământ combină pregătirea teoretică cu practica de specialitate la agentul economic, iar la final elevii obţin un certificat de calificare. Dar, pe lângă faptul că învaţă o meserie direct de la profesionişti în domeniu, elevii beneficiază şi de o serie de facilităţi: burse de studiu de la stat şi de la agentul economic, fiecare în valoare de 200 lei, transport şi masă asigurată, stagii de practică plătite sau premii pentru stimularea performanţei. Iar cel mai mare avantaj este că după finalizarea studiilor, care durează trei ani, elevii sunt imediat angajaţi în cadrul firmei şi li se face contract de muncă pe perioadă nedeterminată. Deci, practic, dacă se înscriu la învăţământul dual, tinerii au un loc de muncă asigurat.
“Copiii trebuie să ştie că peste 3 ani sunt sigur angajaţi. Deci locul de muncă îl au asigurat, ei nu trebuie decât să înveţe, să vină la şcoală. Le oferim burse, echipamente, o masă caldă, transport dacă e cazul şi premii dacă ajung la olimpiadele naţionale. Copiii beneficiază de asigurarea de accidente şi suntem deschişi, astfel încât să le putem oferi tot ce au ei nevoie. Când vor termina ei, salariul mediu net va fi undeva la 2.500 lei, plus bonuri, plus alte stimulente. Copiii vor avea cu ce trăi şi dacă ei vor veni nu va muri industria în România. Putem să avem noi cele mai performante maşini şi echipamente, dacă nu creăm următoarea generaţie… degeaba. Nu facem doar anul acesta clasa, vom continua cu o nouă clasă şi anul viitor şi tot aşa. Se vor învăţa unii pe alţii. Ne dorim ca pe lângă fiecare angajat al nostru să fie un pui, un ucenic care să înveţe meseria. Ăsta ar fi marele nostru câştig, nu banii pe care îi produce firma. Avem o datorie morală faţă de generaţiile care vin”, a explicat sursa citată.
Clasa de învăţământ profesional dual se va înfiinţa la Liceul “C. Brâncoveanu” şi va avea 25 locuri: 10 locuri la specializarea frezor/rabotor/mortezor şi 15 locuri la specializarea strungar. În acest moment, conducerile unităţii şcolare şi ale firmei “Pronif” nu au stabilit o metodă de selecţie a candidaţilor pentru că, din experienţa anilor trecuţi, nu prea există doritori. Dar, totuşi, şi-au pus speranţa că anul acesta lucrurile se vor schimba.
Ce înseamnă învăţământ profesional dual
Potrivit metodologiei de organizare şi funcţionare a învăţământul profesional-dual, acest sistem îmbină pregătirea teoretică realizată la şcoală cu pregătirea practică efectuată la agentul economic şi are următoarele caracteristici: este organizat la cererea operatorilor economici interesaţi în calitate de potenţiali angajatori şi parteneri de practică; asigură oportunităţi sporite de educaţie şi formare profesională pe baza unui contract de parteneriat şi a unor contracte individuale de pregătire practică; operatorii economici asigură pregătirea practică a elevilor, bursă la nivelul celei acordate din fonduri publice şi alte cheltuieli pentru formarea de calitate a elevilor; facilitează implicarea operatorilor economici în mecanismele decizionale la nivelul unităţii de învăţământ partenere.
Învăţământul dual este organizat ca învăţământ cu frecvenţă, cursuri de zi, şi se realizează în baza contractului de parteneriat încheiat între unul sau mai mulţi operatori economici şi unitatea de învăţământ şi unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea şcolară, contract care stabileşte condiţiile de colaborare, drepturile şi obligaţiile părţilor, precum şi costurile asumate de parteneri. De asemenea, un contract individual de pregătire practică se va încheia şi între elev, respectiv părintele, tutorele sau susţinătorul legal al elevului minor, operatorul economic şi unitatea de învăţământ, contract care stabileşte drepturile şi obligaţiile părţilor.
La finalul celor trei ani de studiu, elevii vor susţine un examen de certificare a calificării profesionale. Absolvenţii care promovează examenul dobândesc certificat de calificare profesională pentru nivelul 3, 4 sau 5, conform Cadrului naţional al calificărilor, şi suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass. Schemele orare de funcţionare a clasei de dual se stabilesc la nivelul unităţii de învăţământ, în funcţie de posibilităţile de organizare a practicii la operatorul economic.
Absolvenţii învăţământului obligatoriu care întrerup studiile pot fi cuprinşi, până la împlinirea vârstei de 26 de ani, într-un program de pregătire profesională, inclusiv prin învăţământ dual, în vederea dobândirii unei calificări profesionale.
“Principalul argument pentru care elevii de clasa a VIII-a ar trebui să aibă în opţiunile lor şi învăţământul profesional dual este că învaţă o meserie. O meserie, spun eu, frumoasă, uşoară. Strungăria este o meserie care va fi foarte căutată, chiar dacă la Brăila viitorul este încă sumbru. Un alt lucru foarte important sau cel mai important: locul de muncă asigurat. Atâta timp cât se face într-un parteneriat cu un agent economic şi acesta garantează locurile de muncă este un lucru deosebit. Bursa de la stat şi contribuţia financiară, de asemenea, sunt avantaje pe care alte forme de învăţământ nu le au. Nu în ultimul rând, cei care au avut momente de rătăcire pe parcursul şcolar, şi mă refer la cei care sunt sau au fost în abandon şcolar, îşi pot găsi în învăţământul dual calea, prin şcoală, spre o meserie şi o carieră”, ne-a declarat Cătălin Canciu, inspector şcolar general.
Conform calendarului de admitere, înscrierea în învăţământul profesional dual se va face în două etape: 12-16 iunie 2017 şi 26-30 iunie 2017, urmând ca etapa a doua, dacă rămân locuri libere, să se desfăşoare între 29-30 august.
Învățământ
”Aveți grijă la manipularea din on-line și la alegerile pe care le faceți!”. Sfaturi de la polițiști pentru elevi
* prin exemple concrete și discuții interactive purtate la Liceul cu Program Sportiv, elevii au fost încurajați să identifice situațiile de risc, să recunoască tentativele de manipulare, să nu se lase influențați de presiunea grupului * ei au fost sfătuiți să solicite ajutor atunci când se confruntă cu astfel de situații * polițiștii s-au întâlnit și cu elevii din Mărașu și Scorțaru Nou
Polițiștii au venit cu întrebări importante pentru liceeni, care să îi determine să se gândească mult mai bine înainte de a face o alegere.
”Cum recunoști o tentativă de manipulare în mediul online? Cum reacționezi la presiunea grupului? Ce consecințe pot avea alegerile greșite?”.
La aceste întrebări au căutat răspunsuri elevii claselor a IX-a și a X-a de la Liceul cu Program Sportiv din Brăila, în cadrul unei activități preventive desfășurate de polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Brăila – Compartimentul Analiza și Prevenire a Criminalității, împreună cu reprezentanți ai Inspectoratului de Jandarmi Județean Brăila, sub mesajul ”Cine îți influențează alegerile?”.
Potrivit polițiștilor, activitatea s-a desfășurat în cadrul proiectului de prevenire ”Un block salvează vieți” și al campaniei de prevenire a traficului de droguri ”Libertatea nu are preț”.
În cadrul întâlnirii au fost abordate teme concrete. ”S-au purtat discuții despre tehnicile de manipulare în mediul online, prin algoritmi, conținuturi de tip deepfake și conturi false, despre presiunea grupului, bullyingul și cyberbullyingul, metodele prin care tinerii pot fi atrași și exploatați în activități infracționale asociate traficului de droguri, răspunderea penală, noțiunile de contravenție și infracțiune, radicalizarea violentă și exploatarea vulnerabilităților adolescenților de către comunități online care promovează ura și violența”, au spus polițiștii.
După cum au explicat polițiștii, prin exemple concrete și discuții interactive, elevii au fost încurajați să identifice situațiile de risc, să recunoască tentativele de manipulare, să nu se lase influențați de presiunea grupului și să solicite ajutor atunci când se confruntă cu astfel de situații.
Mesajul transmis de oamenii legii a fost unul clar: fiecare adolescent trebuie să își analizeze alegerile, să înțeleagă consecințele acestora și să își asume propriile decizii.
Activități pentru siguranța școlară în Mărașu și Scorțaru Nou
Și elevii din localitățile Mărașu și Scorțaru Nou au avut întâlniri cu oamenii în uniform. La data de 5 noiembrie, polițiști din cadrul Postului de Poliție Comunal Mărașu, alături de polițiștii Secției 2 de Poliție Rurală Brăila, au desfășurat o acțiune având ca scop creșterea gradului de siguranță în unitățile de învățământ și în zona adiacentă acestora din comuna Mărașu. Polițiștii Postului de Poliție Comunal Scorțaru Nou, alături de polițiștii Secției 1 de Poliție Rurală Brăila, au desfășurat o acțiune în unitățile de învățământ și în zona adiacentă acestora din comuna Scorțaru Nou.
Activitățile s-au desfășurat în contextul implementării măsurilor prevăzute de Planul național de combatere a violenței școlare și a Planului local-cadru de acțiune pentru siguranță școlară (2024–2027).
”Obiectivele principale ale acțiunilor au fost: prevenirea și combaterea faptelor antisociale și a delincvenței juvenile în incinta și proximitatea școlilor; menținerea unui climat de siguranță pentru elevi și cadrele didactice; verificarea respectării normelor de siguranță rutieră și a transportului școlar; combaterea comercializării sau oferirii către minori a băuturilor energizante, alcoolice, a produselor din tutun și a produselor conexe”, au precizat polițiștii.
S-au purtat discuții cu conducerea școlilor și corpul profesoral pe tema prevenirii violenței, a identificării situațiilor de risc și a respectării regimului de acces pentru persoanele străine. De asemenea, au fost reamintite obligațiile legale privind sesizarea operativă a organelor de poliție și prevenirea abandonului școlar. Polițiștii au legitimat persoanele din proximitatea unităților de învățământ și au verificat autovehicule de transport școlar.
Inspectoratul de Poliție Județean Brăila subliniază că astfel de acțiuni preventive vor continua în perioada următoare, pentru protejarea elevilor și menținerea unui climat de ordine și siguranță publică în comunitate.
Învățământ
Candidații, față în față cu comisiile. Bătălia pentru directorii de școli continuă
• prima etapă a interviului din cadrul concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din școlile brăilene s-a încheiat, marți, 3 noiembrie • rezultatele inițiale, înainte de contestații, aduc 40 de note de 10, câteva situații interesante în cazul candidaților cu mai multe opțiuni și doi candidați care nu au reușit să obțină nota minimă de promovare • în perioada 12–27 noiembrie 2026 urmează interviul propriu-zis, acolo unde cele 45 de minute petrecute în fața comisiei ar putea face diferența
S-a încheiat prima etapă a probei de interviu din cadrul concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar de stat din județul Brăila.
În perioada 27 octombrie – 3 noiembrie 2026, comisiile au evaluat administrativ proiectele planurilor manageriale depuse de candidații care au trecut de primele două probe ale concursului. Au fost zile de evaluare în care membrii comisiilor au avut de analizat proiecte de management de maximum 15 pagini, documente prin care fiecare candidat a încercat să demonstreze că are o viziune, o strategie și, mai ales, capacitatea de a conduce unitatea de învățământ pentru care a optat. Rezultatele inițiale, publicate înainte de soluționarea contestațiilor, arată că această etapă nu a fost lipsită de situații interesante.
40 de note de 10! Excelență managerială sau proiecte foarte bine pregătite?
Unul dintre primele aspecte care atrag atenția în urma evaluării administrative a planurilor manageriale este numărul mare de note maxime: 40 de note de 10, dintre care 28 pentru opțiunile de director și 12 pentru cele de director adjunct.
Cifrele se referă la opțiunile evaluate, nu neapărat la 40 de candidați diferiți, întrucât unii dintre participanți s-au înscris pentru ambele funcții. Un rezultat care arată că numeroși candidați au reușit să îndeplinească la nivel maxim criteriile administrative și manageriale prevăzute de grila de evaluare. Dar, dincolo de aceste rezultate, există și câteva situații care merită privite mai atent.
La Colegiul Tehnic ”C.D. Nenițescu”, același candidat, care a avut două opțiuni, a obținut o notă mai mare pentru funcția de director adjunct – 9,70 – decât pentru cea de director, unde a primit 9,60. La Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, un candidat care a optat pentru ambele funcții a promovat evaluarea pentru postul de director, însă nu a reușit să obțină nota minimă de 7 pentru funcția de director adjunct.
O situație asemănătoare, dar cu rezultate diferite, întâlnim la Școala Gimnazială ”Dimitrie Cantemir”, unde același candidat a obținut 9,50 pentru funcția de director și 9,20 pentru cea de director adjunct. La Liceul Teoretic ”Gheorghe Vâlsan”, doi candidați au obținut aceeași notă, 8,30, în timp ce la Liceul Tehnologic ”Matei Basarab” se regăsește și un candidat care a obținut nota maximă pentru ambele funcții la care a optat.
Sunt rezultate care arată că aceeași persoană poate avea punctaje diferite în funcție de postul pentru care candidează și de proiectul managerial evaluat în raport cu specificul unității de învățământ. Până la urmă, fiecare funcție presupune responsabilități și obiective diferite, chiar dacă vorbim despre aceeași școală.
Unde se dă bătălia pentru funcțiile de conducere?
Dacă privim numărul candidaților înscriși pentru fiecare funcție, observăm că unele posturi sunt mai râvnite decât altele.
La Școala Gimnazială ”Mihu Dragomir” se înregistrează una dintre cele mai mari competiții: trei candidați pentru funcția de director și doi pentru cea de director adjunct. La Liceul Tehnologic ”Grigore Moisil”, doi candidați concurează pentru funcția de director, în timp ce pentru postul de director adjunct sunt trei opțiuni.
Interes există și pentru conducerea unor colegii importante din municipiu. La Colegiul Național ”Nicolae Bălcescu”, Colegiul Național ”Nicolae Iorga” și Colegiul Național „”Gheorghe Munteanu Murgoci” sunt câte doi candidați pentru funcția de director. Așadar, nu toate funcțiile au aceeași atractivitate, iar competiția se anunță diferită de la o unitate de învățământ la alta. Deocamdată, doi candidați nu au reușit să obțină nota minimă de 7 necesară promovării acestei etape de evaluare administrativă a proiectului managerial.
Trebuie precizat că această evaluare este eliminatorie, însă nota obținută nu se adaugă la media finală a concursului. Rolul ei este strict acela de a stabili dacă proiectul managerial îndeplinește condițiile necesare pentru ca respectivul candidat să ajungă în fața comisiei la interviul propriu-zis.
De la 149 de opțiuni la etapa decisivă
Pentru a înțelege mai bine dimensiunea concursului, trebuie să ne întoarcem puțin la începutul competiției. La nivelul județului Brăila sunt disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse inițial 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni.
După prima probă, cea de evaluare a competențelor, desfășurată în 13 octombrie 2026, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct. În urma primei probe, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim necesar, iar un candidat nu s-a prezentat la evaluare. Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale, concursul se apropie de etapa care va pune cu adevărat la încercare capacitățile celor care își doresc să ocupe un fotoliu de conducere.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie 2026 urmează interviul propriu-zis. Iar aici lucrurile devin ceva mai complicate. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să scrie un proiect managerial, ci și că îl poate pune în practică.
Proba este împărțită în trei secțiuni: 20 de minute pentru prezentarea și susținerea proiectului planului managerial, argumentarea obiectivelor și a viziunii privind dezvoltarea școlii; 15 minute pentru rezolvarea unei situații-problemă, care poate presupune gestionarea unui conflict, a unei situații de criză, relația cu părinții sau aplicarea legislației în activitatea managerială; 10 minute pentru demonstrarea competențelor digitale și de operare necesare unui director.
Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va reprezenta media aritmetică a acestora.
Cu alte cuvinte, un proiect managerial de nota 10 nu garantează automat și un interviu de nota 10. Dimpotrivă, acum candidatul trebuie să demonstreze că poate transforma teoria în practică, că știe să ia decizii și că poate gestiona situații neprevăzute. Iar diferențele de câteva zecimi înregistrate deja la evaluarea administrativă arată cât de strânsă poate fi competiția în anumite unități de învățământ.
Dar cine îi va evalua pe viitorii directori?
Dincolo de candidați, proiecte și punctaje, un rol esențial în această etapă îl vor avea comisiile de evaluare. Cinci membri vor sta de cealaltă parte a mesei și vor aprecia modul în care fiecare candidat își susține proiectul, rezolvă situațiile-problemă și demonstrează că poate conduce o instituție de învățământ.
Așa cum am arătat și anterior, în componența acestor comisii intră reprezentanți ai inspectoratului școlar, cadre didactice, reprezentanți ai administrației publice locale și reprezentanți ai mediului de afaceri sau universitar. Un aspect aparte îl reprezintă participarea oamenilor din mediul de afaceri, identificați și nominalizați cu sprijinul Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Brăila.
Este o formulă care aduce în evaluarea viitorilor manageri și perspectiva mediului economic, în special în ceea ce privește experiența în resurse umane, recrutare și management organizațional.
Dar, dacă tot vorbim despre transparență, ar fi interesant de aflat și cine sunt persoanele desemnate să reprezinte mediul de afaceri în aceste comisii, ce experiență profesională au și în ce unități de învățământ vor participa la evaluare.
Nu este o simplă curiozitate. Vorbim despre oameni care vor contribui, prin notele acordate, la stabilirea viitorilor directori și directori adjuncți ai școlilor brăilene. Iar dacă membrii comisiilor au o responsabilitate atât de importantă, este firesc ca și experiența și criteriile care au stat la baza desemnării lor să fie cunoscute, în măsura permisă de cadrul legal. Până la urmă, nu doar candidații trebuie să demonstreze că sunt pregătiți pentru funcțiile pe care le vizează. Și cei care îi evaluează trebuie să inspire încredere.
Verdictul final, în decembrie
Concursul continuă, iar rezultatele finale sunt programate pentru 9 decembrie 2026.
Până atunci, urmează contestațiile la rezultatele acestei prime etape, programarea candidaților promovați și, mai ales, interviurile propriu-zise. Cele 40 de note de 10 reprezintă, fără îndoială, un început interesant. Rămâne însă de văzut câți dintre cei care au obținut punctaje maxime pe hârtie vor reuși să confirme și în fața comisiilor.
Pentru că una este să construiești un plan managerial și alta este să demonstrezi, în 45 de minute, că ai capacitatea să conduci o școală. Iar pentru cei care vor ocupa funcțiile de conducere de la 1 ianuarie 2027, adevăratul examen nu se va încheia odată cu afișarea rezultatelor din 9 decembrie.
Comisiile vor da notele, candidații își vor susține proiectele, iar comunitățile școlare vor aștepta rezultatele. Cine va trece cu brio de toate etapele? Până în decembrie mai avem de urmărit câteva episoade. Om trăi și om vedea!






















