POLITIC
Marea împărțeală. Cum se toacă banii țării
* la fel ca la nivel național, primăriile PNL din județul nostru, 13 la număr, au primit cele mai consistente alocări din partea Guvernului Cîțu – 3,56 milioane lei * practic, cumulează cam două treimi din totalul per județ * mai detaliat, sunt 11 UAT-uri conduse de liberali care au primit câte 300.000 lei, la care se adaugă UAT Tichilești cu 200.000 lei și UAT Ulmu cu doar 60.000 lei * primăriile PSD (29 la număr) împart 1,8 milioane lei cu mențiunea că primăria municipiului are ZERO lei alocare * la fel, nici pentru primăriile Măxineni și Racovița (USR respectiv PMP) n-au mai ajuns banii * singura primărie PSD cu alocare de 300.000 lei este UAT Galbenu
Banii publici: mită electorală în lupta pentru șefia PNL. O arată foarte clar cifrele seci ale unei analize realizată de ExpertForum cu privire la modul, cel puțin dubios, în care Guvernul Cîțu a făcut alocarea de fonduri publice către administrațiile locale prin mult-hulita HG 1088/octombrie 2021. În disperarea de a câștiga cât mai multe voturi din partea structurilor teritoriale ale propriului partid, premierul Florin Cîțu a sacrificat și bruma de corectitudine și transparență decizională cu care mai putea fi creditat Guvernul pe care l-a condus, până recent, ca premier-plin. Pentru județul nostru, datele arată clar că două treimi din suma alocată Brăilei au fost destinate unor primării conduse de liberali, în timp ce praful de pe tobă a fost aruncat spre bugetele UAT-urilor conduse de social-democrați. Devine astfel evident faptul că într-un război politic oamenii, sau mai bine zis contribuabilii sunt insignifianți. Contează, în schimb, carnetul de partid al primarilor care conduc destinele comunităților și culoarea politică a celor aflați la butoane, la București.
Clientelism fără rezerve
“În octombrie 2021 indicii clientelismului în alocarea discreționară de fonduri pentru autoritățile locale au atins maximul istoric al ultimilor 15 de ani, conform calculelor EFOR. În plină pandemie și incertitudine, guvernul a spart pușculița de siguranță a țării – Fondul de Rezervă – distribuind fără niciun motiv rezonabil primăriilor și consiliilor județene, în principal PNL, o sumă de 1,01 miliarde lei adică echivalentul a 200 de milioane de EUR, mult înainte ca anul să se încheie și să știm ce nevoi imprevizibile vor mai apărea. Nu e prima oară când se întâmplă așa ceva: mecanismul a mai fost folosit în trecut în aceeași manieră clientelară. Doar că HG 1088 aprobată în octombrie 2021 depășește limitele uzuale ale politizării și arbitrarului în alocarea de fonduri (…)”, se arată în raportul celor de la ExpertForum (EFOR), recent dat publicității. Datele prezentate arată că, la nivel național, banii alocați prin HG 1088/octombrie 2021 au fost împărțiți după modelul “pentru unii mumă, pentru alții ciumă”. Practic, primăriile conduse de membri PNL au primit 65% din bani, PSD 16%, UDMR 14%, iar USR aproape că nici nu există pe harta alocărilor. Analiza EFOR arată că sunt județe precum Alba, Ilfov și Suceava, unde PNL a luat peste 90% din fonduri, în timp ce la Sibiu și Constanța, PNL a luat 97% din fonduri. În foarte puține județe (precum Ialomița și Sălaj) PNL a primit sub 50% din fonduri, doar la Buzău primăriile conduse de PSD-iști reușind să atragă 60% din banii alocați județului respectiv.
La Brăila, PNL cel mai tare!
Alocarea banilor din Fondul de Rezervă la dispoziția Guvernului pentru județul nostru nu iese din tiparul la nivel național: 13 primării conduse de liberali au primit 3,56 milioane lei, în timp ce 29 de primării conduse de PSD-iști împart 1,8 milioane lei, cu mențiunea că municipiul a primit ZERO lei. La fel, n-au mai ajuns banii nici pentru două comune unde primari sunt membri USR și PMP: Măxineni respectiv Racovița.
Primăriile PNL-iste (Scorțaru Nou, Frecăței, Surdila Greci, Gradiștea, Surdila Găiseanca, Salcia Tudor, Cireșu, Berteștii de Jos, Zăvoaia, Gropeni și Cazasu) au primit câte 300.000 lei, în timp ce UAT Tichilești a primit 200.000 lei. La polul opus, UAT Ulmu i-a revenit doar suma de 60.000 lei. De altfel, ordinea de mai sus se menține și dacă împărțim sumele alocate la populația fiecărei comune, rezultând astfel indicele “lei per capita”: aproape 230, respectiv 221 lei per capita pentru ocupantele primelor două locuri în clasamentul pe județ. În cazul “cenușăresei PNL”, primăria Ulmu, valoarea acestui indice este de 16,55 lei per capita. Dacă ne raportăm la nivel național, în funcție de același indice, UAT Scorțaru Nou cu 229,7 lei per capita se situează pe locul 252, imediat după UAT Măciuca (județul Vâlcea). În clasamentul general al localităților, pe primul loc este UAT Ion Corvin (județul Constanța) – 2.446,18 lei per capita, urmată de UAT Secaș (județul Timiș) – 1.175,95 și UAT Pardosi (județul Buzău) – 1.095,89, toate având primari PNL. La coada clasamentului apar orașele Năvodari (județul Constanța) – 2,36, Voluntari (județul Ilfov) – 2,33, Consiliul Județean Dâmbovița – 2,04 și municipiul Fălticeni (județul Suceava) – 1,6, toate conduse de PSD.
Cum se împarte praful de pe tobă
În tabăra social-democrată, sărăcia s-a împărțit în mod egal, câte 50.000 lei de căciulă, excepție fiind aici UAT Galbenu unde alocarea a fost de 300.000 lei, plafonul maxim oferit de Guvernul Cîțu primăriilor din județul nostru. Tot la capitolul excepții se încadrează și alocările pentru orașele Ianca, Făurei și Însurăței, fiecare cu suma de 100.000 lei. Dacă ordonăm lista celor 29 de primării conduse de social-democrați în funcție de indicele lei per capita, cel mai “bine” stau Romanu (28,17), Gemenele (27,98), Siliștea (27,04), în timp ce la coadă se situează primăriile Viziru și Chiscani (culmea, conduse în mandate trecute de către liberali) unde raportat la sumele alocate, câte 50.000 lei, rezultă un indice de 7,84, respectiv 7,78 lei per capita. Atfel spus, în ochii Guvernului Cîțu “valoarea” unui chiscănean sau a unui vizirean nu depășește 8 lei. Extinzând comparația de mai sus, “valoarea” unui brăilean, măxinean ori racovițean este zero, dat fiind faptul că municipiul – reședință de județ (primar PSD), precum și UAT Măxineni (primar USR) și UAT Racovița (primar PMP) n-au primit nici un leu la împărțirea făcută de Guvernul Cîțu prin HG 1088/octombrie 2021.
Mai trebuie adăugat că și Consiliul Județean Brăila a beneficiat de alocare din Fondul de Rezervă al Guvernului, în cuantum de 1,005 milioane lei (față de 6,07 milioane cât a cerut inițial CJ Brăila). Astfel, CJ Brăila este pe penultimul loc la nivel național într-un clasament “lei per capita”, cu un indice de 2,91, imediat după noi fiind CJ Dâmbovița cu 2,04 (și acesta având președinte un membru PSD).
Soluția: stabilirea unor criterii clare și transparente de împărțire a banilor
Concluzia celor de la EFOR este clară: “HG 1088, emis de Guvernul Cîțu vine pe un clar fond politic, legat de campania internă pentru șefia partidului, în care a avut nevoie de susținere politică și face parte dintr-o serie de măsuri care pot fi etichetate ca proastă guvernare, în care se înscrie și Programul Saligny. Stilul acesta de guvernare, prin HG care alocă bani pentru primării cu probleme financiare, nu ilustrează de fapt decât situația complicată în care se află administrația locală și modul în care guvernele încearcă să cumpere influență, eventual în ani electorali, pentru a cârpi acolo unde este nevoie de reformă solidă. Și mai arată lipsa de viziune pe termen lung a tuturor guvernelor”.
Ce este de făcut pentru a preveni pe viitor perpetuarea unor situații similare? Autorii raportului “Clientelism fără rezerve” indică drept posibilă soluție pentru stoparea acestor practici, ca partidele să inițieze prin propriii parlamentari modificarea legislației în sensul de a impune condiții mai stricte pentru alocarea fondurilor, stabilirea unor limite maxime procentuale din buget/PIB, fără a îngrădi accesul la bani când aceștia chiar sunt necesari. Un alt criteriu ar fi justificarea mult mai temeinică și transparență în alocarea acestor fonduri.
POLITIC
Permutări în CJ Brăila. Cum explică Mihai Gabriel Abăseacă apropierea de PNL
Pe 16 octombrie, consilierul județean PSD Brăila, Mihai Gabriel Abăseacă a apărut pe rețelele de socializare alături de șeful PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, din postura de proaspăt președinte al organizației de partid din comuna Traian. Întrebat în legătură cu această schimbare ideologică bruscă, Abăseacă a venit cu o explicație oarecum misterioasă. Acesta a spus că momentan nu a demisionat din PSD, deoarece ar risca să își piardă mandatul și intenționează să rămână consilier județean, dar nu a negat apropierea de Popa, având în vedere prietenia lor și faptul că sunt veri, chiar dacă momentan spune că intrarea în tabăra liberalilor nu s-a oficializat. Acesta ne-a transmis și că va vota mai departe în CJ Brăila după cum îi dictează propria conștiință. În data de 20 octombrie, instituția Consiliului Județean a mai luat act și de demisiile a doi consilieri PSD: Valentina Turcoeanu și Andrei Ionuț Ichim, fiind declarate vacante fotoliile deținute de aceștia până nu demult.
Consilier județean PSD și membru ”neoficial” PNL, cam aceasta pare să fie strategia de moment a lui Mihai Gabriel Abăseacă, prospăt alăturat taberei liberalilor brăileni, cel puțin la nivel declarativ.
Așa cum cotidianul ”Obiectiv – Vocea Brăilei” a anunțat într-o altă ediție, pe 16 octombrie, consilierul județean PSD Brăila, Mihai Gabriel Abăseacă a apărut pe rețelele de socializare alături de șeful PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, din postura de proaspăt președinte al organizației de partid din comuna Traian. De altfel, și tatăl acestuia, primarul PSD al comunei Traian, Nicușor Abăseacă, a făcut un pas similar.
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” și întrebat cum de a ajuns la această decizie de a renunța la PSD pentru PNL, dar și cum are de gând să procedeze mai departe în privința fotoliului său de consilier județean, Mihai Gabriel Abăseacă ne-a dat un răspuns oarecum întortocheat. Acesta a spus că momentan nu a demisionat din PSD, deoarece intenționează să rămână consilier județean și dacă ar face acest lucru și-ar pierde mandatul. Totuși, nu a negat apropierea de Popa, având în vedere prietenia lor și faptul că sunt veri primari. Abăseacă ne-a explicat că deocamdată intrarea în tabăra liberalilor nu s-a oficializat prin documente, astfel că nu poate crea consecințe în privința mandatului său de consilier județean.
”Deocamdată pot confirma că lucrurile pe care le-ați văzut în presă legat de acest subiect sunt adevărate, nimic mai mult. Așa s-a întâmplat. Dar ce să vă zic mai mult la acest moment, nu știu. Deocamdată sunt consilier județean, rămân consilier județean. Știți și dumneavoastră că nu poți să te schimbi de la un partid la altul ca și consilier județean. Atât timp cât ai mandat la Partidul Social Democrat, în continuare, cât ești membru mergi consilier județean PSD. Deocamdată sunt membru PSD. Declarațiile politice sunt declarații politice. La acest moment eu încă sunt membru PSD și consilier județean PSD. Pentru că dacă nu aș mai fi membru PSD -cred că știți lucrul ăsta-, mi-aș pierde mandatul automat. Dar momentan nu s-au făcut niciun fel de demersuri scriptice, ca să zic așa. Lucrul acesta (n.r. – intrarea în PNL) s-a întâmplat sub formă declarativă, vineri (n.r. – 16 octombrie). Deocamdată nu știu dacă s-au înregistrat toate documentele încât să fiu oficial membru PNL. Presupun că trebuie să se treacă printr-un Birou Politic Județean. Nu știu exact care este procedura din statut și cum se alege un președinte interimar. Chiar dacă cineva te propune președinte interimar, trebuie să treci printr-un birou politic: BPJ, CDJ. Depinde de fiecare partid, cum e organizat. Dar având în vedere că s-a întâmplat lucrul ăsta abia vineri, adică e termenul foarte scurt, încă nu s-au făcut până la acest moment demersuri oficiale. Astăzi este miercuri (n.r. – 21 octombrie, data convorbirii telefonice). Abia au trecut câteva zile. Vom vedea. Când situația se va clarifica în viitorul apropiat, vom vedea cum vor sta lucrurile”, a declarat Mihai Abăseacă.
Votul din CJ Brăila, un alt mister
Chiar dacă susține că în acte rămâne membru PSD, Abăseacă nu a dorit să nege nici înțelegerea făcută cu PNL-iștii și faptul că este șef interimar peste organizația partidului din comuna Traian.
”Bine, indiferent cum ar fi, înțelegerea e înțelegere! Nu există să… Oricum, nu stau lucrurile într-o semnătură. Adică trebuie și semnătura, pentru că trebuie să urmeze procedural cursul, bineînțeles. Dar vă repet, abia s-a întâmplat vineri, azi este miercuri”, a mai spus acesta.
Mihai Abăseacă a precizat că până la acest moment nu ar fi fost contactat de conducerea PSD Brăila, după ce s-a afișat alături de liberali în mod public.
”Nu m-a contactat nimeni din partea conducerii PSD Brăila. În rest, vă dați seama, nu pot să vă spun cu cine am mai vorbit, dar din partea conducerii, nu!”, a afirmat sursa citată.
Întrebat cum va vota de acum înainte în CJ Brăila, având în vedere poziția sa cel puțin ciudată de membru PSD în acte și membru PNL la nivel declarativ, Abăseacă a precizat că încă nu știe, dar că o va face după cum îi dictează conștiința.
”Da, votul în CJ este pe partide în general. Dar cred că de data aceasta o să votez cum cred eu de cuviință. Dar vom vedea. Deocamdată nu am ce detalii mai amănunțite să vă dau, pentru că totul a fost foarte recent. Oricum, faptul că am ieșit vineri, așa este. Nu există nici cale de întoarcere, nici să nu-mi asum lucrul ăsta. Procedural și cum se va întâmpla lucrul ăsta… rămâne de văzut care sunt procedurile. Dar ce mi-am asumat, asta voi face!”, a mai explicat acesta.
Cât despre ceea ce l-a împins la această decizie, Mihai Abăseacă nu a dorit să intre în prea multe detalii, însă a arătat în mod special înspre apropierea sa de Alexandru Popa și gradul de rudenie dintre ei, fiind veri primari.
”Nu vreau să vorbesc acum în sensul ăsta. Nici nu o să vorbesc pe nimeni de rău din partidul din care am făcut parte sau din foștii mei colegi. Știți cum e: așa am considerat eu că este mai bine și asta a fost dorința mea să fiu alături de Alexandru Popa. Adică situația e cât de cât simplă. Bine, pe lângă prietenia de Alexandru, mai este și gradul de rudenie, dar contează mult și omul politic Alexandru Popa. Că dacă nu era cum este acum ca și om politic, puteam să fim prieteni și eram degeaba adică… Dar consider că ne cunoaștem bine, ne cunoaștem demult și facem lucruri bune împreună”, a conchis Abăseacă.
Trebuie subliniat că în data de 16 octombrie, pe pagina de Facebook a PNL Brăila a fost publicat un comunicat de presă în care președintele organizației județene a liberalilor brăileni, deputatul Alexandru Popa, îi felicita pe Mihai Gabriel Abăseacă și pe Alexandru Bașno pentru alegerea lor în funcțiile de președinte al PNL Traian, respectiv președinte al municipalei PNL, numindu-i pe ambii colegi.
”Îi felicit pe colegii mei, Mihai Gabriel Abaseaca și Alexandru Basno, pentru alegerea lor în funcțiile de președinte al PNL Traian, respectiv de președinte al PNL Municipiul Brăila. O echipă puternică se construiește prin oameni care își asumă responsabilitatea, se implică activ și transformă încrederea în rezultate! Îmi doresc organizații active, echipe unite și oameni prezenți în comunitățile lor, care să asculte, să acționeze și să demonstreze zi de zi că încrederea primită poate fi transformată în progres. Gabi, Alex, aveți toată susținerea mea! Vă felicit și vă doresc multă energie, determinare și putere de muncă! Continuăm cu încredere și hotărâre să construim, împreună, o echipă liberală puternică, implicată și orientată spre rezultate! Pe «criticii» mei îi mai anunț ceva: Comuna Traian va fi liberală”, a declarat Popa la vremea respectivă, postând pe Facebook și fotografii în care apare alături de cei doi.
Mutarea lui Abăseacă nu e singura noutate din CJ Brăila
Interesant este că în data de 20 octombrie a avut loc o ședință extraordinară a CJ Brăila, în cadrul căreia au fost aprobate două proiecte privind constatarea încetării de drept, înainte de expirarea duratei normale, a mandatelor de consilieri județeni ale PSD-iștilor Valentina Turcoeanu și Andrei Ionuț Ichim, și declararea vacantă a fotoliilor deținute de cei doi până nu demult.
”Demisia este determinată de modificările legislative intervenite în materia incompatibilităților aplicabile funcțiilor și calităților deținute, care generează o situație de incompatibilitate ce nu exista la momentul candidaturii și al dobândirii mandatului în urma alegerilor locale din anul 2024”, au motivat ambii social-democrați în demisiile transmise conducerii CJ Brăila.
Următorii membrii supleanți pe lista de consilieri județeni cu care PSD Brăila s-a înscris în Alegerile Locale din 2024 sunt Roxana-Valentina Sorică (actualmente Roxana-Valentina Ichim, poziția 21 pe listă) și Ștefan – Alexandru Luchian (locul 22). De asemenea, în funcție de rămânerea sau nu a lui Abăseacă în CJ Brăila, trebuie punctat că pe locul 23 de pe lista PSD-iștilor se află Vasile Orzaru.
POLITIC
Comunicat PSD | S-a aprins lumina pe deficitul lui Bolojan: cel mai mare din UE! Românii au fost chinuiți degeaba cu taxe și impozite mai mari
• într-un comunicat de presă PSD a făcut publice ultimele date Eurostat •mai jos conținutul integral al documentului
Eurostat confirmă eșecul austerității. România a ajuns la un deficit de 9,2% din PIB în trimestrul II din 2026, cel mai mare din Uniunea Europeană și semnificativ peste cel de 7,7% înregistrat în aceeași perioadă din 2025, în guvernarea Ciolacu.
Explozia deficitului, de la 5,5% în primul trimestru la 9,2% în trimestrul II, arată dimensiunea dezastrului economic lăsat în urmă de guvernarea Bolojan.
Românii au fost chinuiți degeaba cu taxe și impozite mai mari! După terapia de șoc, economia s-a contractat, consumul s-a prăbușit, iar inflația a rămas cea mai mare din Europa. În loc să reducă deficitul, austeritatea a adus rezultate dezastruoase pentru România.
România înregistrează cel mai mare deficit bugetar, cea mai mare inflație și cea mai accentuată scădere a consumului din UE, alături de cel mai mare declin economic.
PSD susține deja de câteva luni că este nevoie de o schimbare de direcție: de la statul care taie și impune austeritate, la statul-partener, care își plătește facturile la timp, susține economia productivă și protejează românii cu venituri mici și medii.
Austeritatea trebuie înlocuită cu măsuri de relansare economică, sprijin pentru industrie și micii antreprenori și protejarea nivelului de trai.
”Cum să crești taxele, să dai oameni afară, să „reformezi” statul… și să obții, în final, cheltuieli crescute care duc deficitul la 9,2% din PIB?
Comparativ, „performanța” Guvernului Bolojan e cu atât mai greu de explicat când te uiți la ce a făcut mult hulitul premier Ciolacu în aceeași perioadă a anului trecut: pensii majorate, investiții record, fără austeritate, fără taxe mărite, facturi plătite la timp… și un deficit de 7,7% din PIB”, a punctat parlamentarul PSD Diana Tușa, pe pagina personală de Facebook.
CELE MAI CITITE
