Legea integrității privind declarațiile de avere. Presa nu mai are acces la ele

Declarațiile de avere ale demnitarilor riscă să nu mai fie accesibile publicului în forma în care au fost publicate în ultimii ani, după decizia recentă a Curții Constituționale privind noua Lege a integrității. O măsură care ridică semne de întrebare pentru presă și societatea civilă, în condițiile în care astfel de documente au reprezentat, de-a lungul timpului, o sursă importantă pentru investigații privind averile și eventualele conflicte de interese ale politicienilor.

Curtea Constituțională a pronunțat luni, 17 august, mai multe decizii referitoare la noua Lege a integrității, după sesizările formulate de președintele Nicușor Dan și de parlamentari. Printre prevederile analizate s-au aflat și cele referitoare la declarațiile de avere și de interese.

Decizia CCR vine într-un moment în care România trebuie să închidă până la 31 august mai multe jaloane asumate prin PNRR. Reforma în domeniul integrității este legată de o finanțare de aproximativ 770 de milioane de euro.

Nicușor Dan așteaptă motivarea CCR

Președintele Nicușor Dan a reacționat după decizia Curții Constituționale și a transmis că așteaptă motivarea pentru a înțelege argumentele judecătorilor.

„Consider că argumentele din sesizarea mea de neconstituționalitate erau foarte solide. Aștept totuși motivarea Curții pentru a vedea punctul de vedere contrar”, a transmis șeful statului.

Nicușor Dan a precizat că, după motivare, legea va reveni în circuitul legislativ și și-a exprimat speranța că procedura va fi finalizată până la 31 august, termenul-limită pentru PNRR.

Miza este importantă deoarece noul cadru legislativ trebuie să stabilească foarte clar cine are obligația de a depune declarații de avere și, mai ales, în ce condiții acestea pot fi făcute publice.

Ce se întâmplă cu declarațiile de avere

Problema publicității declarațiilor de avere a devenit una dintre cele mai controversate teme ale modificării legislației ANI. Curtea Constituțională a stabilit încă din 2025 că publicarea anumitor informații din declarațiile de avere trebuie să respecte dreptul la viață privată al persoanelor care nu dețin funcții cu putere de decizie în stat.

Parlamentul a încercat să pună legislația în acord cu deciziile CCR, însă noua formulă a fost din nou contestată.

În forma adoptată de Parlament, legea prevedea mecanisme de publicare a declarațiilor, cu anonimizarea unor date precum numele soțului sau soției, adresa imobilelor, datele de identificare și anumite informații despre activele financiare.

Problema este că, după decizia Curții Constituționale, actualul mecanism trebuie regândit.

Sorin Ioniță, președintele Expert Forum, consideră că efectul asupra transparenței publice poate fi unul major și susține că presa riscă să piardă accesul la o sursă importantă de informații despre averile demnitarilor.

De ce sunt importante declarațiile de avere

Declarațiile de avere au fost, ani la rând, unul dintre instrumentele folosite de jurnaliști pentru a urmări evoluția patrimoniului politicienilor și pentru a identifica situații care necesitau verificări suplimentare.

Investigațiile de presă bazate pe astfel de documente au contribuit la apariția unor informații care au devenit ulterior relevante în anchete privind politicieni precum Liviu Dragnea, Darius Vâlcov sau Radu Mazăre.

Agenția Națională de Integritate a fost înființată în 2007, iar tot atunci a fost consolidat mecanismul prin care declarațiile de avere și de interese au devenit documente accesibile publicului.

Tocmai de aceea, o eventuală restrângere a accesului la aceste informații este considerată de organizațiile care urmăresc transparența publică un pas înapoi în lupta împotriva corupției.

Politicienii spun că vor transparență

După decizia CCR, mai mulți lideri politici au susținut public menținerea declarațiilor de avere în spațiul public.

Premierul Ilie Bolojan a transmis că așteaptă motivarea Curții Constituționale pentru a vedea dacă poate fi găsită o soluție legislativă care să permită în continuare publicarea declarațiilor. El a atras atenția și asupra riscului ca România să piardă banii europeni legați de acest jalon PNRR.

La rândul său, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că propria declarație de avere este publică și i-a îndemnat pe colegii săi să continue să le facă publice, chiar dacă nu îi poate obliga.

Și reprezentanții AUR au susținut că parlamentarii partidului vor continua să-și publice declarațiile și au afirmat că iau în calcul utilizarea unor platforme alternative pentru afișarea acestora.

Parlamentul trebuie să găsească o soluție

Decizia CCR nu înseamnă însă că obligația de a declara averea dispare pur și simplu. Miza este stabilirea unui mecanism constituțional prin care persoanele cu putere de decizie în stat să poată fi supuse în continuare unor reguli de transparență, fără ca dreptul la viață privată al persoanelor din jurul lor să fie încălcat.

În urma motivării deciziei CCR, Parlamentul va trebui să opereze modificările necesare, iar legea va reintra în circuitul legislativ.

Până atunci, rămâne o întrebare importantă: cât de mult va mai putea presa să verifice averile celor care administrează bani publici și să urmărească eventualele schimbări suspecte ale patrimoniului acestora? Răspunsul va depinde de forma finală a legii și de modul în care Parlamentul va pune în acord cerințele de transparență cu decizia Curții Constituționale.