Investiții importante în municipiu, în 2026

Modernizarea Parcului Monument și realizarea legăturii cu Stațiunea Lacu Sărat, modernizarea de străzi în special pentru fluidizarea traficului, noi parcări, demolarea fostelor puncte termice, autobuze electrice noi, introducerea de căprioare în parc, reabilitarea de clădiri istorice, sunt doar câteva dintre investițiile preconizate pentru 2026, anunțate, recent, de primarul Marian Dragomir.

Mai precis, în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Local Municipal Brăila din 11 mai a fost dezbătut și aprobat Bugetul local al Municipiului Brăila pe anul 2026. În timpul dezbaterilor, edilul-șef a intervenit pentru a prezenta proiectele prioritare.

Revenind puțin la proiectul bugetului, potrivit referatului de aprobare, acesta este structurat potrivit legislației în vigoare în secțiunea de Funcționare și cea de Dezvoltare. Secțiunea de Funcționare este ”partea de bază, obligatorie, a bugetului, cu excepția bugetului fondurilor externe nerambursabile și a bugetelor împrumuturilor externe și interne, care cuprinde veniturile necesare finanțării cheltuielilor curente pentru realizarea competențelor stabilite prin lege, precum și a cheltuielilor curente respective”.

De asemenea, secțiunea de Dezvoltare reprezintă ”partea complementară a bugetului local, care cuprinde veniturile și cheltuielile de capital aferente implementării politicilor de dezvoltare la nivel național, regional, județean, zonal sau local, după caz”.

Astfel, pentru anul 2026, potrivit proiectului, veniturile și cheltuielile secțiunii de Funcționare au fost fundamentate la nivelul sumei de 550.564.870 lei. În ceea ce privește secțiunea de Dezvoltare, veniturile ating suma de 313.327.320 lei, iar cheltuielile 344.327.320 lei. Astfel, în total, veniturile bugetului local al Municipiului Brăila se estimează să ajungă la nivelul de 863.892.190 lei, iar cel al cheltuielilor la 894.892.190 lei. Diferența dintre venituri și cheltuieli în suma de 31.000.000 lei se va acoperi din excedentul înregistrat în anii precedenți.

Cum a fost structurat bugetul

Din referatul de aprobare al proiectului aflăm că totalul veniturilor este de 863.892.190 lei, din care 2.048.930 lei din impozit pe profit; 3.695.040 lei din impozit pe venit; 192.798.000 lei din cote și sume defalcate din impozitul pe venit; 126.752.250 din impozite și taxe pe proprietate; 121.547.000 lei din sume defalcate din TVA; 116.880 lei taxe pe servicii specifice; 65.310.050 lei taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării acestora sau pe desfășurarea de activități; 844.060 lei din alte impozite și taxe fiscale; 21.212.61 lei din venituri din proprietate; 6.463.280 lei din venituri pe prestări de servicii și alte activități; 851.560 lei venituri din taxe administrative, eliberări de permise; 51.844.540 lei din amenzi, penalități și confiscări; 66.159.470 lei din diverse venituri; 250 lei din transferuri voluntare, altele decât subvențiile; 1.132.370 lei din venituri ce provin din valorificarea unor bunuri; 74.054.710 lei din subvenții de la bugetul de stat; 27.383.160 lei din subvenții de la alte administrații; 101.678.030 lei sume din Fonduri Externe Nerambursabile (FEN) postaderare în contul plăților efectuate și prefinanțări.

În ceea ce privește cheltuielile, din totalul de 894.892.190 lei, 61.277.000 lei merg către Autorități publice și acțiuni externe (cheltuieli de personal, bunuri și servicii, alte cheltuieli etc.); 12.350.000 lei către alte servicii publice generale; 250.000 lei tranzacții privind datoria publică și împrumuturi; 20.215.000 lei pentru ordine publică și siguranță națională; 85.656.040 lei pentru Învățământ; 12.960.000 lei pentru Sănătate; 71.137.000 lei pentru Cultură, recreere și religie; 193.872.490 lei merg la Asigurări și asistență socială; 83.101.210 lei către capitolul Locuințe, servicii și dezvoltare publică; 120.226.220 lei către Protecția mediului; 800.000 lei pentru Acțiuni generale economice, comerciale și de muncă; 233.047.230 lei pentru Transporturi.

Investițiile prioritare în 2026 în Municipiul Brăila

Înainte de votul consilierilor municipali pe buget, primarul Marian Dragomir a dorit să aibă o intervenție pentru a preciza că aprobarea se face într-adevăr cu o foarte mare întârziere, din cauza faptului că Guvernul Ilie Bolojan a aprobat la rândul său extrem de târziu bugetul național, iar autoritățile locale au obligația să aștepte acest pas, apoi publicarea în Monitorul Oficial și abia după să supună dezbaterii publice proiectul privind bugetul local și să îl aprobe.

”Este o întârziere foarte mare care va ajuta deficitul, dar va bloca comunități întregi, ca urmare a faptului că din cauza acestei întârzieri, noi, primăriile, vom scoate la licitație proiectările și nu vom reuși să începem fizic foarte multe dintre proiectele care sunt necesare comunităților locale”, a mai punctat Dragomir.

Cu toate acestea, edilul-șef a anunțat că ar dori să prezinte câteva lucruri interesante din bugetul propus pentru anul 2026, începând cu faptul că 68% din secțiunea de Dezvoltare este acoperită cu fonduri europene.

”Din secțiunea de Dezvoltare, 68% sunt fonduri europene – ceea ce înseamnă că avem o investiție foarte mare din fonduri europene în acest an -, 28% sunt din bugetul local și 4% din bugetul național, ca urmare a faptului că acest guvern care încă este astăzi, a decis să nu mai finanțeze proiecte ale comunităților locale pentru investiții. Cel mai mare proiect din bugetul local este cu fonduri europene și este vorba despre Modernizarea Parcului Monument și a Străzii Grigore Alexandrescu. Un proiect chiar mai amplu decât Bulevardul Independenței cu o valoare rămasă de cheltuit anul acesta, inclusă în buget de 13 milioane euro, care va fi finalizat în a doua parte a acestui an.

Va fi un proiect care va aduce plusvaloare și va crea o conectivitate cu Stațiunea Lacu Sărat, o chestiune foarte urmărită de brăileni în această perioadă. Dar o să o las pe doamna Pospai Geanina, primarul Comunei Chiscani să anunțe acest lucru, că dânsa a rezolvat și problema transportului din comuna Chiscani în stațiunea Lacu Sărat, având în vedere că această stațiune aparține comunei Chiscani. După ce finalizăm Strada Grigore Alexandrescu, transportul va reveni la normal”, a mai punctat primarul.

Sursa citată a mai punctat că o altă sumă importantă din buget a fost prinsă pentru modernizarea în continuare a grădinițelor și școlilor din municipiul Brăila. Mai precis, 10 milioane euro, din care în mare parte fonduri europene, 3 milioane euro din bugetul național și 1,8 milioane euro din bugetul local.

”Nu am inclus în aceste sume – mă refer la cele 10 milioane euro -, dotările pe care le-am finalizat și care au fost anunțate la o conferință de presă pe care am organizat-o acum câteva zile la Teatrul «Maria Filotti» Brăila. Totuși, vreau să vă mai anunț un lucru foarte important, pentru că până în prezent am modernizat 99% din străzile care erau de pământ în Municipiul Brăila, în cartierele: Buzăului, Radu Negru, Viziru, Călărași 4, Lacu Dulce, Catanga, Chercea, Comorofca, Psic, Brăilița, Vidin.

Acum este momentul în care trebuie să alocăm bani pentru modernizarea străzilor preluate de Primăria Municipiului Brăila după 1989, străzi care îndeplinesc condițiile legale. Și în acest sens am propus în bugetul local acordarea unor asemenea sume pentru astfel de investiții, la fel ca și pentru redirecționarea traficului de pe Calea Galați pe strada Independenței, un proiect foarte important pe care după aprobarea acestui buget îl vom putea pune în practică, din plata diferenței de teren care ne este necesară pentru acea stradă”, a mai precizat acesta.

Dispar 90% dintre fostele centrale CET din cartiere

În același context, Dragomir a mai anunțat că tot în 2026 se vor finaliza parcările din cartierele Vidin, Progresul, Buzăului și apoi punctul de interes se va muta pe zona Oborului, unde, potrivit sursei citate, ar mai trebui demolate câteva garaje în vederea transformării ulterioare a spațiilor create acolo în parcări moderne, la fel cum s-a întâmplat și în alte zone. Primarul a mai anunțat că cele mai multe dintre centralele fostului CET vor fi demolate iar zonele reamenajate.

”O să venim cu un lucru foarte important aici, ca urmare a faptului că până în prezent am demolat trei centrale termice, dintre care două pe strada Hipodrom și le-am transformat în parcări. Anul acesta am inclus în buget sume pentru demolarea a peste 90% din centralele termice. Urmează să dăm drumul la proiectare și dacă vremea ne va ajuta vom da drumul și la execuție, astfel încât să dispară toate acele centrale termice hidoase din cartiere. Sunt adevărate focare de infecție și o să le transformăm în spații moderne, necesare comunității locale de acolo.

De asemenea, mai avem în buget inclusă și o sumă foarte mică pentru autobuze electrice. Este vorba despre proiectul privind dotarea cu 40 de autobuze electrice anul acesta, dar care din cauza contestațiilor va începe să se deruleze abia în a doua jumătate a acestui an. În momentul de față s-au finalizat contestațiile la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor și acum se judecă la Curtea de Apel Galați. La final o să aflăm și câștigătorul și acea societate va livra autobuzele”, a mai punctat Dragomir.

Primarul a mai punctat că sunt în pregătire amenajarea unor noi spații de joacă pentru cei mici, dar și că își va duce proiectul privind relocarea unor căprioare în Parcul Monument în viitor.

”Finalizăm locuri de joacă și am inclus în buget locurile de joacă de la Piața Cezar Petrescu, care se vor finaliza în maxim două săptămâni, dar de asemenea și locuri de joacă noi în Cartierul Lacu Dulce și în zona situată între Strada Eremia Grigorescu și Baldovinești. Totodată, câteva locuri de joacă noi în cartierul Vidin, acolo unde am făcut parcări și unde ne-au solicitat asociațiile de proprietari.

Finalizăm anul acesta și parcul căprioarelor. Ați văzut că am defrișat acei, aș putea să le spun chiar boscheți, din Parcul Monument. Vom lucra ulterior și la gardul care împrejmuiește zona, vom monta camere de filmat cu o rezoluție foarte bună cu semnalizarea mișcării pe timp de zi și noapte. Și ulterior vom aduce și căprioarele, ca să mai oferim o zonă de divertisment și relaxare pentru brăileni”, a mai declarat acesta.

Primarul a mai amintit că o atenție deosebită o va acorda în acest an și către reabilitarea monumentelor istorice.

”Avem din bugetul local 2,7 milioane euro pentru reabilitarea clădirilor care aparțin Primăriei și vrem să încurajăm și privații să își reabiliteze din fonduri proprii clădirile pe care le au, oferindu-le în continuare doi ani de scutire de la plata impozitelor dacă fac acest lucru. O să mai venim în cursul acestui an cu o propunere de modificare a bugetului pentru că am aprobat în Consiliul Local proiectul pentru reabilitarea CEC-ului și după ce semnăm contractul de finanțare, bugetul Primăriei Municipiului Brăila va crește cu suma de 10 milioane euro, aproximativ, bani europeni pentru modernizarea CEC-ului de pe strada Mihai Eminescu.

Vom mai face o rectificare, doamnelor și domnilor consilieri, pentru că iarăși cu o foarte mare întârziere, după ce noi am transmis către dumneavoastră bugetul și am așteptat până în ultima zi pentru ca guvernul să ia inițiativa, ulterior, așa cum v-am zis, Guvernul a modificat și a transmis către primării costul standard per elev. O întârziere enorm de mare! Vom include acele sume în buget și vom veni în perioada următoare cu o nouă rectificare”, a mai spus Dragomir.

Reamintim că în același context, edilul-șef a făcut și anunțul despre o viitoare rectificare bugetară la finele lunii iunie pentru premierea cu 100.000 euro a echipei de robotică ”Velocity”, ca urmare a rezultatelor excepționale obținute în SUA, precum și acordarea unui sprijin financiar pentru realizarea viitorului robot al elevilor de la Colegiul Național ”Gheorghe Munteanu Murgoci” Brăila.

Sugestiile opoziției

Singurul care a mai luat cuvântul la dezbaterea proiectului privind bugetul a fost președintele SOS România Brăila, prof. dr. Ionel Ștefan Alexandru, care a dorit de asemenea să atragă atenția că întârzierea la adoptarea bugetului de către Guvernul Bolojan este un ”record negativ la nivel mondial” în opinia sa. Totodată, consilierul municipal a dorit să treacă în revistă unele dintre investiții și să vină cu unele sugestii.

”M-am uitat pe investiții. Sunt o serie de investiții valoroase, foarte bune, în curs de finalizare. Mă refer la Castelul de Apă și pentru acest lucru aș vrea să îl felicit pe domnul primar. Dar sunt o serie de investiții care au fost trecute acum vreo 11 ani în proiectele de buget, când eram consilier și care au fost pierdute pe drum. Mă refer, de exemplu, la sistemul centralizat de monitorizare a traficului din Brăila. Așa-numita «undă verde», care ar fi avut un rol important pentru fluidizarea traficului local în Brăila. Sunt unele obiective pe care le tot trecem mereu.

De exemplu Școala «Spiru Haret». Am văzut că are vreo 5 milioane lei buget pentru reabilitare. Păi, cu banii aceștia nici pomii aceia sălbatici din fața școlii nu pot fi tăiați și să fie curățată curtea. În plus, am văzut că ușile sunt deschise și poate intra oricare pe acolo, să se întâmple orice nenorocire, să ia foc și așa mai departe. Am anunțat pe un polițist local dar nu s-a luat nicio măsură. Ar trebui să se ia o măsură până când acest monument istoric, cum spunea și domnul primar, va fi reabilitat”, a declarat Alexandru.

Tot referitor la monumentele istorice, consilierul SOS România a dorit să vină cu o serie de sugestii pentru viitoare posibile case memoriale.

”Am văzut că e trecută Casa de Cultură «Nedelcu Chercea», care trebuie să fie sistematizată. Dar încă de acum 11 ani, chiar eu am făcut propunerea ca Monumentul Biruinței, situat în Strada Transilvaniei într-un parc care nu mai are nicio valoare, să fie translatat în fața acestei clădiri, care este casa de cultură a cartierului Chercea.  Sunt mai multe aspecte privind casele memoriale. Domnul primar într-adevăr a trecut Casa «Mihai Sebastian», dar am putea să facem și alte case memoriale, ținând cont de istoria deosebită a orașului Brăila, una dintre ele ar fi cea închinată Haricleei Darclee sau lui Panait Istrati. Personaje locale de talie europeană.

Iar dacă ne referim la un personaj local, Nedelcu Chercea – așa cum știți, cunoscut, că avem un cartier care îi poartă numele -, casa lui a fost și mi se pare că este în continuare de vânzare. O deținea «Confort 2000». Am putea să facem și acolo o astfel de casă. Ținând cont că în Brăila, practic, nu avem decât o singură casă memorială, e vorba de cea a lui Petre Panaitescu Perpessicius și care a fost făcută de regimul trecut. Deci are peste 50 de ani. Totuși, sunt bucuros de faptul că se are în vedere și un alt obiectiv istoric de care vorbea domnul primar, mă refer la Pulberărie”, a mai adăugat Alexandru.

Totodată, plecând de la anunțul primarului privind premierea elevilor și profesorilor din echipa de robotică ”Velocity”, șoșocarul a dorit să puncteze că deși premierile contează, important ar fi un demers al autorităților de a realiza o universitate la Brăila.

S-a votat și bugetul General Centralizat al Municipiului Brăila

În aceeași ședință a fost aprobat și bugetul General Centralizat al Municipiului Brăila pe anul 2026. Așa cum se știe, veniturile acestuia includ veniturile bugetului local de 863.892.190 lei, precum și veniturile instituțiilor publice finanțate din venituri proprii și subvenții din bugetul local, în sumă de 148.092.000 lei, totodată, veniturile bugetului instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii, în sumă de 68.737.060 lei. În total, după cum se menționează în referatul de aprobare, suma se ridică la 1.080.721.250 lei, iar prin eliminarea transferurilor, care însumează 110.814.000 lei, se obțin veniturile bugetului general centralizat al municipiului Brăila, în sumă de 969.907.250 lei.

Cheltuielile bugetului general centralizat al municipiului Brăila pe anul 2026 sunt estimate la nivelul sumei de 1.019.876.200 lei. Diferența dintre veniturile și cheltuielile bugetului general centralizat al municipiului Brăila pe anul 2026, respectiv suma de 49.968.950 lei, se acoperă din excedentul bugetar al anilor precedenți.

Precizăm că în ședința din 11 mai, bugetul local a fost aprobat de către toți consilierii prezenți, mai puțin de Carmen Ion de la PNL, care la momentul votului nu mai era conectată la platforma online de videoconferință. Situația s-a menținut și la votul Bugetului General Centralizat al Municipiului Brăila pentru anul 2026, ulterior însă, conexiunea PNL-istei s-a restabilit și a participat la restul lucrărilor plenului.