Firmele care ridică Brăila

Departe de imaginea unui județ industrial în declin, Brăila ultimilor ani își arată o față economică diferită: una dominată de agricultură de mari dimensiuni, comerț, servicii și companii care rulează sute de milioane de lei anual. Dacă în urmă cu aproape două decenii nume precum “Laminorul” sau ”Promex” defineau ”vârful” economiei locale, ca volum de afaceri, astăzi, topul celor mai puternice firme din județul nostru este condus de jucători complet diferiți. Chiar dacă datele financiare ale unuia dintre cei mai importanți actori de pe piața de business local – și vorbim aici despre Șantierul Naval – nu mai raportează cifrele locale pe firma „Vard Brăila”, se poate observa o predare de ștafetă între „industria grea de altă dată” și „agricultura de acum”.  O analiză a datelor financiare din perioada 2008–2024 (disponibile pe pagina termene.ro) arată nu doar cine sunt „bogații” Brăilei, ci și cum s‑a transformat structura economică a județului.

De la fabrici și uzine la ferme uriașe și comerț

În 2008, economia Brăilei era încă puternic influențată de industria tradițională. Unități precum “Laminorul”, „Promex” sau companii din zona procesării cărnii și comerțului en‑gros dominau clasamentele realizate pornind de la cifra de afaceri raportată odată cu bilanțul anual. Șantierul naval și industria grea aveau, la rândul lor, un rol important în economia locală.

Criza economică, schimbările structurale din industria românească dar și integrarea României într‑o piață globală au redesenat însă acest peisaj. Multe dintre companiile care se aflau în top, în 2008, au dispărut, s‑au restructurat sau nu mai raportează rezultate financiare relevante la nivel local. În locul lor au apărut, ori s-au ridicat încet dar sigur, firme din agricultură, comerț, logistică și servicii, domenii mai flexibile și mai adaptate cererii actuale.

“Agricost”, simbolul noii economii brăilene

În 2024, liderul incontestabil al economiei județului este „Agricost”. Cu o cifră de afaceri de peste 650 milioane lei, un profit net de 78,6 milioane lei și 834 de angajați, compania domină detașat topul firmelor din Brăila. „Agricost” exploatează Insula Mare a Brăilei, cea mai mare exploatație agricolă compactă din Europa, și reprezintă exemplul clar al transformării agriculturii locale într‑un business de anvergură internațională. Controlată de grupul „Al Dahra”, „Agricost” arată și un alt fenomen important: capitalul străin joacă un rol tot mai mare în economia locală. Deși profitul net al companiei a cunoscut oarece fluctuații, nivelul cifrei de afaceri este relativ constant, fapt ce indică o stabilitate și o capacitate de producție care depășesc cu mult standardele agriculturii tradiționale.

Comerțul și serviciile urcă în clasamente

Pe locurile următoare în topul firmelor brăilene se află companii din comerț și servicii. „Apan Motors”, unul dintre cei mai importanți dealeri auto din zonă, a ajuns pe locul al doilea, cu aproape 290 milioane lei cifră de afaceri, profit net de 6,1 milioane lei și 59 de angajați, reflectând creșterea sectorului auto și a consumului în regiune.

„Survcontrol Agro”, o altă firmă importantă din domeniul agricol și al comerțului cu cereale, completează ediția din acest an a podiumului business-ului brăilean. Chiar dacă marjele de profit sunt mici, volumele mari de tranzacții plasează aceste companii printre actorii economici de top ai județului.

În clasament mai apar și firme din construcții, logistică, retail, sau comerț cu combustibili, precum „Concivia” (locul IV cu o cifră de afaceri de 241,9 milioane lei), „Ability Trade” (locul V cu o cifră de afaceri de 232,3 milioane lei), „Avimi Serv” (locul VI cu o cifră de afaceri de 227,6 milioane lei) sau, „Rumsfeld” (locul VII cu o cifră de afaceri de 224,3 milioane lei), „Comision Trade” (locul VIII cu o cifră de afaceri de aproape 219 milioane lei), „Bona Avis” (locul IX cu o cifră de afaceri de 211,6 milioane lei), ori „Sandomar Pan” (locul X în clasamentul din acest an cu o cifră de afaceri de 209,3 milioane lei), semn că economia Brăilei nu depinde, totuși, de un singur sector, ci se diversifică treptat.

Cine sunt oamenii de afaceri din spatele firmelor de succes

O firmă nu poate performa fără o administrare eficientă. La Brăila, firmele din top, care susțin economia locală sunt deținute și administrate atât de oameni e afaceri brăileni cât și de manageri străini, dacă vorbim despre societățile cu capital străin. La acest capitol se remarcă ”Agricost” SA, firma care administrează cele 56.000 hectare din Insula Mare a Brăilei și care este deținută de Al Dahra Agriculture Sole Proprietorship LLC și Al Dahra Holding LTD, două societăți din portofoliul șeicului Bin Zayed Bin Sultan Al Nahyan Sheikh Hamdan din Emiratele Arabe Unite. Ca administratori figurează, la Registrul Comerțului, Krage Nils, Donald Stuart John, Van Den Berg Arnoud și Solomei Mihai (director).

”Apan Motors” îi are ca asociați pe Mircea Andreev și Elena Laura Andreev, administrator fiind Mircea Andreev. ”Concivia” SA este administrată de Gheorghe Bunea Stancu (director), Dumitrașcu Petrică, Gheorghe Bunea Răzvan și Costin Mădălin Alexandru. Ca asociați, figurează Gheorghe Bunea Răzvan și ”Bursagrirom” SA. Firma ”Comision Trade” este patronată de Florin Cârligea, actualmente deputat AUR în Parlamentul României, administrator fiind Munteanu Ștefan.

”Survcontrol Agro” este patronată și administrată de Daniel Gutium. ”Avimi Serv” este administrată de Ionescu Victoria, iar ca asociați cu părți egale figurează Ionescu Victoria și Ionescu Mihail Romy. ”Rumsfeld” este administrată de Arghir Valentin Nicolae  care figurează și ca asociat, împreună cu ”Ezean Grain” SRL. Firma ”Bona Avis” îi are ca administratori pe Kizilcelik Eda, Saglam Ghiulnur și Saglam Cagan, iar asociați cu părți egale sunt  Kizilcelik Eda și  Saglam Ghiulnur. ”Sandomar Pan” este patronată și administrată de Sandu Ionel, iar ”Ability Trade” este patronată și administrată de Enescu Octavian Gabriel.

Dispariția „giganților” de altădată

Poate cea mai vizibilă schimbare față de 2008 este absența marilor companii industriale care defineau cândva identitatea economică a județului. „Laminorul”, „Promex” sau marii producători de carne ori procesatorii din industria alimentară nu mai apar în topurile recente. În unele cazuri, firmele au intrat în insolvență, în altele au fost preluate, mutate sau și‑au redus semnificativ activitatea. Această evoluție nu este un caz izolat, ci face parte dintr‑un fenomen mai amplu, întâlnit în multe zone ale României: declinul industriei grele și mutarea centrului de greutate spre agricultură performantă, comerț și servicii.

Ce spun cifrele despre viitorul Brăilei

Datele financiare din ultimii 17 ani arată că Brăila nu este un județ sărac, ci unul cu resurse economice importante, valorificate însă diferit de la un deceniu la altul. Agricultura rămâne motorul principal, dar nu mai este vorba despre ferme mici, ci despre exploatații uriașe, tehnologizate și integrate în piețe internaționale.

În același timp, comerțul, logistica și serviciile au devenit și piloni ai economiei locale, oferind stabilitate și adaptabilitate. Pe de altă parte, lipsa unor mari investiții industriale ridică semne de întrebare legate de diversificarea pe termen lung și de capacitatea județului de a crea locuri de muncă bine plătite. Cel mai probabil, un imbold va veni pe măsură ce este pus în valoare Podul peste Dunăre, o infrastructură strategică ce va repoziționa Brăila pe harta economică regională, facilitând accesul investitorilor, reducând costurile de transport și deschizând perspective pentru dezvoltarea industriei locale și a logisticii.

Ca o concluzie…

„Bogățiile Brăilei” nu mai înseamnă, astăzi, furnale, șantiere și uzine, ci terenuri agricole, rețele comerciale și firme care rulează volume mari de bani cu un număr relativ mic de angajați. Este o schimbare profundă, care arată, dacă privim jumătatea plină a paharului, că economia locală se poate adapta cerințelor moderne într-un timp scurt. Mediul de afaceri ar trebui ca, în anii următori, să facă eforturi susținute să exploateze acest atuu, precum și să pună în valoare resursele locale, inclusiv resursa umană, și să le canalizeze spre investiții durabile și oportunități pentru brăileni.