Magazin
Se trece la ora de vară. Cum poate fi influențat ritmul biologic al organismului
România va trece la ora de vară în acest weekend, în noaptea de 28 spre 29 martie 2026, când ceasurile vor fi date înainte cu o oră, astfel încât ora 03:00 va deveni 04:00. Schimbarea, aplicată în majoritatea statelor Uniunii Europene, aduce mai multă lumină naturală în a doua parte a zilei, cu seri mai lungi și mai luminoase, însă poate influența somnul, ritmul biologic și activitățile zilnice.
Ora de vară va rămâne în vigoare până în ultima duminică din octombrie 2026, când se va reveni la ora standard prin mutarea ceasurilor înapoi cu o oră.
Trecerea la ora de vară are loc în fiecare an în ultimul weekend din martie. În 2026, schimbarea se produce în noaptea de sâmbătă, 28 martie, spre duminică, 29 martie, când ora 03:00 devine 04:00, iar ziua respectivă va avea doar 23 de ore.
Odată cu această modificare, România trece de la ora Europei de Est (EET) la ora de vară a aceluiași fus orar (EEST).
Schimbarea orei poate afecta ceasul biologic intern
„Trecerea la ora de vară este, de regulă, mai dificilă decât revenirea la ora de iarnă, deoarece implică pierderea unei ore de somn. Această modificare poate provoca oboseală, dificultăți de concentrare și probleme la trezirea de dimineață, odată cu reluarea programului obișnuit.
Chiar și o diferență de o oră poate influența ceasul biologic intern, care reglează alternanța somn-veghe, cunoscută drept ritm circadian. Totuși, aceste efecte nu apar la toate persoanele.
Dacă adaptarea este mai grea, se recomandă ajustarea treptată a programului de somn, prin culcarea cu 10-15 minute mai devreme, în zilele dinaintea schimbării, dar și menținerea unei rutine corecte și a unei igiene adecvate a somnului. Expunerea la lumină naturală pe parcursul zilei poate ajuta organismul să se adapteze mai ușor la noul program.
În cazul în care somnolența persistă pe timpul zilei, pot fi utile pauze scurte de odihnă, de aproximativ 20 de minute, fără a le depăși, în funcție de program și context, pentru refacerea nivelului de energie”, a explicat pentru Digi24.ro Răzvan Lungu, medic specialist pneumolog, atestat în somnologie.
De ce se schimbă ora de două ori pe an
Sistemul schimbării orei a fost introdus pentru a valorifica mai bine lumina naturală și pentru a reduce consumul de energie electrică, mai ales în perioadele cu zile mai lungi. Ideea datează din secolul al XVIII-lea, când Benjamin Franklin sugera utilizarea mai eficientă a luminii naturale pentru economisirea resurselor folosite la iluminat.
Prima propunere modernă privind ora de vară a fost formulată în 1907 de britanicul William Willett. Implementarea efectivă a început în 1916, în timpul Primului Război Mondial, când Germania și Austro-Ungaria au introdus această măsură pentru a economisi combustibil. Ulterior, sistemul a fost adoptat de numeroase state din Europa și America de Nord.
Istoria orei de vară în România
În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1917, în timpul Primului Război Mondial. După război, sistemul a fost abandonat, fiind reintrodus în 1932, când a început să fie aplicat anual. La acea vreme, trecerea la ora de vară avea loc în prima duminică din aprilie, iar revenirea la ora standard în prima duminică din octombrie. Practica a fost suspendată în anii ’40 și reluată abia în 1979. Din 1997, calendarul schimbării orei a fost aliniat cu cel al statelor Uniunii Europene.
În prezent, eficiența acestui sistem este intens dezbătută, iar Uniunea Europeană analizează de mai mulți ani dacă ar trebui menținut sau eliminat. În 2018, Comisia Europeană a lansat o consultare publică pe această temă și a propus ulterior renunțarea la schimbarea orei, lăsând fiecărui stat membru libertatea de a alege între ora standard și ora de vară permanentă.
Până acum, statele membre nu au ajuns la un consens, astfel că mecanismul rămâne în vigoare, iar ceasurile continuă să fie ajustate de două ori pe an în majoritatea țărilor europene.
Bine de știut
Ai animale în curte? Când te pot reclama vecinii și ce amenzi riști
Cei care cresc animale în curte trebuie să respecte nu doar regulile privind îngrijirea acestora, ci și normele de bună vecinătate. Lătratul persistent, mirosurile puternice sau lipsa igienei pot duce la reclamații și, în anumite situații, la amenzi.
Un câine care latră ore întregi, un adăpost amplasat necorespunzător sau mirosurile provenite din gospodărie pot deveni motive serioase de conflict între vecini. Deținerea animalelor în propria curte este permisă, însă proprietarii au obligația de a evita producerea unui disconfort nejustificat pentru cei care locuiesc în apropiere.
Regulile diferă în funcție de situație, de tipul animalelor și de prevederile locale, iar autoritățile pot interveni atunci când sunt sesizate probleme legate de zgomot, igienă sau condițiile în care sunt ținute animalele.
Unde poate fi amplasată cușca câinelui
Codul civil prevede, în anumite situații, reguli privind distanța față de limita de proprietate pentru construcții, lucrări și plantații. O cușcă obișnuită, care poate fi mutată, nu este însă considerată, în mod normal, o construcție fixă.
Asta nu înseamnă că proprietarul poate amplasa adăpostul animalului oriunde, fără să țină cont de vecini. Chiar dacă nu există întotdeauna o distanță minimă obligatorie pentru o cușcă mobilă, proprietarul trebuie să respecte regulile de bună vecinătate și să evite situațiile în care animalul produce permanent zgomot sau disconfort.
În plus, primăriile pot adopta reguli locale privind creșterea și adăpostirea animalelor, iar aceste prevederi trebuie respectate de proprietari.
Amenzi pentru zgomot și probleme provocate de animale
Unul dintre cele mai frecvente motive de reclamație este zgomotul produs de animale, în special lătratul persistent al câinilor.
În funcție de situație și de constatarea autorităților, proprietarul poate fi sancționat pentru tulburarea liniștii locuitorilor. Amenzile pot fi cuprinse între 200 și 1.000 de lei, iar pentru încălcarea perioadelor de odihnă prevăzute de lege, între 22:00 și 08:00, respectiv 13:00 și 14:00, sancțiunile pot fi mai mari.
Totuși, o amendă nu se aplică automat doar pentru că un vecin face o reclamație. Autoritățile trebuie să verifice situația concretă și să stabilească dacă există într-adevăr o abatere.
Probleme pot apărea și din cauza mirosurilor neplăcute. Lipsa curățeniei, acumularea dejecțiilor sau întreținerea necorespunzătoare a spațiilor în care sunt ținute animalele pot atrage sancțiuni, în funcție de normele sanitare, de mediu și sanitar-veterinare încălcate.
Regulile nu se referă doar la câini și pisici. Persoanele care cresc în gospodărie păsări, porci, vaci, oi, capre sau alte animale trebuie, de asemenea, să asigure condiții corespunzătoare de igienă și să evite poluarea sau producerea unor mirosuri persistente.
Unde pot face reclamație vecinii
Dacă problema nu poate fi rezolvată printr-o discuție între vecini, persoanele afectate se pot adresa autorităților.
În cazul zgomotelor produse de animale, pot fi sesizate Poliția Română sau Poliția Locală. Pentru probleme legate de mirosuri, dejecții și condiții necorespunzătoare de igienă pot avea competențe, în funcție de situație, DSVSA, Direcția de Sănătate Publică, Garda de Mediu sau autoritățile locale.
Pentru a demonstra că problema este una repetată, pot fi utile înregistrările audio sau video, precum și notarea zilelor și intervalelor orare în care se produc incidentele.
În situațiile în care disconfortul persistă și proprietarul nu ia măsuri, conflictul poate ajunge și în instanță. Vecinii pot solicita încetarea tulburării și luarea unor măsuri pentru reducerea zgomotului sau a mirosurilor, iar dacă pot demonstra existența unui prejudiciu pot cere și despăgubiri.
Așadar, simplul fapt că o persoană are animale în propria curte nu reprezintă o problemă. Situația se schimbă însă atunci când acestea ajung să afecteze în mod constant viața celor care locuiesc în apropiere.
Bine de știut
Ai un copac bătrân în curte care riscă să cadă? Când îl poți tăia și când ai nevoie de aprobare
Un copac bătrân, uscat sau afectat de boli poate deveni un adevărat pericol, mai ales atunci când este aproape de casă, de gard sau de proprietatea vecinului. Totuși, faptul că arborele se află în propria curte nu înseamnă întotdeauna că poate fi tăiat fără nicio formalitate.
Mulți proprietari cred că pot decide singuri soarta oricărui copac aflat pe terenul lor. În realitate, regulile diferă în funcție de specia arborelui, de locul în care acesta crește, de eventualul regim de protecție și, în anumite situații, de regulamentele stabilite de autoritățile locale.
Situația devine și mai complicată atunci când arborele este bătrân sau prezintă semne că s-ar putea prăbuși la primul vânt puternic.
Ce copaci pot fi tăiați fără autorizație
În cazul pomilor fructiferi obișnuiți din gospodării, cum sunt merii, prunii sau perii, tăierea nu necesită, de regulă, obținerea unei aprobări speciale.
Reguli diferite se pot aplica însă pentru alte specii de arbori, iar proprietarii trebuie să țină cont și de eventualele prevederi adoptate la nivel local.
Așadar, înainte de a chema o echipă pentru tăierea unui arbore de mari dimensiuni, este recomandat ca proprietarul să verifice dacă există reguli speciale în localitatea în care se află imobilul.
În unele localități, autoritățile pot impune obținerea unei aprobări pentru tăierea anumitor arbori, inclusiv în funcție de grosimea sau diametrul trunchiului.
Nucul și castanul comestibil au un regim special
O atenție deosebită trebuie acordată nucului și castanului comestibil.
Aceste specii beneficiază de un regim juridic special, iar tăierea lor poate necesita obținerea în prealabil a aprobărilor prevăzute de lege, inclusiv atunci când arborele crește izolat într-o curte privată.
De asemenea, în cazul unor arbori precum stejarul, teiul, fagul sau bradul, pot deveni importante atât dimensiunea exemplarului, cât și regulile aplicabile la nivel local.
Există și situații speciale în care terenul se află într-o zonă protejată, în apropierea unui monument istoric sau într-o zonă cu un regim special de protecție. În astfel de cazuri, intervențiile asupra vegetației pot fi supuse unor condiții suplimentare.
Ce faci dacă arborele riscă să se prăbușească
Problema devine urgentă atunci când un copac este bolnav, putrezit, puternic înclinat sau există semne clare că se poate prăbuși.
Dacă arborele amenință persoane, locuințe, mașini sau alte bunuri, iar pericolul este iminent, proprietarul poate solicita intervenția autorităților competente.
În funcție de situație, pot fi sesizate primăria, serviciile de protecție civilă, Inspectoratul pentru Situații de Urgență sau alte instituții care au atribuții în astfel de cazuri.
Dacă pentru tăierea acelui arbore este necesară în mod normal o aprobare, procedura poate fi urgentată atunci când există un risc imediat de prăbușire.
Caracterul urgent al situației nu înseamnă însă automat că orice copac trebuie să primească un aviz special. Dacă pentru respectivul arbore nu era necesară o aprobare în condiții normale, urgența nu creează automat o nouă obligație.
Ce amenzi riști dacă tai un copac fără să respecți legea
Tăierea ilegală a unui arbore poate atrage sancțiuni chiar dacă acesta se află pe proprietatea privată.
Valoarea amenzii depinde de mai mulți factori, printre care specia arborelui, locul în care se află, regimul de protecție și legislația încălcată.
În anumite situații, sancțiunile pot ajunge la câteva mii de lei sau chiar mai mult, iar în cazurile în care sunt încălcate prevederi speciale din legislația silvică pot exista consecințe și mai grave.
CELE MAI CITITE
