Cultură
Festivalul Internațional „Mihail Sebastian” revine la Brăila. Trei zile de teatru, povești și memorie
Teatrul „Maria Filotti” din Brăila devine, între 16 și 18 octombrie, punctul de întâlnire pentru spectacole care readuc în atenția publicului numele și lumea lui Mihail Sebastian. Festivalul Internațional „Mihail Sebastian” propune patru spectacole, de la comedia satirică „Ultima oră” până la producții despre Anne Frank, Holocaust, antisemitism și viața scriitorului brăilean.
Mihail Sebastian este una dintre personalitățile culturale importante pe care Brăila le-a dat României. Scriitor, dramaturg, publicist și unul dintre cei mai importanți memorialiști ai perioadei interbelice, Sebastian a lăsat în urma sa o operă care continuă să fie redescoperită și reinterpretată pe scenele teatrelor.
Festivalul care îi poartă numele s-a născut la Brăila în urmă cu mai bine de un deceniu și a crescut de la manifestările dedicate operei sale la un eveniment internațional în care teatrul, literatura și memoria istorică se întâlnesc.
Iar ediția din 2026 vine cu un program care depășește cu mult ideea unui festival dedicat exclusiv dramaturgiei lui Sebastian.
De la „Ultima oră” la povestea lui Mihail Sebastian
Prima întâlnire cu publicul va avea loc vineri, 16 octombrie, de la ora 18:00, în Sala Mare a Teatrului „Maria Filotti”.
Pe scenă va fi prezentat spectacolul „Ultima oră”, de Mihail Sebastian, în producția Teatrului „Alexandru Davila” din Pitești.
Scrisă în 1934, comedia îl duce pe spectator în interiorul unei redacții de ziar, într-o lume în care știrile de scandal pot schimba destine, iar puterea și influența sunt mai importante decât adevărul.
Un scandal politic major declanșează o succesiune de intrigi, ambiții și compromisuri. Sebastian construiește o satiră a presei și a societății interbelice, dar multe dintre situațiile imaginate în urmă cu aproape un secol rămân surprinzător de actuale.
Spectacolul este regizat și adaptat de Răzvan Săvescu, iar scenografia îi aparține Mirunei Varodi.
Distribuția îi include pe Adrian Titieni, Vlad Popescu, Robert Tudor, Cătălin Mirea, Marius Pieca, Florin Dobre, Marius Furtună, Puiu Mărguescu, Luana Lute și Alina Diaconu.
Reprezentația durează o oră și 50 de minute.
Anne Frank, povestea care nu trebuie uitată
Sâmbătă, 17 octombrie, de la ora 18:00, scena Teatrului „Maria Filotti” va fi ocupată de elevii Liceului de Arte „Hariclea Darclée”, specializarea Arta Actorului.
Aceștia vor prezenta „A ta… Anne F.”, o dramatizare după „Jurnalul Annei Frank”, în regia lui Leti Brânzia.
Spectacolul urmărește povestea Annei Frank, adolescenta care și-a transformat jurnalul într-una dintre cele mai cunoscute mărturii despre persecuția evreilor în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
În 1942, Anne începe să-și noteze în jurnal experiențele adolescenței, relația cu familia, colegii și primele iubiri. Viața ei se schimbă însă radical după ocuparea Olandei de către Germania nazistă.
Familia Frank se ascunde împreună cu alte persoane într-un spațiu secret amenajat în clădirea fabricii lui Otto Frank. Timp de aproximativ doi ani, cei opt oameni trăiesc în clandestinitate, până când sunt descoperiți și arestați.
Anne și sora ei, Margot, mor în lagărul Bergen-Belsen în 1945.
Pentru tinerii actori brăileni, spectacolul este și o încercare de a aduce această poveste în fața unei generații care nu a trăit direct evenimentele celui de-Al Doilea Război Mondial.
Un spectacol despre pogrom, memorie și pericolul extremismului
Tot sâmbătă, dar de la ora 20:00, în Sala Studio, festivalul propune un spectacol cu o puternică dimensiune documentară.
„Tatăl, Pogromul și Paralela”, producție realizată de Adriana Savin în colaborare cu Teater Tribunalen din Stockholm, pornește de la povestea tatălui actriței, un tânăr evreu din București care a supraviețuit persecuțiilor din timpul războiului.
Spectacolul vorbește despre felul în care prejudecățile și ura pot pătrunde treptat într-o societate și despre momentul în care lucrurile considerate cândva de neconceput ajung să fie privite drept normale.
Una dintre sursele spectacolului este „Jurnal. 1935–1944” de Mihail Sebastian, scris într-o perioadă în care antisemitismul devenea tot mai puternic în România.
Producția pune însă și o întrebare legată de prezent: cum ajunge o societate să transforme prejudecata în persecuție și, în cele din urmă, în genocid?
Spectacolul îi are în distribuție pe Adriana Savin, Henrik Dahl și Gaianeh Pilossian și se joacă în suedeză, cu subtitrare în limba română.
„Soare, amor și întuneric”, povestea lui Sebastian între iubire și antisemitism
Ultima zi a festivalului, duminică, 18 octombrie, aduce unul dintre spectacolele cele mai strâns legate de biografia lui Mihail Sebastian.
De la ora 18:00, în Sala Mare, Teatrul Tineretului din Piatra-Neamț prezintă „Soare, amor și întuneric”, un spectacol care combină teatrul documentar cu teatrul de artă.
Scenariul original este semnat de Ionuț Sociu și Alexandru Mâzgăreanu, după „Jurnal. 1935–1944” de Mihail Sebastian, cu scene din „Jocul de-a vacanța”.
Spectacolul încearcă să recompună, asemenea unui puzzle, imaginea unui Mihail Sebastian prins între iubire, literatură, prietenie și o societate care se schimbă dramatic în jurul său.
Unul dintre firele poveștii este relația dintre scriitor și actrița Leny Caler, una dintre frumusețile cunoscute ale Bucureștiului interbelic și sursa de inspirație pentru universul din „Jocul de-a vacanța”.
În același timp, spectacolul urmărește partea întunecată a biografiei lui Sebastian: transformarea treptată a societății și a unor oameni pe care îi considera prieteni și intelectuali apropiați, pe măsură ce discursul antisemit se răspândește.
Distribuția este formată din Macrina Bârlădeanu, Emanuel Becheru, Paul-Ovidiu Cosovanu, Florin Hrițcu și Mircea Postelnicu.
Regia îi aparține lui Alexandru Mâzgăreanu, iar scenografia este semnată de Alexandra Boerescu.
Spectacolul are o durată de o oră și 50 de minute și este recomandat persoanelor cu vârsta de peste 14 ani.
Trei zile în care teatrul întâlnește memoria
Ediția din 2026 a Festivalului Internațional „Mihail Sebastian” propune, astfel, o călătorie prin mai multe lumi.
De la satira presei și a jocurilor de putere din „Ultima oră”, la povestea Annei Frank, de la memoria Holocaustului și a pogromurilor până la biografia complicată a lui Mihail Sebastian, cele patru spectacole au în comun întrebări care rămân actuale.
Ce se întâmplă atunci când presa renunță la adevăr? Cât de repede poate deveni ura acceptabilă? Cum se transformă prejudecățile în persecuție? Și ce se întâmplă atunci când oamenii aleg să tacă în fața discriminării?
Sunt întrebări care fac ca Festivalul „Mihail Sebastian” să fie mai mult decât o întâlnire anuală dedicată unui mare scriitor brăilean.
Este și o formă de memorie culturală, prin care Brăila își readuce în atenție una dintre personalitățile sale și, în același timp, folosește teatrul pentru a vorbi despre o perioadă a istoriei care continuă să aibă ecouri în prezent.
Festivalul Internațional „Mihail Sebastian” se desfășoară la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila, între 16 și 18 octombrie 2026.
Cultură
Clădirea-amiral de pe strada Împăratul Traian
Una dintre cele mai masive şi mai frumoase clădiri din Brăila, care domină de peste 100 de ani strada Împăratul Traian, principala cale de acces din centrul oraşului spre Dunăre, și-a recăpătat frumusețea originală, după ce a trecut printr-un amplu proces de reabilitare, în perioada 2018 -2022. Este vorba despre sediul Flotilei Fluviale ”Mihail Kogălniceanu”, care a beneficiat de o investiție masivă, de peste 20 milioane de lei, una dintre cele mai mari investiții făcute în ultimii ani la Brăila pentru salvarea unui imobil de patrimoniu.
Banii nu au fost daţi nici de autorităţile locale şi nici de vreun investitor privat, ci provin din bugetul Ministerului Apărării Naţionale. Asta în contextul în care clădirea în cauză serveşte drept sediu pentru comandamentul Flotilei Fluviale, pentru o secţie a Spitalului Militar de Urgenţă “Dr. Aristide Serofiti” Galaţi şi pentru Biroul de Informare Recrutare Brăila.
În 2017, Direcţia Domenii şi Infrastructuri, instituţia care are ca obiect de activitate administrarea patrimoniului imobiliar al Armatei, a postat pe SEAP (Sistemul Electronic de Achiziţii Publice n.n.) licitaţia pentru contractarea unei firme de construcţii specializate în executarea lucrărilor de reabilitare.
Clădirea fiind înscrisă în Patrimoniul Cultural al României, criteriile de selecţie a constructorului au fost stricte, iar lucrările nici nu au putut începe fără un aviz eliberat de Ministerul Culturii. ”Concivia” SA Brăila este firma care a câștigat licitația și care s-a apucat de treabă în 2018.
Termenul inițial pentru finalizarea lucrării a fost de doi ani, însă operațiunea de reabilitare a unui imobil atât de masiv, cu o arhitectură atât de complexă, s-a dovedit a fi destul de dificilă, astfel că ceremonia de inaugurare a clădirii proaspăt renovate s-a putut ține abia în primăvara anului 2022. Chiar și așa, investiția și-a arătat roadele, iar în prezent clădirea de pe strada Împăratul Traian își arată pe deplin frumusețea specifică începutului de secol XX.
Superbul imobil, aflat pe strada care coboară spre Dunăre, pe partea dreaptă în sensul dinspre Piaţa Traian spre port, a fost construit în perioada 1910 – 1913, într-un “stil eclectic, cu puternice influenţe franceze”, după cum se precizează în cartea “Monumente istorice ale oraşului Brăila”, scrisă de Ioan Munteanu.
Tot din acea lucrare aflăm că, iniţial, a servit ca sediu al Societăţii de Asigurări “Generala”, pe vremea când Brăila era unul dintre cele mai prospere oraşe din România, cunoscut în toată lumea pentru că dădea tonul bursei cerealelor pe mapamond. Arhitectul care a proiectat clădirea a fost Oskar Maugsch, iar construcţia propriu-zisă a fost ridicată de italianul Luigi Segatti, care nu a făcut deloc rabat la materiale de calitate, după cum se poate vedea chiar şi acum, după mai bine de un secol, pe faţada monumentală a imobilului.
În timpul Primului Război Mondial, clădirea a fost transformată în spital, apoi a găzduit sediul Comandamentului de ocupaţie german, denumirea străzii Împăratul Traian devenind, în acea perioadă, Kaiser Trajan Strasse.
După al Doilea Război Mondial, imobilul a fost din nou sediu de comandament, de această dată a ocupantului sovietic. A găzduit apoi, câţiva zeci de ani, Policlinica Teritorială Brăila. Din 1980, a fost cedată Brigăzii Fluviale devenite, din 2015, Flotila Fluvială “Mihail Kogălniceanu”.
“Imobilul are 1.900 metri pătraţi, cu subsol, parter, două etaje şi aproximativ 100 de încăperi. Zidurile sunt placate cu piatră artificială. Cele două corpuri ale clădirii, dispuse pe aliniamentul a două străzi intersectate în unghi ascuţit, sunt legate printr-un volum cilindric decrosat, subliniat de o cupolă. Un accent particular primeşte centrul faţadei principale, prin cele 7 coloane ionice adosate, ce unifică etajele”, mai precizează Ioan Munteanu în lucrarea sa dedicată monumentelor istorice de pe raza Brăilei.
Totuși, trecerea timpului şi lipsa unei renovări făcute cu simţ de răspundere au afectat destul de puternic monumentala faţadă, din care, în urmă cu câțiva ani, înainte de a începe lucrările de reabilitare, începuseră să se desprindă bucăţi mari de tencuială.
Din fericire, grație investiției făcute de Ministerul Apărării, clădirea nu mai reprezintă în prezent un pericol public pentru pietonii ce trec prin zonă ci, din contră, o adevărată mândrie a orașului nostru, o dovadă vizuală a forței economice pe care o avea Brăila în urmă cu mai bine de un secol!
Cultură
„Din paginile cărților, în lumea poveștilor”, la Casa Memorială Fănuș Neagu
• evenimentul va avea loc duminică, 22 noiembrie, ora 13:00, în comuna Grădiștea • copiii grădiștenilor se vor întâlni cu scriitoarea Nina Elena Plopeanu și vor participa la prezentarea volumelor „Povești de dincolo de geam” și „Din jurnalul pisicuței Arti”
Muzeul Brăilei „Carol I” – Casa Memorială „Fănuș Neagu” organizează duminică, 22 noiembrie 2026, începând cu ora 13:00, evenimentul cultural-educativ intitulat „Din paginile cărților, în lumea poveștilor”.
Este vorba de întâlnirea literară a copiilor grădiștenilor cu scriitoarea Nina Elena Plopeanu, chiar la Casa Memorială „Fănuș Neagu”, din localitatea natală a marelui scriitor.
Cu acest prilej, cei prezenți la eveniment vor participa la prezentarea, de către autoare, a volumelor „Povești de dincolo de geam” și „Din jurnalul pisicuței Arti”. Având drept public țintă copiii de vârstă școlară din comuna Grădiștea, evenimentul de duminică va include lectură interactivă și joc de rol.
Coordonator al activităților: Roxana Serea, muzeograf la Casa Memorială „Fănuș Neagu” – Strada Scriitorului nr. 32, comuna Grădiștea, județul Brăila.





















