Social Media

Cultură

Beton, sticlă și amintiri. Brăila anilor ’60–’80, la Cinema Central

• Brăila își redescoperă o parte importantă a patrimoniului arhitectural printr-o expoziție dedicată clădirilor publice construite în perioada 1960–1980, multe dintre ele fiind și astăzi repere ale vieții urbane • găzduită de fostul Cinema Central, expoziția ”Arhitectura celuilalt oraș”, realizată de Muzeul de Arhitectură din România – MuzA, aduce în prim-plan 11 clădiri reprezentative, prin fotografii de arhivă, machete, desene și mărturii • expoziția poate fi vizitată gratuit până pe 14 decembrie, în zilele de vineri, sâmbătă și duminică

Actualizat:
Timp de citire: 9 minute
Beton, sticlă și amintiri. Brăila anilor ’60–’80, la Cinema Central

Brăila pe care o știm din fotografii, din poveștile despre port, Dunăre, negustori și vechiul centru istoric are și un alt chip. Unul construit după 1945, în anii industrializării și ai marilor transformări urbane, când orașul a început să se umple de blocuri, instituții, spații comerciale, săli de sport și locuri de întâlnire. Este orașul în care generații întregi au mers la Cinema Central, au învățat să înoate la bazin, s-au întâlnit ”la pietre”, în fața Primăriei, au mers la spectacole la Casa Tineretului sau la competiții în Sala Polivalentă.

Un oraș care există încă, dar despre care se vorbește mai puțin atunci când este spusă povestea Brăilei. Acest ”celălalt oraș” este recuperat acum printr-o expoziție inedită a Muzeului de Arhitectură din România – MuzA, găzduită chiar într-una dintre clădirile care fac parte din poveste: fostul Cinema Central.

Expoziția ”Arhitectura celuilalt oraș”, curatoriată de arhitecții Cristian Ștefănescu și Cristian Bădescu, aduce în prim-plan 11 clădiri și locuri reprezentative pentru arhitectura civică brăileană a anilor ’60–’80. Printre ele se află Cinema Central, Primăria, Casa Tineretului, Sala Polivalentă, Stadionul Municipal și Magazinul Universal. Nu este însă doar o expoziție despre clădiri. Este, mai ales, o încercare de a recupera o parte din memoria orașului și de a privi cu alți ochi arhitectura unei perioade care, de multe ori, este judecată mai degrabă prin prisma contextului politic decât prin ceea ce a produs în spațiul urban.

Orașul din amintiri

Pentru Cristian Bădescu, co-curatorul expoziției, Brăila anilor ’60–’80 nu este doar un subiect de cercetare. Este și orașul copilăriei și adolescenței sale. ”Copilăria și adolescența mea în Brăila sunt legate de niște repere urbane care poate nu sunt primele la care ne gândim atunci când vorbim despre oraș”, povestește arhitectul.

Sunt amintiri simple, aproape banale, dar tocmai de aceea importante: ieșirile în fața blocului, drumurile cu bicicleta prin parcul Monument, plimbările pe lângă Polivalentă și Stadion, lecțiile de înot, întâlnirile cu colegii în fața Primăriei.

Toate acestea formează, în memoria unei generații, o altă hartă a Brăilei. ”Acesta este, într-un fel, «celălalt oraș» pe care îl explorăm în expoziție: Brăila construită după 1945, privită prin prisma arhitecturii publice. Un oraș care, deși este prezent în experiența noastră de zi cu zi, apare mult mai rar atunci când Brăila își spune propria poveste”, spune Cristian Bădescu.

De aici pornește și una dintre ideile centrale ale expoziției: patrimoniul unui oraș nu se termină acolo unde începe arhitectura comunistă. Există și această Brăilă mai recentă, care a organizat viața cotidiană a oamenilor și care, în multe cazuri, continuă să o facă.

”Fantezia progresului” și orașul modern

MuzA este un muzeu itinerant, fără un sediu permanent, care documentează arhitectura românească prin opriri succesive în diferite orașe ale țării. Brăila este a treia stație a proiectului, după București și Băile Govora, și ultima oprire din programul curatorial al anului 2026, dedicat temei ”Fanteziei”.

La Brăila, această temă se traduce prin ceea ce curatorii numesc ”fantezia progresului”: imaginea orașului modern care se construia în România anilor ’60–’80. Industrializarea, urbanizarea și sistematizarea au schimbat radical orașele. Au apărut cartiere întregi de locuințe colective, centre civice și clădiri publice care trebuiau să ofere locuri pentru cultură, sport, administrație, comerț și petrecerea timpului liber.  Arhitectura devenea astfel mai mult decât o chestiune de formă. Era parte dintr-o imagine despre cum trebuia să arate viața modernă.

”Aceste clădiri civice au calități și intenții arhitecturale care, în momentul de față, rămân într-un fel latente, prea puțin observate”, spune Cristian Ștefănescu, cel de-al doilea co-curator. Tocmai această lipsă de atenție i-a făcut pe curatori să se uite din nou la ele.

”Mi se pare incitant să ne uităm mai atent la ele și să le reconstruim poveștile. În același timp, ele deschid o perspectivă foarte fertilă asupra pluralității de direcții arhitecturale și urbane care au modelat orașul”, adaugă Cristian Ștefănescu.

Expoziția nu încearcă nici să idealizeze perioada, nici să o respingă în bloc. Propune, mai degrabă, o privire atentă asupra unor clădiri care au supraviețuit timpului, sunt în mare parte funcționale și continuă să existe în memoria colectivă.

Cine a construit orașul?

Cercetarea din spatele expoziției a însemnat și recuperarea vocilor celor care au proiectat și construit Brăila. Au fost căutați foști arhitecți și proiectanți ai Institutului de Proiectare, iar discuțiile cu aceștia au oferit informații despre amploarea proiectelor și despre modul în care era gândit orașul în acea perioadă.

În spatele planșelor, al machetelor și al clădirilor există, astfel, și povești personale. Arhitecți care au lucrat ani întregi la proiecte de mari dimensiuni, planuri care au fost construite și altele care au rămas pe hârtie. Pentru Cristian Bădescu, cercetarea are și o componentă personală. Bunicul său a fost arhitect la Brăila și omul care i-a trezit interesul pentru această profesie. Astfel, documentarea orașului se întâlnește cu memoria familiei și cu istoria unei profesii.

Cinema Central, și gazdă, și exponat

Poate cea mai interesantă alegere a expoziției este chiar locul în care aceasta este prezentată. Cinema Central, construit la începutul anilor ’80, a fost timp de decenii unul dintre reperele vieții culturale brăilene.

Cinematograful a funcționat până în 2018, iar sala sa are aproximativ 650 de locuri. Acum, clădirea se redeschide temporar. Foaierul devine spațiu expozițional, iar Cinema Central ajunge să fie în același timp gazdă și obiect de cercetare.

În timpul documentării, cercetătorii au descoperit aici chiar și planșe originale ale cinematografului, datate din 1984. Alături de acestea sunt prezentate fotografii, postere și alte materiale care spun povestea locului. Expoziția nu se oprește însă la arhivele instituționale. O parte importantă a materialului vine din arhive personale: fotografii de familie, cărți poștale, imagini păstrate de colecționari sau recuperate din comunitățile online ale brăilenilor. Sunt imagini care arată nu doar clădirile, ci și oamenii care le-au folosit. Iar această diferență este esențială: arhitectura nu este privită doar ca obiect, ci ca decor al vieții de zi cu zi.

O hartă afectivă a Brăilei

Prin machete, desene, fotografii actuale și imagini de arhivă, cele 11 clădiri sunt puse în relație unele cu celelalte. Vizitatorul poate vedea cum s-a schimbat orașul, ce rol au avut centrele de proiectare, cum au fost gândite noile spații publice și ce a rămas din ambițiile arhitecturale ale acelei perioade. În jurul clădirilor se construiește și o atmosferă a epocii, prin sute de fotografii și vederi, hărți istorice și filme documentare din Arhiva Studioului Cinematografic ”Alexandru Sahia”.

O instalație sonoră cu muzică, reportaje și fragmente de film completează această imagine. Este, în fond, o hartă afectivă a Brăilei. Una în care arhitectura se amestecă inevitabil cu amintirile celor care au locuit orașul.

Expoziția continuă în oraș

MuzA nu se limitează la spațiul expozițional. Proiectul propune și ieșirea în oraș, pentru ca arhitectura să poată fi privită acolo unde există ea în realitate. În primul weekend al deschiderii au fost organizate tururi ghidate atât prin Brăila istorică, cât și pe traseul arhitecturii civice a anilor ’60–’80.

Turul dedicat ”celuilalt oraș” i-a avut ca ghizi pe Mihaela Camelia Roșu și Cristian Bădescu, iar curatorii Cristian Bădescu și Cristian Ștefănescu au însoțit publicul și prin expoziție. Programul a inclus și ateliere pentru copii și adolescenți, precum și un atelier incluziv realizat împreună cu organizații locale, tocmai pentru ca arhitectura să poată fi descoperită de cât mai mulți oameni.

În weekendul 14–15 noiembrie, MuzA va reveni la Brăila cu tururi ghidate, întâlniri și dezbateri dedicate arhitecturii civice și patrimoniului construit socialist din România. Printre invitați se numără Șerban Țigănaș, Irina Tulbure-Moldovan, Alex Răuță, Monica Sebestyen, Corina Elena Anghelescu și Radu Nichifor.

Un oraș care merită privit din nou

Poate că una dintre mizele importante ale expoziției este tocmai aceea de a schimba felul în care privim aceste clădiri. Nu pentru a le transforma artificial în monumente și nici pentru a le cosmetiza trecutul, ci pentru a le înțelege. Au fost proiectate într-o anumită epocă, după anumite idei despre progres și despre orașul modern.

Unele au fost realizate cu ambiție, altele au trecut prin modificări, degradări sau schimbări de funcțiune. Dar ele continuă să facă parte din Brăila. Și, poate, tocmai aici se află una dintre cele mai interesante concluzii ale proiectului MuzA: un oraș nu este alcătuit doar din clădirile pe care alegem să le admirăm. Este alcătuit și din locurile prin care am trecut fără să ne întrebăm vreodată cine le-a proiectat, de ce arată astfel și ce poveste spun despre timpul în care au fost construite.

”Celălalt oraș” al Brăilei este, până la urmă, orașul pe care mulți îl cunosc foarte bine din memorie, dar pe care abia acum începem să-l privim cu atenție. Expoziția ”Arhitectura celuilalt oraș” poate fi vizitată la Cinema Central până pe 14 decembrie, cu acces gratuit, în zilele de vineri, între 15.00 și 19.00, și sâmbătă și duminică, între 11.00 și 17.00.

După Brăila, traseul MuzA continuă în 2027, următoarea oprire anunțată fiind Eforie Sud. Proiectul își propune ca, pe parcursul celor patru ani de călătorie, să ajungă în 11 locuri din România și să aducă în atenție arhitectura nu doar ca patrimoniu, ci ca parte vie a orașelor și a memoriei comunităților.

Cultură

Clădirea-amiral de pe strada Împăratul Traian

Publicat

în

Clădirea-amiral de pe strada Împăratul Traian

Una dintre cele mai masive şi mai frumoase clădiri din Brăila, care domină de peste 100 de ani strada Împăratul Traian, principala cale de acces din centrul oraşului spre Dunăre, și-a recăpătat frumusețea originală, după ce a trecut printr-un amplu proces de reabilitare, în perioada 2018 -2022. Este vorba despre sediul Flotilei Fluviale ”Mihail Kogălniceanu”, care a beneficiat de o investiție masivă, de peste 20 milioane de lei, una dintre cele mai mari investiții făcute în ultimii ani la Brăila pentru salvarea unui imobil de patrimoniu.

Banii nu au fost daţi nici de autorităţile locale şi nici de vreun investitor privat, ci provin din bugetul Ministerului Apărării Naţionale. Asta în contextul în care clădirea în cauză serveşte drept sediu pentru comandamentul Flotilei Fluviale, pentru o secţie a Spitalului Militar de Urgenţă “Dr. Aristide Serofiti” Galaţi şi pentru Biroul de Informare Recrutare Brăila.

În 2017, Direcţia Domenii şi Infrastructuri, instituţia care are ca obiect de activitate administrarea patrimoniului imobiliar al Armatei, a postat pe SEAP (Sistemul Electronic de Achiziţii Publice n.n.) licitaţia pentru contractarea unei firme de construcţii specializate în executarea lucrărilor de reabilitare.

Clădirea fiind înscrisă în Patrimoniul Cultural al României, criteriile de selecţie a constructorului au fost stricte, iar lucrările nici nu au putut începe fără un aviz eliberat de Ministerul Culturii. ”Concivia” SA Brăila este firma care a câștigat licitația și care s-a apucat de treabă în 2018.

Termenul inițial pentru finalizarea lucrării a fost de doi ani, însă operațiunea de reabilitare a unui imobil atât de masiv, cu o arhitectură atât de complexă, s-a dovedit a fi destul de dificilă, astfel că ceremonia de inaugurare a clădirii proaspăt renovate s-a putut ține abia în primăvara anului 2022. Chiar și așa, investiția și-a arătat roadele, iar în prezent clădirea de pe strada Împăratul Traian își arată pe deplin frumusețea specifică începutului de secol XX.

Superbul imobil, aflat pe strada care coboară spre Dunăre, pe partea dreaptă în sensul dinspre Piaţa Traian spre port, a fost construit în perioada 1910 – 1913, într-un “stil eclectic, cu puternice influenţe franceze”, după cum se precizează în cartea “Monumente istorice ale oraşului Brăila”, scrisă de Ioan Munteanu.

Tot din acea lucrare aflăm că, iniţial, a servit ca sediu al Societăţii de Asigurări “Generala”, pe vremea când Brăila era unul dintre cele mai prospere oraşe din România, cunoscut în toată lumea pentru că dădea tonul bursei cerealelor pe mapamond. Arhitectul care a proiectat clădirea a fost Oskar Maugsch, iar construcţia propriu-zisă a fost ridicată de italianul Luigi Segatti, care nu a făcut deloc rabat la materiale de calitate, după cum se poate vedea chiar şi acum, după mai bine de un secol, pe faţada monumentală a imobilului.

În timpul Primului Război Mondial, clădirea a fost transformată în spital, apoi a găzduit sediul Comandamentului de ocupaţie german, denumirea străzii Împăratul Traian devenind, în acea perioadă, Kaiser Trajan Strasse.

După al Doilea Război Mondial, imobilul a fost din nou sediu de comandament, de această dată a ocupantului sovietic. A găzduit apoi, câţiva zeci de ani, Policlinica Teritorială Brăila. Din 1980, a fost cedată Brigăzii Fluviale devenite, din 2015, Flotila Fluvială “Mihail Kogălniceanu”.

“Imobilul are 1.900 metri pătraţi, cu subsol, parter, două etaje şi aproximativ 100 de încăperi. Zidurile sunt placate cu piatră artificială. Cele două corpuri ale clădirii, dispuse pe aliniamentul a două străzi intersectate în unghi ascuţit, sunt legate printr-un volum cilindric decrosat, subliniat de o cupolă. Un accent particular primeşte centrul faţadei principale, prin cele 7 coloane ionice adosate, ce unifică etajele”, mai precizează Ioan Munteanu în lucrarea sa dedicată monumentelor istorice de pe raza Brăilei.

Totuși, trecerea timpului şi lipsa unei renovări făcute cu simţ de răspundere au afectat destul de puternic monumentala faţadă, din care, în urmă cu câțiva ani, înainte de a începe lucrările de reabilitare, începuseră să se desprindă bucăţi mari de tencuială.

Din fericire, grație investiției făcute de Ministerul Apărării, clădirea nu mai reprezintă în prezent un pericol public pentru pietonii ce trec prin zonă ci, din contră, o adevărată mândrie a orașului nostru, o dovadă vizuală a forței economice pe care o avea Brăila în urmă cu mai bine de un secol!

Citește articolul complet

Cultură

„Din paginile cărților, în lumea poveștilor”, la Casa Memorială Fănuș Neagu

• evenimentul va avea loc duminică, 22 noiembrie, ora 13:00, în comuna Grădiștea • copiii grădiștenilor se vor întâlni cu scriitoarea Nina Elena Plopeanu și vor participa la prezentarea volumelor „Povești de dincolo de geam” și „Din jurnalul pisicuței Arti”

Publicat

în

„Din paginile cărților, în lumea poveștilor”, la Casa Memorială Fănuș Neagu

Muzeul Brăilei „Carol I” – Casa Memorială „Fănuș Neagu” organizează duminică, 22 noiembrie 2026, începând cu ora 13:00, evenimentul cultural-educativ intitulat „Din paginile cărților, în lumea poveștilor”.

Este vorba de întâlnirea literară a copiilor grădiștenilor cu scriitoarea Nina Elena Plopeanu, chiar la Casa Memorială „Fănuș Neagu”, din localitatea natală a marelui scriitor.

Cu acest prilej, cei prezenți la eveniment vor participa la prezentarea, de către autoare, a volumelor „Povești de dincolo de geam” și „Din jurnalul pisicuței Arti”. Având drept public țintă copiii de vârstă școlară din comuna Grădiștea, evenimentul de duminică va include lectură interactivă și joc de rol.

Coordonator al activităților: Roxana Serea, muzeograf la Casa Memorială „Fănuș Neagu” – Strada Scriitorului nr. 32, comuna Grădiștea, județul Brăila.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧