Economie
Situația agriculturii din Brăila, sub lupa UE. Problemele la zi și soluții de viitor
• Direcția Agricolă a găzduit o întâlnire a fermierilor și specialiștilor locali cu experți ai Institutului de Geografie al Academiei Române în cadrul proiectului de cercetare Europe LAND, un proiect itinerant în mai multe ţări inițiat de Uniunea Europeană
Sub titulatura “Utilizarea terenurilor agricole şi adaptarea la schimbările climatice în judeţul Brăila”, a avut loc, pe 6 noiembrie, la sediul Direcției Agricole Județene (DAJ) Brăila un workshop organizat în cadrul proiectului de cercetare Europe LAND, un proiect itinerant în mai multe ţări inițiat de Uniunea Europeană.
La Brăila, evenimentul a fost organizat sub egida Institutului de Geografie al Academiei Române, din partea căruia au participat academician Dan Bălteanu, dr. Mariana Dumitraşcu și dr Mihaela Sima, buni cunoscători ai agriculturii brăilene. Au fost prezenți directorul Direcției Agricole, Ionuț Mocanu, dar și reprezentanți ai Asociației Producătorilor Agricoli Brăila.
Manifestarea a fost un bun prilej de a reuni fermieri, cercetători şi autorităţi locale pentru prezentarea şi dezbaterea unei teme de larg interes comun: “Provocările în managementul durabil al terenurilor şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice”.
În discuţiile purtate s-a evidenţiat impactul extremelor climatice asupra culturilor agricole; disponibilitatea resurselor de apă şi soluţii pentru retenţia acestora; efectele negative ale dăunătorilor; necesitatea unui lanţ complet de valorificare a produselor agricole; un sprijin mai mare pentru fermieri prin măsuri de subvenţiii adecvate , compesaţii şi despăgubiri; credite cu dobânzi minime; contracararea efectelor datorate situaţiei geopolitice actuale etc.
S-a reiterat faptul că glasul fermierilor este insuficient auzit de autoritățile centrale, subliniindu-se şi importanţa asocierii fermierilor pentru depăşirea problemelor, inclusiv în desfacerea propriilor produse şi creşterea rezistenţei în faţa concurenţei neloiale şi a importurilor de produse agro-alimentare.
Tehnologii de vârf şi Inteligenţă Artificială
Specialiștii su subliniat faptul că tehnologiile de vârf echivalează cu reducerea cheltuielilor, producţii mari, consum redus de carburanţi, protejarea solurilor prin: soiuri şi hibrizi adaptaţi la condiţiile climatice vitrege şi potenţialul terenurilor agricole.
S-a vorbit și despre extinderea loturilor semincere, mai puţină birocraţie şi o legislaţie adecvată, inclusiv în folosirea şi administrarea terenurilor. Promovarea culturilor tradiţionale a fost o altă temă abordată, precum şi cultivarea fiecărei palme de teren – inclusiv a celor nisipoase şi sărăturate. Valorificate prin perdele forestiere şi împăduriri, cu un rol deosebit în menţinerea umidităţii în sol. Toate acestea, făcute cu profesionalism şi dedicare, planificare şi coordonare instituţională.
“Colectăm întrebări, idei şi propuneri !”
Au spus organizatorii workshop-ului, iar participanţii şi-au exprimat deschis nemulţumirile pe care le au față de actuala stare de lucruri din domeniul agricol, venind şi cu idei demne de luat în seamă, sintetizate apoi printr-un chestionar pe scara de la 1 la 7, în care au fost supuse atenţiei întrebări legate de factorii sociali, tehnologici, economici, de mediu, politici, valori şi legislaţie.
“Analizaţi azi, pentru decizii în sprijinul agriculturii de mâine”, li s-au adresat organizatorii fermierilor, fiind însă necesară şi certitudinea punerii ideilor în practică.
Economie
De la diplomă la pensie: unde se întrerupe valorificarea capitalului uman în România
• Dr. ec. Cristina Chiriac propune HCCG, un cadru de analiză care urmărește cum se transformă educația și competențele în muncă, venituri, capital și pensii • Cercetarea „România Nevalorificată” formulează zece măsuri de politică publică, inclusiv adaptarea fiscalității muncii cu timp parțial
Ce se întâmplă cu investiția în educație atunci când o persoană nu își poate folosi competențele pe piața muncii? Cum afectează o întrerupere a carierei veniturile, economiile și pensia? Și ce ar trebui să urmărească statul pentru a înțelege unde este nevoie de sprijin? Aceste întrebări se află în centrul Human Capital Conversion Gap (HCCG), cadrul de analiză propus de Dr. ec. Cristina Chiriac în cercetarea „România Nevalorificată – Capitalul uman feminin între performanță și inegalitate”, realizată cu sprijinul unei echipe de contributori și lansată la București, pe 10 noiembrie 2026.
HCCG urmărește unde apar obstacolele care împiedică transformarea educației și a competențelor în participare economică, venituri, capital acumulat și drepturi de pensie.
Cercetarea pornește de la două realități: România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la ponderea femeilor în rândul absolvenților STEM — știință, tehnologie, inginerie și matematică —, cu 42,1%. În același timp, rata de ocupare a femeilor cu vârste între 20 și 64 de ani este de 59,5%, față de media europeană de 71,3%.
Cele două procente se referă la populații diferite și nu pot fi comparate direct pentru a calcula o pierdere economică. Ele arată însă de ce este necesar să urmărim atât rezultatele educației, cât și oportunitățile pe care femeile le au ulterior în economie.
Într-un scenariu ipotetic în care rata ocupării feminine ar ajunge la media europeană, cercetarea estimează aproximativ 643.000 de femei în plus în ocupare și o valoare suplimentară a producției de aproximativ 160 de miliarde de lei anual, echivalentul a 8,4% din PIB-ul României în 2025.
Calculul păstrează constante celelalte condiții analizate. El ilustrează dimensiunea unei oportunități economice și nu reprezintă o pierdere bugetară înregistrată sau o prognoză de creștere.
Ce reprezintă HCCG
Instrumentele internaționale măsoară deja educația, ocuparea și inegalitățile economice dintre femei și bărbați. HCCG propune analizarea acestor informații într-un cadru comun, pentru a înțelege unde se întrerupe parcursul de la pregătire la independență economică.
Conceptul urmărește șapte etape: formarea, participarea pe piața muncii, veniturile, acumularea de capital, inițiativa economică, timpul dedicat muncii neremunerate și drepturile contributive, inclusiv pensia.
O întrerupere a activității profesionale, de exemplu, poate avea consecințe pe lângă salariul pierdut în perioada respectivă. Poate afecta experiența profesională, economiile, accesul la finanțare și contribuțiile pentru pensie.
HCCG propune examinarea acestor legături. În această etapă, este un cadru conceptual: nu acordă României un scor, nu face un clasament al statelor și nu adună estimări economice care se suprapun. Fiecare etapă este analizată folosind populația și indicatorii relevanți.
„Am pornit de la o întrebare simplă: ce se întâmplă cu potențialul unei femei după ce își încheie studiile? Dacă nu poate reveni la muncă, dacă pregătirea ei nu se reflectă în venituri sau dacă anii de îngrijire îi afectează pensia, trebuie să înțelegem unde apar aceste obstacole. Prin HCCG propun să privim întregul parcurs. O decizie de astăzi poate avea consecințe peste douăzeci sau treizeci de ani. Avem nevoie să le urmărim pentru a putea interveni la timp”, afirmă Dr. ec. Cristina Chiriac, autoarea cercetării.
De ce o creșă contează și pentru economie
Un exemplu este accesul la servicii de îngrijire. În România, numai 11,4% dintre copiii sub trei ani beneficiau de servicii formale de educație și îngrijire timpurie în 2024, față de media Uniunii Europene de 39,3%.
Lipsa unui loc accesibil la creșă poate întârzia revenirea unui părinte pe piața muncii. Pentru o femeie aflată în această situație, consecințele pot însemna venituri mai mici, o pauză profesională prelungită și mai puțini ani de contribuție la pensie.
Din această perspectivă, rezultatele unei investiții în creșe trebuie urmărite și prin sprijinul efectiv oferit familiilor: câte locuri sunt funcționale, câți copii beneficiază de ele și în ce măsură părinții pot reveni la muncă.
Aceeași abordare se aplică diferențelor salariale. Efectele lor pot continua în timp, prin economii mai mici, acces mai dificil la capital și drepturi de pensie inferioare.
Zece măsuri pentru valorificarea potențialului economic
Autoarea cercetării propune zece măsuri de politică publică. Acestea vizează educația, extinderea serviciilor de îngrijire, fiscalitatea muncii cu timp parțial, egalitatea salarială, accesul antreprenoarelor la finanțare, recunoașterea perioadelor de îngrijire în acumularea drepturilor de pensie și îmbunătățirea datelor publice.
A zecea măsură privește adaptarea fiscalității muncii cu timp parțial, astfel încât aceasta să susțină accesul la angajare și revenirea pe piața muncii. Propunerea urmărește reducerea barierelor fiscale pentru persoanele care pot lucra doar o parte din zi, inclusiv pentru cele care au responsabilități de îngrijire.
Pentru o femeie care nu poate reveni imediat la un program complet, un loc de muncă cu timp parțial poate reprezenta o etapă de reluare a activității profesionale. Tratamentul fiscal al acestei forme de muncă trebuie evaluat și prin efectele asupra angajării, veniturilor și continuității contribuțiilor sociale.
Pentru pachetul de nouă măsuri pentru care cercetarea prezintă estimări de cost, necesarul anual este de 2,96–3,51 miliarde de lei în faza de construcție. Măsura a zecea, privind fiscalitatea muncii cu timp parțial, este prezentată separat de acest interval; includerea sa într-un cost total actualizat necesită evaluarea distinctă a impactului bugetar.
În scenariul de apropiere a ocupării feminine de media europeană, cercetarea estimează un potențial de venituri fiscale suplimentare de aproximativ 11 miliarde de lei anual, condiționat de realizarea ipotezelor analizate. Această estimare nu reprezintă venitul garantat al aplicării celor zece măsuri și nu poate fi interpretată drept un randament direct al cheltuielilor propuse.
Fiecare măsură va fi prezentată separat, împreună cu datele care o susțin, responsabilitățile instituționale și rezultatele urmărite.
Ce este necesar pentru dezvoltarea cadrului de analiză
HCCG poate fi dezvoltat și testat în timp, inclusiv prin analize comparative între economii. Pentru aceasta sunt necesare definiții și formule standardizate, surse statistice comparabile și verificarea empirică a legăturilor dintre etapele analizate.
Cercetarea semnalează și o dificultate: lipsa unor serii de date administrative publice, comparabile și prezentate separat pentru femei și bărbați. Fără aceste informații, anumite schimbări de pe parcursul vieții profesionale rămân greu de urmărit, iar rezultatele politicilor publice sunt mai dificil de evaluat.
România are nevoie să urmărească ce se întâmplă cu investiția în oameni după încheierea studiilor. HCCG propune un cadru pentru a identifica obstacolele care apar pe acest parcurs și pentru a fundamenta intervenții ale căror rezultate să poată fi măsurate.
Despre cercetare și autoare
„România Nevalorificată – Capitalul uman feminin între performanță și inegalitate” este o cercetare realizată de Dr. ec. Cristina Chiriac, alături de o echipă de contributori. Cercetarea este structurată în șapte capitole și trei anexe metodologice. Lucrarea reunește date statistice oficiale, calcule economice proprii, arhitectura conceptuală Human Capital Conversion Gap și zece măsuri de politică publică.
Cristina Chiriac este doctor în economie, antreprenor, autor al volumelor „Marea privatizare”, „Școala de business” și „Șlefuitorii de visuri” și președinte fondator al Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).
Cercetarea a fost lansată public la București, în 10 noiembrie 2026. Sinteza este disponibilă pe www.cristinachiriac.ro.
Economie
Deficitul extern al României se apropie de 23 de miliarde de euro. Investițiile străine au scăzut puternic
România a acumulat un deficit de cont curent de 22,88 miliarde de euro în primele nouă luni ale anului 2026, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României. Dezechilibrul este mai mare decât cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, când se ridica la 22 de miliarde de euro.
Datele BNR, publicate luni, 16 noiembrie, arată și o reducere semnificativă a investițiilor străine directe. Acestea au însumat 4,26 miliarde de euro în perioada ianuarie-septembrie 2026, comparativ cu 6,82 miliarde de euro în primele nouă luni din 2025. Scăderea este de aproximativ 37,5%.
Evoluțiile indică presiuni asupra poziției externe a economiei românești, în condițiile în care deficitul comercial continuă să fie ridicat, iar investițiile străine care pot contribui la finanțarea economiei sunt mai mici decât în anul precedent.
Importurile depășesc exporturile cu peste 25 de miliarde de euro
Cea mai mare contribuție negativă la deficitul de cont curent vine din comerțul cu bunuri. În primele nouă luni ale anului, deficitul acestei componente a ajuns la 25,31 miliarde de euro, cu 1,13 miliarde de euro mai mult decât în perioada similară din 2025.
Exporturile de bunuri au însumat aproximativ 70,3 miliarde de euro, în timp ce importurile au ajuns la 95,61 miliarde de euro. Diferența arată dependența economiei românești de produsele cumpărate din străinătate.
O contribuție pozitivă a venit din sectorul serviciilor, unde România a înregistrat un excedent de 10,46 miliarde de euro, cu 740 de milioane de euro peste nivelul din primele nouă luni ale anului trecut.
Transporturile și serviciile de telecomunicații, informatice și informaționale au avut contribuții importante. În schimb, turismul a continuat să genereze un deficit: cheltuielile românilor pentru călătoriile în străinătate au depășit încasările obținute din turismul internațional cu aproximativ 3,32 miliarde de euro.
Investițiile străine au scăzut cu peste o treime
Un alt indicator urmărit de economiști este evoluția investițiilor directe ale nerezidenților în România. În perioada ianuarie-septembrie 2026, acestea au totalizat 4,26 miliarde de euro, față de 6,82 miliarde de euro în intervalul similar din 2025.
Din suma înregistrată în acest an, participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit, au reprezentat 3,24 miliarde de euro, iar creditele intragrup au avut o valoare netă de 1,02 miliarde de euro.
Reducerea investițiilor este importantă în contextul deficitului extern, deoarece investițiile directe reprezintă una dintre sursele de finanțare ale economiei. Datele statistice nu arată însă, prin ele însele, de ce au scăzut investițiile și nici nu înseamnă că toate proiectele străine din România au fost amânate sau abandonate.
În același timp, datoria externă totală a României a ajuns la 234,19 miliarde de euro la 30 septembrie 2026, în creștere cu aproximativ 3,57 miliarde de euro față de sfârșitul anului trecut.
Datoria pe termen lung reprezenta 77,3% din total, în timp ce datoria pe termen scurt a ajuns la 53,17 miliarde de euro.
Ce înseamnă deficitul de cont curent pentru economie
Deficitul de cont curent nu trebuie confundat cu deficitul bugetar al statului. Primul reflectă diferența dintre încasările și plățile unei țări în relația economică cu exteriorul, incluzând comerțul cu bunuri și servicii, veniturile și transferurile. Deficitul bugetar arată, în schimb, diferența dintre cheltuielile și veniturile statului.
Un deficit extern ridicat trebuie finanțat prin intrări de capital, investiții, împrumuturi sau alte fluxuri financiare. Atunci când investițiile străine directe scad, devine mai importantă urmărirea modului în care este finanțat acest dezechilibru.
La finalul lunii septembrie, rezervele internaționale ale României acopereau echivalentul a 5,4 luni de importuri de bunuri și servicii, față de șase luni la sfârșitul anului 2025. Totodată, rezervele valutare acopereau 87,8% din datoria externă pe termen scurt, comparativ cu 102,8% la sfârșitul anului trecut.
Indicatorii publicate de BNR arată că dezechilibrul extern rămâne o problemă importantă pentru economia României, în special prin deficitul comercial ridicat și reducerea investițiilor străine directe.























