Social Media

ADMINISTRAȚIE

Experienţa amară a colectării selective: Unii brăileni nu dau gunoaiele separat nici dacă au bani de câştigat

Timp de citire: 8 minute

• la fel ca şi “Brai-cata” şi “Eco”, RER îşi anunţă intenţia de a pune în practică o campanie de colectare selectivă a deşeurilor, care să ducă, în final, la micşorarea taxei de salubritate plătită de cetăţeni • operatorul solicită de la Primărie puncte de colectare betonate şi închise cu gard de plasă, necesare pentru a ţine departe oamenii străzii care fură deşeurile reciclabile înainte ca firmele de salubritate să poată ajunge la ele • primarul Dragomir promite realizarea a 40 de astfel de ghene pe parcursul acestui an • “Le vom face pe sectorul acelor operatori care vin efectiv cu pubele destinate colectării selective”, precizează edilul-şef • deocamdată, RER nu prea a reuşit să convingă populaţia să colecteze selectiv nici în condiţiile în care le-a dat bani celor care au pus separat deşeurile reciclabile de deşeurile menajere • în schimb, există o colaborare foarte bună cu agenţii economici, de la care s-au colectat anul trecut tone întregi de hârtie sau plastic
 
După ce operatorii de salubritate “Brai-cata” şi “Eco” au anunţat că, începând din luna martie a anului în curs, vor să înceapă o amplă campanie de colectare selectivă a deşeurilor, prin distribuirea către asociaţiile de proprietari a unor pubele noi, special destinate acestui scop, şi cea de-a treia firmă care se ocupă de acest domeniu în Brăila, RER, a ţinut să îşi facă publice intenţiile de abordare a colectării selective. Astfel, conducerea RER Brăila ne-a informat că intenţionează, de asemenea, să achiziţioneze containere în care deşeurile de la populaţie să poată fi colectate pe categorii. Cei de la RER se arată însă mai realişti, atrăgând atenţia că dacă Primăria nu îi va sprijini prin amenajarea unor puncte de colectare în care să nu mai poată avea acces oamenii străzii care fură materialele reciclabile, gen PET-uri sau deşeuri de hârtie, încercările de a face să funcţioneze colectarea selectivă vor fi sortite eşecului.
“Degeaba vom duce la fiecare bloc câte trei containere pentru depozitarea deşeurilor pe categorii, dacă acestea nu vor sta într-un spaţiu special amenajat, la care să nu mai poată avea acces oricine. Altfel păţim ca şi până acum, cu deşeurile de plastic sustrase de diverse persoane care scormonesc prin tomberoane şi chiar cu containerele vandalizate de cei care fură componentele metalice pentru a le vinde la fier vechi. Sperăm că Primăria ne va sprijini în demersul nostru, prin construirea unor ghene care să poată fi accesibile doar locatarilor de la blocurile respective”, ne-a spus Adrian Perţache, directorul RER Brăila.
Referitor la acest aspect, primarul Marian Dragomir ne-a declarat că Primăria a alocat în bugetul municipal pentru anul în curs sumele necesare amenajării a 40 de puncte de colectare dotate cu platforme betonate şi gard împrejmuitor, care să împiedice oamenii străzii şi câinii care răscolesc prin gunoaie să ajungă la containerele din interior. Dragomir a ţinut să precizeze că zonele unde vor fi construite aceste puncte de colectare nu au fost stabilite încă. “Iniţial, ne-am gândit să le repartizăm în mod egal, pe sectoarele celor trei operatori de salubritate. Totuşi, cred că cea mai bună variantă este să le facem acolo unde operatorii de salubritate chiar investesc în achiziţionarea de pubele noi destinate colectării selective. Cu alte cuvinte, cei care îşi cumpără primii aceste pubele vor beneficia de sprijinul nostru, prin amenajarea punctelor de colectare. În bugetul de anul acesta sunt prevăzute 40, însă vom continua şi în anii următori construirea acestor spaţii destinate depozitării pubelelor în care să se facă această colectare selectivă”, ne-a declarat primarul Dragomir.
 
Asociaţiile de proprietari nu s-au implicat nici când puteau să câştige nişte bani
Conştientizarea populaţiei cu privire la importanţa colectării selective este un alt aspect în care cei de la RER consideră că ar trebui ca autorităţile locale să se implice mai mult. Administratorul RER, Silvana Ardeleanu, ne-a informat că firma pe care o reprezintă a început încă de anul trecut o colaborare cu câteva asociaţii de proprietari din cartierele Obor, Hipodrom sau Călăraşi IV, pentru colectarea separată a ambalajelor de plastic şi a hârtiei. În acest sens, în scările de bloc, oarecum ferite de oamenii străzii, s-au amplasat câte doi suporţi de metal pe care au fost puşi saci de plastic în care locatarii să poată pună PET-uri, respectiv cartoane şi hârtie. RER a preluat contracost deşeurile respective, oferind asociaţiilor de proprietari sumele de bani aferente cantităţilor strânse. “În anul 2016, am colaborat cu 20 de asociaţii de locatari şi am plătit pentru materialele reciclabile preluate de la acestea suma în valoare totală de 5.000 de lei, în top fiind asociaţia de proprietari nr. 124, care a încasat aproximativ 1.200 lei. Tot contracost, colaborăm şi cu şcolile şi liceele de pe sectorul nostru de activitate, respectiv Şcoala Generală nr. 23, Liceul Pedagogic, Şcoala Generală «Sf. Maria», Şcoala Generală «Mihail Sadoveanu», Liceul «Mihail Sebastian», Colegiul Naţional «Gheorghe Murgoci» şi Şcoala Gimnazială «I.L. Caragiale»“, ne-a informat Silvana Ardeleanu.
Din păcate, multe dintre asociaţiile de proprietari cărora RER le-a pus la dispoziţie saci de plastic pentru colectarea selectivă au renunţat la colaborare, chiar dacă astfel puteau câştiga mici sume de bani ce puteau fi folosite în beneficiul tuturor locatarilor blocurilor respective. În general, administratorii nu au mai vrut să continue pentru că unii dintre locatari nu înţelegeau că sacii de pe casa scării sunt destinaţi doar deşeurilor reciclabile. În loc de PET-uri sau hârtii, aceştia aruncau acolo gunoaie menajere, zădărnicind astfel încercările de civilizare făcute asociaţiile de care aparţineau.
De altfel, pe lângă sacii montaţi pe suporţi de metal şi amplasaţi în casa scării, conducerea RER spune că a mai distribuit pe sectorul său de activitate 20 baterii a câte 3 containere de 1.1 metri cubi specializate pentru colectarea selectivă. Acestea au fost amplasate lângă blocuri şi, din păcate, cetăţenii pun în ele mai mult gunoi menajer decât deşeuri reciclabile, iar puţinele PET-uri care sunt depozitate totuşi acolo sunt sustrase de oamenii străzii, până să fie ridicate de echipajele RER-ului.
 
Colaborare mult mai bună cu agenţii economici
Totuşi, chiar dacă populaţia înţelege mai greu să participe la campaniile de colectare selectivă, chiar şi când puteau câştiga bani, RER are o colaborare mult mai bună cu agenţii economici, din acest punct de vedere. Şi de la aceştia sunt preluate tot contracost deşeurile reciclabile. Hârtia şi cartoanele, de exemplu, sunt plătite de cei de la RER cu 10 până la 20 bani per kilogram, iar multe firme, inclusiv supermarket-uri care generează cantităţi mari de ambalaje, au fost interesate să colaboreze. Pentru a facilita această colaborare, RER a oferit agenţilor economici interesaţi, cu titlu gratuit, în total, 25 seturi a câte trei recipiente de 240 litri şi 25 seturi a câte trei recipiente de 120 litri. În acest mod, pe parcursul anului trecut, s-au colectat 154 tone de hârtie şi carton, 35 tone de PET-uri şi folii de plastic şi 3,36 t de sticlă.
RER dispune de două prese cu care compactează deşeurile de hârtie şi plastic, formând baloţi pe care îi valorifică ulterior, vânzându-i firmelor specializate în reciclare.
După cum v-am mai informat, colectarea selectivă a devenit o necesitate în ultima perioadă, de când România şi-a aliniat legislaţia cu cea existentă în Uniunea Europeană. Oraşele care nu reduc în fiecare an, cu cel puţin 15% cantitatea de deşeuri duse la groapa de gunoi trebuie să plătească o suprataxă de 80lei/t. Din acest motiv, Primăria Brăila a crescut cu 54% valoarea taxei de salubritate ce trebuie achitată de cetăţenii municipiului în 2017. Dacă nici până la finele anului Brăila nu va reduce cu 15% cantitatea de deşeuri dusă la groapă, suprataxa va creşte în 2018 la 100 lei/t, iar taxa de salubritate va fi mărită din nou. Dacă vom duce mai puţine deşeuri la groapă, suprataxa nu va mai fi aplicată, iar taxa de salubritate ar putea reveni la valoarea de dinainte de majorarea aplicată de la 1 ianuarie 2017, ne-a declarat recent primarul Marian Dragomir.

ADMINISTRAȚIE

Jandarmeria Brăila a revenit la vechiul sediu, după finalizarea proiectului european de eficientizare energetică

* activitatea a fost reluată în sediul de pe strada Industriei după ce, din primăvara anului 2023 până la începutul acestei luni, sediul provizoriu a fost mutat într-o clădire a Liceului Tehnologic ”Constantin Brâncoveanu” Brăila – fostul liceu „Progresul” din cartierul Vidin

Publicat

în

Au fost finalizate lucrările de reabilitare la fostul sediul al Jandarmeriei Brăila, de pe strada Industriei, iar instituția va reveni ”acasă”. În februarie 2023, contractul de finanțare pentru proiectul de renovare a clădirii, pentru eficientizarea energetică, a fost preluat de la Ministerului Afacerilor Interne, de fostul șef la instituției, colonel Nicolae Iulian Albăceanu.

După începerea lucrărilor de reabilitare, activitatea de la Jandarmeria Brăila s-a desfășurat într-o clădire a Liceului Tehnologic ”Constantin Brâncoveanu” Brăila – fostul liceu ”Progresul” din cartierul Vidin.

Reprezentanții Inspectoratului de Jandarmi Județean (IJJ) Brăila, au anunțat, marți, că proiectul «Creșterea eficienței energetice în sediul Inspectoratului de Jandarmi Județean Brăila», implementat de Inspectoratul de Jandarmi Județean Brăila, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Interne, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a fost finalizat, valoarea finală a investiției fiind de 8.551.881,71 lei, inclusiv TVA.

”Investiția a avut ca obiectiv îmbunătățirea performanței energetice a clădirii, reducerea consumului de energie și a costurilor de funcționare, precum și asigurarea unor condiții de lucru îmbunătățite pentru personal. Proiectul a fost implementat în perioada 14.02.2023 – 30.08.2026, având o valoare inițială de 9.632.174,08 lei, inclusiv TVA, și codul C5-B2.2.b125. Odată cu finalizarea lucrărilor, activitatea Inspectoratului de Jandarmi Județean Brăila se reia la sediul principal modernizat, situat în municipiul Brăila, strada Industriei nr. 1”, se arată în informarea IJJ Brăila.

Pentru informații suplimentare, instituția poate fi contactată la numerele de telefon 0239.619.380 și 0239.617.112, pe site-ul www.jandarmeria-braila.ro sau la adresa de e-mail jandarmeriabraila@jandarmeria-braila.ro.

Renovare cu fonduri europene

După cum v-am informat, în februarie 2023, șeful Jandarmeriei Brăila a preluat de la Ministerului Afacerilor Interne contractul de finanțare semnat pentru proiectul de renovare a clădirii în care funcționează unitatea. Sediul Inspectoratului de Jandarmi Județean (IJJ) Brăila intra în renovare, iar consumul de energie electrică și cel de încălzire urmau a fi reduse considerabil.

La vremea respectivă, la conducerea inspectoratului se afla colonelul Nicolae Iulian Albăceanu, care ulterior avea să fie suspendat pentru fapte de corupție. Între timp, acesta și-a recăpătat funcția, însă a intrat în concediu de paternitate.

Cert este că, la începutul anului 2023, în momentul lansării proiectului, Albăceanu, din postura de șef al IJJ Brăila, a explicat de ce era necesară reabilitarea sediului și ce lucrări urmau a fi executate.

Astfel, a fost punctat faptul că imobilul a fost construit în anul 1978 și nu mai corespundea din punct de vedere al eficienței și calității termice, rezistența termică a pereților exteriori fiind sub valoarea minimă prevăzută de normele tehnice în vigoare.

Învelitoarea era de tip terasă necirculabilă și trecuse în timp printr-o serie de reparații curente, care însă nu rezolvaseră complet problema infiltrațiilor. Din această cauză, pereții adiacenți erau predispuși în permanență la umezire, favorizând apariția degradărilor la tavane și pereți, precum și apariția igrasiei și a mucegaiului.

Era nevoie, așadar, de soluții moderne pentru stoparea infiltrațiilor. În plus, proiectul a prevăzut implementarea unor soluții de ultimă generație.

„Sursele regenerabile de energie ce vor fi implementate în cadrul proiectului sunt reprezentate de pompe de căldură de tip aer-apă și integrarea acestora în sistemul existent de încălzire; panouri solare fotovoltaice pentru asigurarea parțială a consumului electric; pentru reducerea consumului de energie datorat ventilării spațiilor se propun recuperatoare de căldură locale; instalație de panouri solare termice cu tuburi vidate, instalație de stingere cu apă a incendiilor cu hidranți interiori și exteriori, instalații de iluminat de securitate, instalații detectare și avertizare incendiu, stație de pompare pentru hidranți și rezervă de incendiu montată subteran. Clădirea nu necesită consolidare, întrucât expertiza a încadrat-o în clasa de risc seismic 3”, a precizat, în februarie 2023, conducerea Inspectoratului Județean de Jandarmi Brăila.

S-a anunțat atunci că perioada de implementare a proiectului nu va depăși termenul de 30 iunie 2026, dar a fost totuși o mică întârziere.

Citește articolul complet

ADMINISTRAȚIE

Intervenții importante pentru Drumul Județean 202H între Ibrianu și Maraloiu

* anunțul a fost făcut, recent, de reprezentanții Consiliului Județean Brăila, pe pagina oficială de Facebook a instituției * potrivit acestora, DJ202H a primit un upgrade important pe sectorul cuprins între km 4+000 și 5+860, o zonă intens circulată care avea nevoie de îmbunătățiri pentru a asigura condiții mai bune de trafic

Publicat

în

Veste bună pentru șoferii care circulă pe Drumul Județean 202H, deoarece acesta a beneficiat recent de o serie de lucrări și a fost reparat. Anunțul că DJ 202H a primit un upgrade important a fost făcut de către reprezentanții instituției Consiliului Județean Brăila, pe pagina oficială de Facebook. Potrivit acestora este vorba despre zona dintre km 4+000 și 5+860, între localitățile Ibrianu și Maraloiu, care este des circulată.

”Drumul județean DJ 202H a fost supus unor lucrări importante pe sectorul cuprins între kilometrii 4+000 și 5+860, o zonă intens circulată care avea nevoie de îmbunătățiri pentru a asigura condiții mai bune de trafic. Pe acest tronson, între localitățile Ibrianu și Maraloiu, echipele au lucrat din greu pentru aducerea la profil a acostamentelor pe o distanță de 1,86 km, în vederea stabilizării marginilor carosabilului”, se arată în cadrul comunicatului.

Totodată, potrivit aceleiași surse, s-a lucrat la aplicarea unui nou covor asfaltic pe 10.295 mp, refăcându-se integral suprafața de rulare.

”Intervențiile contribuie la fluidizarea circulației și la creșterea siguranței pentru toți participanții la trafic, consolidând infrastructura rutieră din zonă”, se mai specifică în comunicat.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧