Social Media

Administrație

Experienţa amară a colectării selective: Unii brăileni nu dau gunoaiele separat nici dacă au bani de câştigat

Timp de citire: 8 minute

• la fel ca şi “Brai-cata” şi “Eco”, RER îşi anunţă intenţia de a pune în practică o campanie de colectare selectivă a deşeurilor, care să ducă, în final, la micşorarea taxei de salubritate plătită de cetăţeni • operatorul solicită de la Primărie puncte de colectare betonate şi închise cu gard de plasă, necesare pentru a ţine departe oamenii străzii care fură deşeurile reciclabile înainte ca firmele de salubritate să poată ajunge la ele • primarul Dragomir promite realizarea a 40 de astfel de ghene pe parcursul acestui an • “Le vom face pe sectorul acelor operatori care vin efectiv cu pubele destinate colectării selective”, precizează edilul-şef • deocamdată, RER nu prea a reuşit să convingă populaţia să colecteze selectiv nici în condiţiile în care le-a dat bani celor care au pus separat deşeurile reciclabile de deşeurile menajere • în schimb, există o colaborare foarte bună cu agenţii economici, de la care s-au colectat anul trecut tone întregi de hârtie sau plastic
 
După ce operatorii de salubritate “Brai-cata” şi “Eco” au anunţat că, începând din luna martie a anului în curs, vor să înceapă o amplă campanie de colectare selectivă a deşeurilor, prin distribuirea către asociaţiile de proprietari a unor pubele noi, special destinate acestui scop, şi cea de-a treia firmă care se ocupă de acest domeniu în Brăila, RER, a ţinut să îşi facă publice intenţiile de abordare a colectării selective. Astfel, conducerea RER Brăila ne-a informat că intenţionează, de asemenea, să achiziţioneze containere în care deşeurile de la populaţie să poată fi colectate pe categorii. Cei de la RER se arată însă mai realişti, atrăgând atenţia că dacă Primăria nu îi va sprijini prin amenajarea unor puncte de colectare în care să nu mai poată avea acces oamenii străzii care fură materialele reciclabile, gen PET-uri sau deşeuri de hârtie, încercările de a face să funcţioneze colectarea selectivă vor fi sortite eşecului.
“Degeaba vom duce la fiecare bloc câte trei containere pentru depozitarea deşeurilor pe categorii, dacă acestea nu vor sta într-un spaţiu special amenajat, la care să nu mai poată avea acces oricine. Altfel păţim ca şi până acum, cu deşeurile de plastic sustrase de diverse persoane care scormonesc prin tomberoane şi chiar cu containerele vandalizate de cei care fură componentele metalice pentru a le vinde la fier vechi. Sperăm că Primăria ne va sprijini în demersul nostru, prin construirea unor ghene care să poată fi accesibile doar locatarilor de la blocurile respective”, ne-a spus Adrian Perţache, directorul RER Brăila.
Referitor la acest aspect, primarul Marian Dragomir ne-a declarat că Primăria a alocat în bugetul municipal pentru anul în curs sumele necesare amenajării a 40 de puncte de colectare dotate cu platforme betonate şi gard împrejmuitor, care să împiedice oamenii străzii şi câinii care răscolesc prin gunoaie să ajungă la containerele din interior. Dragomir a ţinut să precizeze că zonele unde vor fi construite aceste puncte de colectare nu au fost stabilite încă. “Iniţial, ne-am gândit să le repartizăm în mod egal, pe sectoarele celor trei operatori de salubritate. Totuşi, cred că cea mai bună variantă este să le facem acolo unde operatorii de salubritate chiar investesc în achiziţionarea de pubele noi destinate colectării selective. Cu alte cuvinte, cei care îşi cumpără primii aceste pubele vor beneficia de sprijinul nostru, prin amenajarea punctelor de colectare. În bugetul de anul acesta sunt prevăzute 40, însă vom continua şi în anii următori construirea acestor spaţii destinate depozitării pubelelor în care să se facă această colectare selectivă”, ne-a declarat primarul Dragomir.
 
Asociaţiile de proprietari nu s-au implicat nici când puteau să câştige nişte bani
Conştientizarea populaţiei cu privire la importanţa colectării selective este un alt aspect în care cei de la RER consideră că ar trebui ca autorităţile locale să se implice mai mult. Administratorul RER, Silvana Ardeleanu, ne-a informat că firma pe care o reprezintă a început încă de anul trecut o colaborare cu câteva asociaţii de proprietari din cartierele Obor, Hipodrom sau Călăraşi IV, pentru colectarea separată a ambalajelor de plastic şi a hârtiei. În acest sens, în scările de bloc, oarecum ferite de oamenii străzii, s-au amplasat câte doi suporţi de metal pe care au fost puşi saci de plastic în care locatarii să poată pună PET-uri, respectiv cartoane şi hârtie. RER a preluat contracost deşeurile respective, oferind asociaţiilor de proprietari sumele de bani aferente cantităţilor strânse. “În anul 2016, am colaborat cu 20 de asociaţii de locatari şi am plătit pentru materialele reciclabile preluate de la acestea suma în valoare totală de 5.000 de lei, în top fiind asociaţia de proprietari nr. 124, care a încasat aproximativ 1.200 lei. Tot contracost, colaborăm şi cu şcolile şi liceele de pe sectorul nostru de activitate, respectiv Şcoala Generală nr. 23, Liceul Pedagogic, Şcoala Generală «Sf. Maria», Şcoala Generală «Mihail Sadoveanu», Liceul «Mihail Sebastian», Colegiul Naţional «Gheorghe Murgoci» şi Şcoala Gimnazială «I.L. Caragiale»“, ne-a informat Silvana Ardeleanu.
Din păcate, multe dintre asociaţiile de proprietari cărora RER le-a pus la dispoziţie saci de plastic pentru colectarea selectivă au renunţat la colaborare, chiar dacă astfel puteau câştiga mici sume de bani ce puteau fi folosite în beneficiul tuturor locatarilor blocurilor respective. În general, administratorii nu au mai vrut să continue pentru că unii dintre locatari nu înţelegeau că sacii de pe casa scării sunt destinaţi doar deşeurilor reciclabile. În loc de PET-uri sau hârtii, aceştia aruncau acolo gunoaie menajere, zădărnicind astfel încercările de civilizare făcute asociaţiile de care aparţineau.
De altfel, pe lângă sacii montaţi pe suporţi de metal şi amplasaţi în casa scării, conducerea RER spune că a mai distribuit pe sectorul său de activitate 20 baterii a câte 3 containere de 1.1 metri cubi specializate pentru colectarea selectivă. Acestea au fost amplasate lângă blocuri şi, din păcate, cetăţenii pun în ele mai mult gunoi menajer decât deşeuri reciclabile, iar puţinele PET-uri care sunt depozitate totuşi acolo sunt sustrase de oamenii străzii, până să fie ridicate de echipajele RER-ului.
 
Colaborare mult mai bună cu agenţii economici
Totuşi, chiar dacă populaţia înţelege mai greu să participe la campaniile de colectare selectivă, chiar şi când puteau câştiga bani, RER are o colaborare mult mai bună cu agenţii economici, din acest punct de vedere. Şi de la aceştia sunt preluate tot contracost deşeurile reciclabile. Hârtia şi cartoanele, de exemplu, sunt plătite de cei de la RER cu 10 până la 20 bani per kilogram, iar multe firme, inclusiv supermarket-uri care generează cantităţi mari de ambalaje, au fost interesate să colaboreze. Pentru a facilita această colaborare, RER a oferit agenţilor economici interesaţi, cu titlu gratuit, în total, 25 seturi a câte trei recipiente de 240 litri şi 25 seturi a câte trei recipiente de 120 litri. În acest mod, pe parcursul anului trecut, s-au colectat 154 tone de hârtie şi carton, 35 tone de PET-uri şi folii de plastic şi 3,36 t de sticlă.
RER dispune de două prese cu care compactează deşeurile de hârtie şi plastic, formând baloţi pe care îi valorifică ulterior, vânzându-i firmelor specializate în reciclare.
După cum v-am mai informat, colectarea selectivă a devenit o necesitate în ultima perioadă, de când România şi-a aliniat legislaţia cu cea existentă în Uniunea Europeană. Oraşele care nu reduc în fiecare an, cu cel puţin 15% cantitatea de deşeuri duse la groapa de gunoi trebuie să plătească o suprataxă de 80lei/t. Din acest motiv, Primăria Brăila a crescut cu 54% valoarea taxei de salubritate ce trebuie achitată de cetăţenii municipiului în 2017. Dacă nici până la finele anului Brăila nu va reduce cu 15% cantitatea de deşeuri dusă la groapă, suprataxa va creşte în 2018 la 100 lei/t, iar taxa de salubritate va fi mărită din nou. Dacă vom duce mai puţine deşeuri la groapă, suprataxa nu va mai fi aplicată, iar taxa de salubritate ar putea reveni la valoarea de dinainte de majorarea aplicată de la 1 ianuarie 2017, ne-a declarat recent primarul Marian Dragomir.

Administrație

Soclu de statuie în pericol, pe Bulevardul Independenței

* acesta a fost restaurat recent, fiind placat cu gresie * din cauza infiltrațiilor, o placă s-a desprins deja, iar fenomenul va continua dacă nu se fac reparațiile necesare

Publicat

în

Soclu de statuie în pericol, pe Bulevardul Independenței

În luna iulie 2024 semnalam iniţiativa ca, odată cu schimbarea radicală, pe bani europeni, a aspectului bulevardului Independenţei, să fie “întinerite” şi cele trei statui amplasate pe bulevard, realizate în anii ’60 – ’80 și afectate de trecerea timpului şi de intemperii.

La două dintre ele au fost efectuate între timp lucrări de curăţire/restaurare,  de către o firmă din Bucureşti, care a folosit metode şi materiale speciale.

Cât priveşte soclurile, acestea au fost placate de o firmă din Brăila. În final s-au pus gresii de exterior s-au pus în final, iar până în prezent nu au apărut degradări pe suprafața plăcilor, însă s-a întâmplat, din păcate, alt fenomen, pe soclul statuii ”Victoria” (denumirea originală era ”Victorie”) de la intersecția Bulevardului Independenței cu strada Gral. Eremia Grigorescu (fosta Gării).

Acolo, una dintre plăcile de pe soclu s-a desprins şi s-a făcut praf, iar asta din cauza infiltraţiilor de apă şi a modului discutabil cum s-a făcut placarea. La o privire mai atentă se observă cum apa “lucrează”, se prelinge (chiar şi la o săptămână după ultimile ploi abundente) printre rosturile de dilatare.

Deci, fenomenul desprinderii poate continua, mai ales la apariţia primului ger puternic. Ne-a mai atras atenţia şi faptul că partea superioară a soclului nu este uşor teşită, pentru a permite scurgerea apei.

Așa cum este făcut, de exemplu, soclul statuii “Maternitate”, situată tot pe Bulevardul Independenței, la intersecția cu Calea Galați. Acesta încă nu a fost restaurat, aflându-se în forma originală, care rezistă foarte bine, neavând nicio problemă cu infiltrațiile de apă.

Citește articolul complet

Administrație

Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila

• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale

Publicat

în

Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila

Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.

Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.

Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.

Ajutor după un incendiu devastator

Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.

Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.

Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.

În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.

Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente

Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.

Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.

Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.

În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.

Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.

Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită

Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.

Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.

Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.

În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.

Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.

Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧