ADMINISTRAȚIE
Greu cu civilizaţia la Brăila! Eşecul penibil al colectării selective
• deşi s-a bătut atâta monedă pe acest subiect, mai ales după mărirea taxei de salubritate, unele firme de salubritate continuă să lase pur şi simplu sticlele de plastic pe domeniul public, dacă acestea nu sunt puse de cetăţeni în sacii cu gunoaie menajere • în alte zone ale oraşului, unii brăileni refuză să pună PET-urile separat de celelalte deşeuri, chiar dacă li s-au dat la îndemână tomberoane speciale • în această debandadă generală, măsurile anunţate de Primărie întârzie să fie puse în practică
La începutul anului în curs, după ce a fost mărită taxa de salubritate pe motiv că brăilenii aruncă prea multe gunoaie la groapa ecologică, în loc să recupereze materialele reciclabile, s-a vorbit foarte mult despre necesitatea colectării selective a deşeurilor. Primăria promitea că, până la sfârşitul anului, va amenaja mai multe puncte de colectare, la nivelul tuturor cartierelor din oraş, pentru a veni în sprijinul operatorilor de salubritate. La rândul lor, operatorii de salubritate dădeau asigurări că vor face tot ce este posibil pentru a mări rata colectării selective. A trecut deja jumătate de an, iar teoria şi bunele intenţii sunt departe de a se regăsi şi în practică. În afară de câteva încercări – şi acelea eşuate – ale unora dintre firmele de salubritate, nu s-a făcut nimic concret în domeniu. Dimpotrivă, situaţia pare mai rea decât anul trecut. De exemplu, pe sectorul firmei de salubritate RER nici măcar nu se mai ridică sticlele de plastic (PET-urile), pe care populaţia le pune separat de sacii cu deşeuri menajere, în zilele de colectare a gunoiului. O astfel de situaţie ne-a fost semnalată pe strada Făgăraş, din Chercea, unde PET-urile scoase în faţa porţii, au fost ocolite, marţi dimineaţă, de angajaţii firmei RER, fiind lăsate pur şi simplu lângă bordură. Întrebaţi de ce nu au colectat şi sticlele din plastic, operatorii de pe maşina de salubritate le-au spus cetăţenilor că, dacă nu sunt puse în sacii de gunoi, PET-urile nu pot fi colectate. Cu alte cuvinte, dacă nu sunt amestecate cu deşeurile menajere, recipientele de plastic care, teoretic, ar trebui colectate din start separat, rămân aruncate pe domeniul public, pentru că nu mai au loc în autogunoierele firmei RER! Asta în contextul în care, de ceva vreme, persoanele nevoiaşe care adunau sticlele de plastic din faţa porţilor, înainte de sosirea echipajului de la salubritate, nu prea şi-au mai făcut apariţia prin zonă. În concluzie, PET-urile nu mai prezintă interes nici pentru cei care le adunau pentru a le valorifica la centrele de reciclare, dar nici pentru firma de salubritate RER, care este obligată prin contract să adune acest tip de materiale.
Conducerea RER Brăila nu ne-a oferit o explicaţie plauzibilă pentru refuzul angajaţilor de a aduna sticlele de plastic care nu sunt puse în sacii cu gunoi menajer. Directorul Gina Agoston ne-a spus, în schimb, că, începând din această săptămână, s-a dat startul unui program pilot prin care firma RER încearcă să determine o parte din locuitorii cartierului Chercea să pună în saci separaţi materialele reciclabile, pentru ca acestea să poată fi valorificate fără a mai fi nevoie să fie trecute printr-o staţie de sortare. Astfel, locuitorilor străzii Comuna din Paris le-au fost distribuiţi gratuit saci de culoare galbenă, în care să poată pune, pe categorii, deşeurile cu potenţial de reciclare. “Dacă abonaţii noştri vor reacţiona pozitiv şi vor pune deşeurile reciclabile în sacii galbeni, separat de cele menajere, vom extinde programul şi pe celelalte străzi din Chercea şi de pe restul sectorului nostru de activitate. Aşteptăm două-trei săptămâni, ca să vedem cum decurg lucrurile”, ne-a spus directorul Gina Agoston. Cât priveşte situaţia de pe strada Făgăraş, unde angajaţii RER au lăsat sticlele de plastic pe domeniul public, explicaţia oficială oferită de directorul Agoston, după ce a făcut o mică anchetă în cadrul firmei, a fost că unii dintre locuitorii străzii ar fi refuzat să-i lase pe cei de la RER să ia PET-urile. “Le-au interzis angajaţilor noştri să ia sticlele de plastic, pe motiv că le-au scos în stradă pentru anumite persoane, cunoştinţe de-ale dumnealor, care se ocupă cu colectarea PET-urilor”, ne-a explicat şeful RER Brăila. Explicaţie puţin credibilă, totuşi, în contextul în care locatarii străzii în cauză s-au declarat deranjaţi că au rămas cu PET-urile în poartă, după trecerea maşinii de la Salubritate…
Ce se poate spune cu certitudine, după toată această poveste, este că, la Brăila, colectarea selectivă încă se face “pe bâjbâite”, nefiind nimeni dispus să îşi asume pe deplin acest concept.
În ceea ce priveşte Primăria, aceasta încă nu şi-a respectat promisiunea de a amenaja puncte de colectare.
În ceea ce-i priveşte pe operatorii de salubritate, unii au încercat, încă de la începutul anului, să facă o colectare selectivă, prin amplasarea unor tomberoane speciale, inscripţionate în acest sens, şi prin distribuirea de saci de plastic. Este cazul firmei “Braicata”, care a luat aceste măsuri, pe o parte a sectorului său de activitate, fără a duce, însă, operaţiunea până la capăt. Alţi operatori, cum este RER, abia acum încep să distribuie saci galbeni, destinaţi colectării selective.
În ceea ce-i priveşte pe brăileni, chiar dacă în anumite zone ale oraşului lumea s-a obişnuit să pună sticlele de plastic separat de gunoaiele menajere, pentru ca acestea să fie adunate mai uşor, per total ideea colectării selective nu prea pare să aibă priză la public. În zonele unde “Braicata” a amplasat tomberoane speciale, acestea au fost umplute mai degrabă cu gunoaie menajere, decât cu PET-uri, hârtie, sticlă sau metal…
ADMINISTRAȚIE
Încă o surpriză în Piaţa Mare
* în rotonda Halei Mari, dar și în sectorul lactate, au apărut, pe lângă aranjamentele florale realizate astă-vară, câteva bănci și jardiniere noi * inițiativa este apreciată în special de cumpărătorii vârstnici, care se pot odihni, preț de câteva minute, într-un spațiu cu aspect plăcut
Reamintim că, odată cu reparaţiile şi igienizările executate în acest an în Hala Mare, Administraţia Pieţelor și Târgurilor (APT) Brăila a venit şi cu o serie de surprize plăcute pentru brăileni: sutele de glastre cu flori expuse în vitrine din sticlă, un aranjament floral cu o minifântână şi păsări exotice, în rotonda halei.
Două dintre cele 28 de ferestre/luminatoare sunt pictate pe sticlă cu imagini ce evocă produse agroalimentare, iar restul urmează să treacă prin același proces, conform promisiunilor administrației. De curând, însă, o altă surpriză în hala centrală: bănci şi flori (inclusiv de sezon).
“Nu mai rezemăm pereţii pe afară, fiindcă aici au apărut bănci, pe care putem să stăm și să privim la ceea ce este frumos, uitând un pic de grijile bătrâneţii şi ale vieţii”, ne-a declarat o familie de pensionari.
Ei aducându-şi aminte de vremurile când toamna debuta cu o avalanşă de produse agroalimentare româneşti, proaspete, ieftine şi gustoase, îndestulătoare pentru cămările iernii, toate provenind doar de la adevăraţii producători şi comercianţi brăileni.
În acele vremuri, Zilele Recoltei însemnau şi mustării/terase cu mici, pastramă, peşte şi lăutari. Deci, voie bună! Nu extindem acum subiectul, dar venim cu propunerea ca printr-un fotomontaj expus tot în rotonda halei, alături de o succintă istorie scrisă, să fie reamintite transformările prin care au trecut, de-a lungul timpului, Hala Centrală, dar și Piața Mare în ansamblul său.
Care piață merită această aducere aminte, ea devenind un simbol al unui comerţ civilizat la Brăila.
ADMINISTRAȚIE
Jandarmeria Brăila a revenit la vechiul sediu, după finalizarea proiectului european de eficientizare energetică
* activitatea a fost reluată în sediul de pe strada Industriei după ce, din primăvara anului 2023 până la începutul acestei luni, sediul provizoriu a fost mutat într-o clădire a Liceului Tehnologic ”Constantin Brâncoveanu” Brăila – fostul liceu „Progresul” din cartierul Vidin
Au fost finalizate lucrările de reabilitare la fostul sediul al Jandarmeriei Brăila, de pe strada Industriei, iar instituția va reveni ”acasă”. În februarie 2023, contractul de finanțare pentru proiectul de renovare a clădirii, pentru eficientizarea energetică, a fost preluat de la Ministerului Afacerilor Interne, de fostul șef la instituției, colonel Nicolae Iulian Albăceanu.
După începerea lucrărilor de reabilitare, activitatea de la Jandarmeria Brăila s-a desfășurat într-o clădire a Liceului Tehnologic ”Constantin Brâncoveanu” Brăila – fostul liceu ”Progresul” din cartierul Vidin.
Reprezentanții Inspectoratului de Jandarmi Județean (IJJ) Brăila, au anunțat, marți, că proiectul «Creșterea eficienței energetice în sediul Inspectoratului de Jandarmi Județean Brăila», implementat de Inspectoratul de Jandarmi Județean Brăila, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Interne, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a fost finalizat, valoarea finală a investiției fiind de 8.551.881,71 lei, inclusiv TVA.
”Investiția a avut ca obiectiv îmbunătățirea performanței energetice a clădirii, reducerea consumului de energie și a costurilor de funcționare, precum și asigurarea unor condiții de lucru îmbunătățite pentru personal. Proiectul a fost implementat în perioada 14.02.2023 – 30.08.2026, având o valoare inițială de 9.632.174,08 lei, inclusiv TVA, și codul C5-B2.2.b125. Odată cu finalizarea lucrărilor, activitatea Inspectoratului de Jandarmi Județean Brăila se reia la sediul principal modernizat, situat în municipiul Brăila, strada Industriei nr. 1”, se arată în informarea IJJ Brăila.
Pentru informații suplimentare, instituția poate fi contactată la numerele de telefon 0239.619.380 și 0239.617.112, pe site-ul www.jandarmeria-braila.ro sau la adresa de e-mail jandarmeriabraila@jandarmeria-braila.ro.
Renovare cu fonduri europene
După cum v-am informat, în februarie 2023, șeful Jandarmeriei Brăila a preluat de la Ministerului Afacerilor Interne contractul de finanțare semnat pentru proiectul de renovare a clădirii în care funcționează unitatea. Sediul Inspectoratului de Jandarmi Județean (IJJ) Brăila intra în renovare, iar consumul de energie electrică și cel de încălzire urmau a fi reduse considerabil.
La vremea respectivă, la conducerea inspectoratului se afla colonelul Nicolae Iulian Albăceanu, care ulterior avea să fie suspendat pentru fapte de corupție. Între timp, acesta și-a recăpătat funcția, însă a intrat în concediu de paternitate.
Cert este că, la începutul anului 2023, în momentul lansării proiectului, Albăceanu, din postura de șef al IJJ Brăila, a explicat de ce era necesară reabilitarea sediului și ce lucrări urmau a fi executate.
Astfel, a fost punctat faptul că imobilul a fost construit în anul 1978 și nu mai corespundea din punct de vedere al eficienței și calității termice, rezistența termică a pereților exteriori fiind sub valoarea minimă prevăzută de normele tehnice în vigoare.
Învelitoarea era de tip terasă necirculabilă și trecuse în timp printr-o serie de reparații curente, care însă nu rezolvaseră complet problema infiltrațiilor. Din această cauză, pereții adiacenți erau predispuși în permanență la umezire, favorizând apariția degradărilor la tavane și pereți, precum și apariția igrasiei și a mucegaiului.
Era nevoie, așadar, de soluții moderne pentru stoparea infiltrațiilor. În plus, proiectul a prevăzut implementarea unor soluții de ultimă generație.
„Sursele regenerabile de energie ce vor fi implementate în cadrul proiectului sunt reprezentate de pompe de căldură de tip aer-apă și integrarea acestora în sistemul existent de încălzire; panouri solare fotovoltaice pentru asigurarea parțială a consumului electric; pentru reducerea consumului de energie datorat ventilării spațiilor se propun recuperatoare de căldură locale; instalație de panouri solare termice cu tuburi vidate, instalație de stingere cu apă a incendiilor cu hidranți interiori și exteriori, instalații de iluminat de securitate, instalații detectare și avertizare incendiu, stație de pompare pentru hidranți și rezervă de incendiu montată subteran. Clădirea nu necesită consolidare, întrucât expertiza a încadrat-o în clasa de risc seismic 3”, a precizat, în februarie 2023, conducerea Inspectoratului Județean de Jandarmi Brăila.
S-a anunțat atunci că perioada de implementare a proiectului nu va depăși termenul de 30 iunie 2026, dar a fost totuși o mică întârziere.
CELE MAI CITITE
