EXCLUSIVITATE | Ministrul Muncii, plan bun pentru tinerii fără ocupație

La inițiativa social-democratului Petre-Florin Manole, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, prin Ordonanță de Urgență se modifică și completează  Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă. Mai precis, este vorba despre adoptarea unor măsuri care, simultan, vor genera interes crescut de angajare în cazul tinerilor de sub 30 de ani, dar și oportunități pentru angajatorii din sectoarele deficitare, în condițiile în care de la an la an crește ”importul” de forță de muncă din afara UE.  

”Necesitatea modificării și completării cadrului normativ rezultă atât din angajamentele asumate de România prin Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2021–2027, în concordanță cu recomandările specifice de țară formulate de Comisia Europeană, cât și din obiectivele asumate prin Programul de guvernare referitoare la promovarea ocupării durabile și la consolidarea mecanismelor de incluziune socială”, susține ministrul Muncii. ”Solidaritatea nu este doar un cuvânt. Este o obligație. Iar prin aceste măsuri, ne asumăm responsabilitatea de a proteja demnitatea și siguranța celor mai vulnerabili”, ne-a declarat Petre – Florin Manole. Sursa citată punctează că Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2021 – 2027 prevede, între direcțiile sale de acțiune, creșterea gradului de ocupare a persoanelor vulnerabile și a tinerilor NEET (persoane cu vârsta între 15-29 de ani care nu sunt încadrate profesional, nu urmează nicio formă de învățământ și nu participă la activități de formare profesională-n.n), precum și consolidarea rolului economiei sociale în integrarea acestora. Brăileanul Mihai Tudose, președintele Consiliului Național al PSD, fost premier al României, fost ministru al Economiei salută măsurile de sprijin propuse de ministrul Muncii, în concordanță cu pachetele de solidaritate și redresare economică susținute în coaliție de social-democrați. ”Am spus-o și-o repet: fără ele, România riscă instabilitate socială și blocaj economic”, poziție susținută implicit și de ultimele declarații ale lui Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, care a avertizat că ne aflăm pe o ”gheață subțire”.

Introducerea unei prime de stabilitate pentru tinerii NEET

Astfel, se instituie o primă de stabilitate destinată tinerilor NEET care accesează primul loc de muncă pe durată nedeterminată, în cuantum total de 27.000 lei, acordată în două tranșe: 1.000 lei lunar în primele 12 luni și 1.250 lei lunar în următoarele 12 luni.

Prima este neimpozabilă, nu se datorează contribuții sociale obligatorii, și se acordă proporțional cu menținerea raportului de muncă, constituind astfel un stimulent direct pentru integrarea și fidelizarea tinerilor pe piața muncii.

”Introducerea primei de stabilitate va contribui semnificativ la reducerea șomajului în rândul tinerilor NEET, categorie care, potrivit datelor Eurostat, înregistra o rată a șomajului pentru grupa de vârstă 15-29 ani de 18,5% în trimestrul II al anului 2025”, a explicat ministrul Muncii.

Alte categorii de persoane vulnerabile

Așa cum rezultă din proiectul de OUG se lărgește sprijinul pentru persoane vulnerabile astfel:

• mame cu cel puțin 3 copii în întreținere, până la împlinirea vârstei de 18 anipersoane care au executat o pedeapsă privativă de libertate, o măsură educativă sau  alte măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciareșomeri cu vârsta de peste 50 de ani

Conform reglementărilor în vigoare, șomerii de lungă durată sunt persoanele aflate în șomaj mai mult de 12 luni (pentru cei cu vârsta de peste 25 de ani) sau mai mult de 6 luni (pentru tinerii între 16 și 25 de ani).

Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, inclusiv cele care nu beneficiază de indemnizație de șomaj, trebuie să se înregistreze la agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă și să își reînnoiască cererea la intervale de șase luni, pentru a-și păstra eligibilitatea în vederea medierii și consilierii profesionale. Serviciile prevăzute de lege care conduc lacreşterea şanselor de ocupare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă constau în: informare şi consiliere profesională; mediere a muncii; formare profesională; evaluare şi certificare a competenţelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale; consultanţă şi asistenţă pentru începerea unei activităţi independente sau pentru iniţierea unei afaceri.

 Stimulente pentru angajatori

Angajatorii care încadrează persoane din anumite categorii vulnerabile – precum șomerii în vârstă de peste 45 de ani, șomerii de lungă durată, tinerii NEET sau părinții unici susținători ai familiilor monoparentale, persoane care nu au putut ocupa loc de muncă şi sunt victime ale violenţei domestice protejate prin ordin de protecţie, ori ale traficului de persoane,  beneficiază de o sumă lunară fixă de 2.250 lei pentru fiecare persoană angajată, cu obligația menținerii raporturilor de muncă pentru cel puțin 18 luni. Facilitățile se acordă și în situațiile în care, pe durata stimulentelor, persoanele beneficiare își modifică statutul (de exemplu, nu mai sunt părinți unici sau persoane cu handicap). Angajatorii aflați în insolvență sau cu activitățile suspendate sunt excluși de la aceste facilități.

”Măsura contribuie la reducerea fluctuației timpurii a personalului tânăr, la creșterea stabilității locurilor de muncă și la dobândirea experienței profesionale, în acord cu Recomandarea Consiliului UE privind Garanția pentru Tineret consolidată (2021).

Totodată vizează creşterea şanselor de ocupare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă realizate de către ANOFM prin completarea veniturilor salariale ale angajaţilor și prin stimularea mobilităţii forţei de muncă, precum și stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a şomerilor prin subvenţionarea locurilor de muncă”, argumentează ministrul Manole.

Măsurile specifice pentru tinerii cu risc de marginalizare socială

Este vorba despre tinerii cu vârste între 16 și 26 de ani care se confruntă cu dificultăți majore de integrare socială și profesională, având nevoie de sprijin specializat pentru a se angaja și a evita excluziunea. Promovarea acestora pe piața muncii se realizează prin activități de informare, prin promovarea intereselor acestora în rândul angajatorilor, precum și prin servicii de acompaniament social personalizat oferite de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă prin agențiile teritoriale.

Acompaniamentul social se desfășoară în baza unui contract de solidaritate, pe o durată de unu până la trei ani, și constă într-un ansamblu de servicii acordate gratuit. ”Angajatorii care încadrează tineri cu risc de marginalizare socială – denumiți angajatori de inserție – beneficiază de o sumă lunară din bugetul asigurărilor pentru șomaj egală cu salariul de bază al persoanei angajate, dar nu mai mult de patru ori valoarea indicatorului social de referință (valoarea ISR este de 660 lei – n.n)”, a explicat ministrul Muncii.

Locul de muncă trebuie să fie vacant și comunicat agenției teritoriale. Angajatorii aflați în insolvență sau cu activitățile restricționate nu pot beneficia de aceste stimulente.

În cazul în care raportul de muncă încetează înainte de expirarea contractului de solidaritate din motive imputabile angajatorului, sumele primite trebuie restituite integral, cu dobânda de referință a Băncii Naționale a României.

După expirarea contractului de solidaritate, dacă angajatorul menține raportul de muncă, acesta primește lunar o sumă echivalentă cu 50% din indemnizația de șomaj ce ar fi fost datorată persoanei, dacă raportul de muncă s-ar fi încheiat din motive neimputabile acesteia. Tinerii care își încetează raportul de muncă pot fi reîncadrați la un alt angajator de inserție, fie pe perioadă determinată, fie pe perioadă nedeterminată, până la expirarea duratei contractului de solidaritate.

Important: persoanele care au beneficiat de măsuri de stimulare a ocupării și ale căror raporturi de muncă au încetat prin demisie nu pot accesa din nou astfel de măsuri mai devreme de 12 luni.

De unde vor fi bani?

”Costurile estimate pentru implementarea acestor măsuri se vor reflecta în principal în alocări bugetare din bugetul asigurărilor pentru șomaj, proporționale cu extinderea categoriilor de beneficiari și cu durata contractelor de solidaritate. Aceste costuri sunt, însă, compensate pe termen mediu și lung prin reducerea cheltuielilor cu prestațiile sociale pasive, creșterea veniturilor la bugetul de stat și consolidarea ocupării durabile”, declară ministrul Muncii. Cu alte cuvinte, ”Prin stimularea angajării persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile, se contribuie la lărgirea bazei de contribuabili la bugetul asigurărilor sociale și la bugetul general consolidat, diminuând presiunea asupra cheltuielilor publice cu asistența socială”. Mai mult, sursa citată susține că acest act normativ permite accesarea fondurilor europene pentru tipuri de sprijin deja eligibile conform regulamentelor europene (FSEÂ, în perioada 2021–2027); răspunde recomandărilor Comisiei Europene privind utilizarea integrată a fondurilor pentru sprijinirea ocupării, cu respectarea principiului adiționalității; contribuie la utilizarea eficientă a bugetului asigurărilor pentru șomaj, prin atragerea de surse externe.

”Totodată, neadaptarea imediată a legislației naționale la noile regulamente europene aplicabile perioadei de programare 2021–2027 creează riscul neeligibilității cheltuielilor, al aplicării de corecții financiare și al pierderii fondurilor externe nerambursabile destinate sprijinirii ocupării forței de muncă”, a mai punctat Petre-Florin Manole.